Page 2 - 1961-03

Dag. 2 DRU MUb SOCIALISMULUI Nr. H/22

!¦» SţqP'iJr«w.^f'KTf,r'f;ifífWifl^l

Cu sprijinul cetăţenilor

în vara anului trecut, în- spaţii pentru frigidere,- insta­ Una din principalele preocu­ zonelor verzi şi la întreţinerea
acestora şi-au adus contribuţia
tr-o vitrină a apărut macheta laţii telefonice şi antene pen­ pări ale Sfatului popular al o- peste 9.300 cetăţeni.

viitorului centru al oraşului tru televizoare. Cvartalul raşului Deva a lost şi este aceea Merită să fie subliniată acţi­
unea patriotică a celor 717 ce­
Deva. Oamenii au privit-o cu „centru" va îi întregit de de a transforma vechiul tîrg de tăţeni care au executat prin
contribuţie voluntară lucră­
mult interes, căutînd să aducă o frumoasă casă de cul­ altădată într-un oraş modern, rile de introducere a ilumina­
tului fluorescent pe principalele
la dimensiuni normale minus­ tură cu o sală de spectacole înfloritor. străzi ale oraşului.

culele edificii de pe machetă. cu 800 locuri, un cinemato­ Intr-un singur an, anul tre­ L.a cele de mai sus, precum
şi la multe alte lucrări de în­
Să-i ajutăm, privind puţin îm­ graf cu 400 locuri, o centra­ cut, Deva a primit 16 blocuri cu frumuseţare, au participat a-
nul trecut peste 84.000 cetăţeni
preună în viitorul apropiat. lă telefonică, o creşă şi o gră­ 166 apartamente, mii de m.p. care au prestat 545.000 ore
muncă voluntară. Pe această
Noua viaţă ce pulsează în diniţă pentru 200 copii şi al­ de străzi şi trotuare asfaltate şi ca>e s-au economisit 1.600.000
lei, sumă îndreptată spre alte
oraşul Deva, a impus crearea tele. pietruite, iluminat fluorescent, lucrări edilitare de folos ob­
ştesc.
unui cadru nou. Transformă­ Noul bulevard ce se va naş­ parcuri şi spaţii verzi, clădirea
ÍPrintre locuitorii oraşului
rile urbanistice sporite de !a un te în centrul oraşului, va îi şi Trustului minier şi multe altele.
Deva, numele deputaţilor Şte­
an la altul cantitativ şi calita­ el modern. împreună cu spa­ In cursul anului trecut, sub fan Botoş, Valeria Timar,
Gheorghe Cicoş, ale preşedin­
tiv, se fac simţite peste tot. ţiile verzi pentru agrement şi îndrumarea Comitetului orăşe­ ţilor de comitete de stradă : A-
dalbert Silvaşi, loan Chiciu-
Alai mult însă, oraşul se va joaca copiilor, el va da oraşu­ nesc de partid, sfatul popular, deanu, Octavian Buzgău, au
devenit cunoscute şi apreciate.
schimba prin construirea cen­ lui un aspect plăcut. prin deputaţii săi, prin comite­ Ei au muncit neobosit pentru
mobilizarea cetăţenilor şi exe­
trului. , Modul în care a fost rezol­ tele de stradă, prin comisia de cutarea lucrărilor propuse.

In prezent sînt în construc­ vată sistematizarea centrului, femei şi organizaţiile U.T.M., a Sîntem convinşi, că în cursul
acestui an, deputaţii ce vor ti
ţie 12 blocuri, cu peste 400 a- este o încercare reuşită a pro­ întreprins numeroase acţiuni aleşi la 5 martie, vor denunţ1
si mai multe eforturi alături de
pnrtamente. Construcţia blocu­ iectanţilor de a da oraşului o cetăţeneşti pentru înfrumuseţa­ masele de cetăţeni, pentru.con
tinua înflorire a oraşului Deva
rilor se va extinde, urmînd să notă personală, cit mai agrea­ rea oraşului. Participarea cetă­
IOAN IRIMIE
ajungă în următorii ani la bilă pentru locuitori şi vizita­ ţenilor a fost masivă şi cu re­
preşedintele Comitetului executiv
k<X\ 1.000 apartamente. Locuinţele tori. Proiectul este complex şi zultate dintre cele mai bune,
yor fi moderne, cu mult con­ a fost executat după toate ce­ al Sfatului popular al oraşului
?a datorită cărora, oraşul Deva
Deva
I fort. Proiectele prevăd înzes­ rinţele urbanisticii moderne. E noapte. Piaţa Unirii s-a situat pe primul loc in re­
trarea lor cu încălzire cen­ Astăzi, Deva este un şan­ din oraşul Deva este feeric
luminată de tuburile fluo­ giune la acţiunile cetăţeneşti
rescente.
trală, apă caldă în bucă­ tier... de înfrumuseţare.
Pe străzile
tării, spălătorii şi uscătorii, L. MÂGUREANU Aurel Vlaieu. M. La lucrările de demolare în
Eminsscu, Mă­
năstirii etc., din vederea ridicării noilor blocuri
oraşul Deva, au
apăru t noi şi la cvartalele Aurel Vlaicu,
blocuri de lo­
cuinţe. S-au dat Karl Marx, Emincscu,
în folosinţă lo­
cuitorilor ora­ ° In anii puterii populare, 0 In oraşul Simeria s-au T. R. C. H. — B. R. P. R.
şului sute de în oraşul Deva s-au asfaltat
apartamente. 127.500 m.p. de stradă şi electrificat 12 străzi, s-au > şi Trustul minier, au parti­
s-au pavat 50.000 m.p.
In clişeu: As­ construit 14 blocuri pe stră- S cipat aproape 10.800 cetă­
pect al cvarta­ ® Reţeaua de canalizare a
lului din stra­ fost extinsă cu încă 10.000 zile Cloşca şi 30 Decembrie, ( ţeni, care au prestat peste
da Mănăstirii. m., iar reţeaua de apă po­
tabilă cu 18.909 m.l. precum şi 270 de locuinţe in- -1 50.200 ore muncă voluntară,

0 Iluminatul public, s-a dividuale. realizîndu-se economii în valoa­
extins în aceşti ani cu 10.180
m.l., iar iluminatul fluores­ ° In acest an, în oraşul re de 125.500 lei. 1.700 tineri
cent a fost introdus pe
2.190 rn.i. Simeria reţeaua de apă pota­ din oraş au plantat pe dealul

° Tot în anii puterii popu­ bilă şi canalizare va îi extin­ cetăţii 35.000 puieţi de brazi,
lare s-au construit în oraşul
Deva un teatru de vară cu o să pe o lungime de 1.400 m.l. iar la amenajarea parcurilor,
capacitate de 1.200 locuri, un
stadion cu o capacitate de ® In centrul oraşului Si­
3.700 locuri, un hotel de 104
paturi, o fabrică de pîiue cu meria a început construirea
o capacitate de 18.000 kg.
pîine în 24 de ore şi 43 de unor blocuri care vor ii date
blocuri totalizînd 537 aparta­
mente. în folosinţă la sfîrşitul anu­

lui şi vor însuma 44 de apar­

tamente. .

* Lumina electrică a pă- ?

truns în majoritatea satelor }

şi comunelor aparţinătoare

oraşului regional Deva. Ast­

fel, au fost electrificate sate­

le Băcia, Tîmpa, Petreni, Si­

meria Veche, Uroi, Cărpi-

niş etc.

6.. *

Principala1 unitate economi­ VASILE CIONCA rilor rulante au ajuns acum Viaţa ţăranilor din cornuria o viaţă îmbelşugată din ce în In ultimii aiu, salariul mediu al muncitorilor a crescut
că din oraşul Simeria o con­ directorul Atelierelor C.F.R. la 10, faţă de anul 1944 cînd Rapolt a fost in trecut grea, pli­ ce mai înfloritoare. Recoltele ob­
stituie Atelierele C.F.R. înfiin­ erau doar două. De asemenea, nă de lipsuri. întreg pămintui ţinute au crescut de la an la un. cu 43,6 la sută. Acest lucru a permis oamenilor muncii să-şi
ţate încă din anul 1869, aces­ Simeria munca s-a uşurat şi prin mă­ aparţinea moşierilor. De dimi­ Valoarea zilei-muncă a crescut şi
te ateliere au fost primul nu­ rirea puterii electrice instala­ neaţa şi pînă seara tîczm. mun­ ea. Astfel, în anul trecut, am facă multe lucruri folositoare care să le creeze condiţii opti­
cleu al actualului no'd de Cate producţie. Printre principale­ te cît şi prin mecanizarea o- ceam pe p'âmînturile lor. In primit pentru fiecare zi-muncă
ferată din localitate. La înce­ le obiective construite în a- peraţiunii de rotare a vagoa­ schimbul muncii istovitoare, nu cîte 1,500 kg. griu, 1,900 kg. po­ me de viaţă. In oraşul Deva de pildă, numeroşi muncitori de
put însă, ele erau formate ceşti ani putem aminti ate­ nelor. Pentru muncitori au primeam nici măcar atit cu cit rumb boabe, 4 kg. cartofi, 7 lei
numai din cîteva barăci in ca­ lierul de rotărie şi arcurărie, să putem t'răi de la o recoltă la şi altele. la exploatarea minieră şi-au construit case noi. Printre aceştia
re oamenii munceau cite 12-14 noua cazangerie care a dus la fost construite două cantine, alta. Mizeria, sărăcia şi foame­
ore pe zi şi în condiţii extrem dublarea capacităţii de pro­ iar numărul de cadre califi­ tea patronau în toate casele. Gospodăria s-a întărit mult. se numără şi maistrul loan A dam, care şi-a construit o casă
de grele. ducţie, o magazie de materia­ cate este mereu complectat. Aşa a fost odinioară... Dacă în anul 1954 cînd a luat
le cu o suprafaţă de depozita­ fiinţă aveam doar 3 vaci, cîţiva nouă, compusă din două camere, bucătărie, baie, cămară.
Abia în anii de democraţie re de 1.700 m.p., o turnătorie Colectivul nostru este convins Astăzi, viaţa noastră s-a porci şi 4 cai, astăzi avem 137
populară, aceste ateliere au şi o nouă hală de vagoane etc. că toate aceste realizări au schimbat. Urmînd îndemnul bovine din care 66 vaci de lap­ IN FOTO : Noua casă a maistrului miner loan Adam,
început să se dezvolte. Astfel, partidului, am pornit pe calea te, 5â cai, 38 porcine, din care
chiar din anul 1945, s-a tre­ Progrese simţitoare s-au fă­ putut fi obţinute numai dato­ construită anul trecut. ;
cut treptat la modernizarea a- cut şi pe linia mecanizării gospodăriei colective. Prin mun­ 21 scroafe fătătoare, 341 oi. Gos­
telierelor existente şi la con­ muncii. In acest sens, trebuie rită conducerii înţelepte de că­ ln anul 1959, în Cristur a fost terminată una din cele mai frumoase
struirea unor noi suprafeţe de să arătăm că numărul podu­ tre partid. ca noastră, a tuturor, ne făurim podăria dispune de două auto-ca- clădiri din comună: căminul cultu ral. Noua construcţie a fost ridicată
prin contribuţia voluntară a cetăţeni lor şi muncă voluntară. Aici se desfă-
k>S\\M mioane, un grajd pentru 100 ca­ şoară în prezent o bogată activitate culturală. In fiecare seară, pe ecranul
cinematografului (sala are 400 locuri), rulează filme. Pe lingă cămin s-a or-
E surprinzător. La intrarea în staţia C.F.R. Simerta- pete vite mari, două pătule, 4 ganizat un cor de 60 persoane, o bri gadă artistică de agitaţie, o orches-
călători, nu te mai întimpină acarii cu salutul lor. Acum tră, echipe de teatru etc. La cămin funcţionează o bibliotecă cu 5.600 vo-
staţia a fost electrodinamizată. schimbarea acelor se face gropi de siloz, 1 grajd pentru lume.

automat. cai şi alte construcţii. IN CLIŞEU : Căminul cultural din comuna Cristur. SUS: la biblio-
in clişeul 1: La staţia electroăinamică din Simeria. teca căminului se alege o carte.
Copiiilor de virstă şcolară le-au fost create noi condiţii In sat s-a construit un cămin
¦H
de învăţătură In anii trecuţi s-au dat in folosinţă 9 săli cultural şi s-a introdus lumina
de clasă pe lingă şcoala me die din Simeria. mmm
electrică. Mai mulţi colectivişti,
in clişeul 2: Aspect exterior al noii clădiri.
Şi. Atelierele C.F.R. au întinerit. Utilajul vechi cu ran­ printre care Iosif Costea, Dioni-
dament scăzut, este înlocuit continuu de maşini noi, mo­
sie Roman, Iosif Tudor, Benia-
derne.
In clişeul 3 : Noul strung pentru stnunjit bandaje de roţi min Danciu şi alţii, şi-au con­

pentru locomotive. struit case noi. In case avem mo­

bilă nouă, aparate de radio etc.

Noi, colectiviştii, trăim o via­

ţă nouă, îmbelşugată, .iar viito­

rul ne va aduce realizări tot mai
(rumoase.

TOMA BRANEA

colectivist din comuna

Rapoltul Alare

?éEÉEEEEEEim# Ml

*•

V .v .v .’.v .\w .- •

W $EEi$EE m m kjwiXwIw'W |§l§<1f|§ :$:^:::>\-x|?jví