Page 10 - 1961-04

Däg. 2
Sil finira pipfüill
Im întâmpinare® celei de a
40-a aniversări a partidului,
eveniment de seamă In viaţa
poporului nostru, Casta regiona­
lă a creaţiei populare, a orga­
nizat un concurs literar ou te­
ma : „Sub flamura partidului“.
Declanşat în urmă cu cîteva
luni, la concurs participă un Dintre poeziile lui Cornel
mare număr de oameni ai mun­ Cristaohe, reţin atenţia „Coşul
cii din regiunea Hunedoara, oţelăriei“, „Cei ce culeg -ste­
membri ai cercurilor liţerare şi le“ şi „Şarja“, cîntece de sla­
creatori individuali.
Lucrările în proză (reporta­ se luptă cu focul, supunîndu-I
je, schiţe, povestiri, nuvele), voinţei lor.
versurile, piesele de teiatru in­ P. M. Dorin închină versuri
tr-un act, pe care mînuitorii calde, emoţionante, celor care
condeiului le închină glorioa­ au căzut în lupta împotriva
sei ¦aniversări, sânt inspirate duşmanului clasei muncitoare.
din lupta ilegală a partidului, Dar jertfa lor nu e zadarnică.
reflectă aspecte
ale Vieţii noas- Concurs literar
tre noi, realiză­
rile o b ţin u te de c if îs f e a c e ia ; d e a 4 0 -a o am en ii mun-
oamemii din re- a n i v e r s ă r i a P .C .R .
giune, in frunte
cu comuniştii, pe drumul con­
struirii socialismului.
Dintre lucrările trimise pînă
acum la concurs se remarcă
versurile lui Ion I. Drăgănes-
cu, Victor Niţă, Cornel Cris-
tache şi Al. Sevastianos, mem­
bri ai cercului literar „Flacă­
ra“ din Hunedoara, cele ale lui
Traían Müller din Petroşani,
Traían Filimon şi An? Şoit din
Deva şi P. M. Dorin din Orăştie.
precum şi lucrările în proză ale
tinerilor Mircea Neagu şi Mir-
csa Tută (Hunedoara), Radu
Selejan (Petroşani) etc.
încercând o poezie de sinteză,
fon I. Drăgănesou aseamănă
partidul cu „Mina care a dăruit
copiilor, ca pe un fruct roşie
copilăria fericită.
Tînărul poet cintă munca e-
roică a furnaliştilor, oţelarilor
şi constructorilor huinedoreni,
izbutind să creeze imagini con­
vingătoare, îndeosebi în poezii
cum s în t: „Strada“, „Aici pe
malurile Cernei“ şi „La furna­
le“.
AI. Sevastianos se impune cu
cîteva poezii măture, profunde.
Cităm- dintre acestea „Un nou
membru de partid1“, „Vom a-
păra“ şi „Muzeele de mîins“,
c viziune a lumii viitoare fără
bombe şi rampe de lansare a
rachetelor.
O linie ascendentă dovedesc
si lucrările studentului miner
T ra ía n Müller. Aproape toate
poemele sale sînt inspirate din
munca ş i »viaţa minerilor Văii
Jiului. însufleţiţi de a da pa­
triei cărbune mai mult şi mai
bun. Atunci cînd vorbeşte des­
pre sine. poetul se vrea un cin-
tăreţ al muncii eroice a mine­
rilor :
N IV .M J ' R r i A « r v * WnV /jaS» v»îr vtwwwu W i
l i nl' Grea treabă să deş­
i i i i curci un stup. Cine a
trăit in Valea Jiului ştie asta!
Cînd stupul s-a făcut insă la
100 m. măllime, atunci se schim­
bă lucrurile. Trebuie să ai cu­
raj, nu glumă, pentru a te încu­
meta să-i dai d.e capăt. De-a-
ceea vestea ce-o adusese Miron
in clasă ii puse în fierbere pe
copii. In ultima pauză erau
strinşi ciucure in jurul lui.
— Aţi auzit ? De-asupra Văii
DU!ii, pe funicular, s-au făcut
două stupuri. Doi tineri, lancu
Aron şi Cornel Cosma au plecat
intr-acolo să le descurce...
| | ui Culiţa Onului, un bă-
11 lat sfios, cu ochi negri,
parcă veşnic miraţi, ca de fată,
vorbele astea nu-i spuneau însă
mare lucru, de-aceea nu ştiu ce
să creadă de zarva din clasă. In
satul de şes unde locuise pînă
nu de mult, la bunicul său, vă­
zuse destui stupi, văzuse chiar
cum roiesc albinele şi cum se
ia mierea fără teamă de înţepă­
turi. Dar niciodată nu crezuse
că un stup poate stirni o aşa
vilvă. Colegul său de bancă —
Pilu — abia anucă să se termi­
ne ultima oră, să poată pleca
„ta stupuri", deşi era materia sa
favorită: istoria.
Culiţă nu se putu ţine să nu-l
întrebe ce vede atît de neobiş­
nuit în „nişte stupi".
Pilu, un copil mic şi bondoc,
gata-gata să răniînă ca gura
căscată, auzindu-l. Micul semn
negru ce-l avea pe pleoapa
dreaptă, prinse a i se zbate re­
pede — repede, in dosul ochela­
rilor.
— Cum, fu. fiu de miner, stai
7şa de liniştii cînd e vorba de o neri. cînd se pregăteau de ple­
intimplare ca asta?! Iţi dai
seama ce însemnează două stu­
puri deasupra Văii Ditjii? Dar
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1951
CULTURALA
„Nu trebuie să caut snopi de In cinstea glorioasei V EPSPRU i
stele aniversări
in clipa neuitată
Spre-mpoăobirea citecelor Organizaţiile de bază P.M.R.
mele de la laminoarele bluming 1.000 Din clipa-ntiia-n care, IJartid, ţe-arn cunoscut.
şi 650 mm. ale C.S. Hunedoa­ A nopţii baricadă din jura- mi a căzut.
• • • •fi ••••• ra, organizează în cinstea a- Ţi-ai revărsat asupra-mi lumina ta — şi ştiu
niversării a 40 de ani de la Că m-ai Învrednicit ostaş ales să-ţi fiu.
Ci oamenii cu visele — vlntrele crearea Partidului Comunist Cînd am pornit cu tine spre zările Comunii,
Ce-aşteaptă suflul cîntevelor din Romînia, la clubul de la Odată cu busola marxistă a- nfelepciunii,
bluming, o expoziţie cu tema : In clipa neuitată, solemnă, am simţit
mele...“. „Lupta partidului pentru feri­ Că-n pieptul meu o nouă vi aţă a-nflorit.
cirea poporului“. Expoziţia va Mi-ai dat atunci puterea de a-îndrăzni să zbor,
cuprinde fotografii,, cărţi, foto­ Cu aripile-ntinse să merg spre viitor...
montaje, citate din documente­
le partidului, grafice etc. In I. I. DRAGANESCU
cadrul clubului se vor face ex­
puneri. se vor organiza convor­ UTECISTUL
biri, audiţii, citiri în colectiv,
întîlniri între tineri şi membri Careul curţii sumbre
de partid vîrstnici, întruniri ale Mi-l ascundea-ntre umbr e...
vă închinate prometeilor care candidaţilor de partid. Orga­ In faţă, plutonul de ze ce
nizaţiile U.T.M. vor ţine adu­ Supus, aştepta să-l apte ce...
nări cu temă închinate aniver­ Uteciştul privea limpede-n zare,
sării partidului. Ghidul ii. zbura spre zări viitoare,
Ochii şi mintea rîvneau mai departe,
Tot în cadrul clubului, prin Spre viitorul desluşit ca- ntr-o carte.
grija acestor organizaţii de ...Figura lui creşte, enormă se suie,
partid, se va organiza şi un in zorii roşii — albastră statuie:
concurs cu tema : „Drumul glo­ — Nu, nu va trăda, nu va spune,
rios străbătut de partid“. Chiar de-o fi a-l răpune!
---- ® ------ P. M. DORIN
—AAfx.yws./W v—¦/V\frv
POŞTA REDACŢIEI
Eliberaţi pentru
totdeauna din ju­
gul exploatării,
cii îşi clădesc
o viaţa liberă, FATA MINERULUI
Sculptură de PAUL EUGEN
fericită. . Eroii .sînt alături de
noi, ne însoţesc în drumul spre Folclor hunedorean
Comună.
PARTIDULUI DRAG
Pentru tot ce am înfăptuit,
pentru tot ce vom realiza in AZI SUB CER SENIN, PE EL NOI PĂŞIM, (Ţ)enfm. iu k H a w i P. M. DORIN (Orăştie). Din crescut foarte mult. Luaţi legă­
viitor, sîntem recunoscători CINTARE ÎNCHIN TRAI BUN FĂURIM, ciclul de poezii trimise redac­
partidului, conducătorul nos­ CELUI CE-L IUBIM - TRAI FARA NEVOI de (filme ţiei am reţinut pe cele mai iz­ tură cu conducerea clubului din
tru înţelept. DRAGULUI PARTID ; TRAI RIVN1T DE NOI, butite închinate partidului, localitate să puneţi bazele unui
CINTARE BRUMOASĂ DE ACEEA-NCHIN întreprinderea cinematogra­ luptei comuniştilor pentru o via­
Făcîndu-se ecoul simţăminte- DIN INIMI CULEASÂ, CELUI CE-L IUBIM fică regională de stat Hune­ ţă mai bună. Una dintre ele a- cerc literar. Cu ajutorul unor
lor de recunoştinţă şi dragoste CA NE-A ARATAT CÎNTARE FRUMOASA, doara organizează un interesant pare în pagina de faţă.
pentru partid, pe care tînăra UN DRUM LUMINAT, DIN INIMI ALEASA. concurs „Cine ştie cîştigă“, pen­ profesori de limba romînă şi
generaţie le nutreşte părinte­ UN DRUM LUMINOS tru iubitorii de filme de la oraşe LUCACI LIVIU (Baia de
lui său- iubit şi elevul Victor Şl VICTORIOS. Auzită în comuna şi sate. Criş). Din poezia trimisă, se prin discuţiile purtate împreu­
Niţă scrie versuri avîntate. Cristur, de GH. BACIU remarcă o uşurinţă în mînuirea
Tema concursului este inspi­ versului, un ochi format pentru nă în cadrul cercului, o să pu­
Tinerii scriitori din regiunea rată din subiectele filmelor ro- sesizarea a ceea ce este nou în
Hunedoara sînt chemaţi ca în mîneşti „Valurile Dunării“, dis­ viaţă. Avînd în vedere că lu­ teţi să vă perfecţionaţi scrisul,
cinstea aniversării a 40 de ani tins cu Marele premiu al festi­ craţi în cadru! cooperativei
de la înfiinţarea partidului să valului de la Karlovi Vary, „Moţul“, aţi putea face unele trimiţînd redacţiei lucrări mai
scrie noi lucrări despre lupta „Secretul cifrului“ şi „Furtuna“. texte bine inspirate din viaţa aproape de nivelul publicabil.
comuniştilor în ilegalitate, des­ tovarăşilor de muncă, pentru
ISiste»! in gosp odărie Concursul esie deschis parti­ brigada artistică de agitaţie. TIBER IU MARCU (Sime-
pre viaţa nouă oamenilor mun­ cipanţilor pînă la data de 17 Sprijinind activitatea cuitural-
cii de la oraşe şi sate. mai 1961, fiind dotat cu nu­ artistică a cooperativei, v-aţi ria). Poeziile trimise redacţiei
meroase premii, printre care o putea forma şi ca poet.
O mai mare atenţie trebuie motoretă, un aparat de radio, în ultima vreme. în loc să se
să acorde cercurile literare un aparat de fotografiat, un A. DOM.ŞA (Teiuş). Am re­
descoperirii şi promovării tine­ Foaie oerde, foi de vie Azi se ară cu tractoare ; ceas de mînă etc. ţinut textele de folclor culese îmbunătăţească, au scăzut din
rilor prozatori şi dramaturgi. din raionul. Alba. Ne interesea­ punctul de vedere al realizării
In regiunea noastră se scrie Bine-i in gospodărie ; Vara, holdele de grîne, Inmînarea premiilor se va ză si altele de acest fel. artistice. Si ideile pe care le
multă poezie (şi adesea de bu­ face în cadru festiv, în sala ci-, susţin nu sînt întodeauna des­
nă calitate), dar prea puţini Că-i belşug şi avuţie; Le recoltăm cu combine.. nematografului „Filimon Sîrbu“ A! BU DUMITRU, L. CARP
creatori îşi încearcă puterile în din Deva, la data de 20 mai şi PLOSCAU ANA (Cugir).
proză şi dramaturgie. Reco­ Si atita bucurie! Pămintul bine muncit a.c. Poeziile dumneavoastră suferă tul de clare, versurile fiind con­
mandăm tinerilor scriitori să încă de unele stîngăcii de or­
abordeze aspecte ale realităţii Mult mi-e dragă, mindro, mie, Ne aduce rod sporit I.BARBU ‘ dinul tehnicii versificaţiei şi a struite cu ajutorul unor cu­
pe care să le trateze în lucrări construcţiei imaginilor. Sînt lip­ vinte de multe ori nepotrivite,
aparţinind genului scurt: re­ Munca in gospodărie ; Auzite de Oh. Corneşcu din corespondent
portajul, schiţa, nuvela,, poves­ suri inerente începutului. In ul­
tirea. De asemenea, să se în­ Şi mi-e drag că pe ogoare satuI VurPăr care dau naştere la confuzii. Şi
cerce cu mai mult curaj crea­ tima vreme, numărul celor ce
rea de piese de teatru într-un Dragi îmi sîni ogoarele în Simeria aţi putea pune ba­
act, atît de necesare mişcării ... ,.l\ UtOllJtt O-Hi ne trimit versuri din Cugir a
artistice de amatori. DRAGI ÎMI SÎNT OGOARELE, zele unui cerc literar pe lingă
CÎND VAD AZI TRACTOARELE clubul din localitate. Iată doar
Aşteptăm noi lucrări (con­ CUM MAI ARA PE CIMPIE cîţiva tovarăşi care ar putea
cursul se încheie la 15 aprilie) CA S-ADUCA BOGĂŢIE, constitui nucleul acestui cerc •
dedicate celei de a 40-a ani­ PENTRU NOI, CARE MUNCIM tov. Aurel !trim. Munteanu Ro­
versări a partidului, sărbătoare VIATA NOUĂ SĂ CLĂDIM, zalia, Bob /Maria. Straja loan,
a întregului nostru popor. VIATĂ BUNA-MB ELSUGATĂ
IN REPUBLICA BOGATĂ. Irimie Nicolae şi alţii. împreu­
CLEMENTE CONSTANTIN Auzită de l. MARINESCU, în Călanul mic
Hunedoara nă aţi putea face un lucru bun.
moinfisf principal. Gasa regionala
Activîncl în cadrul clubului, pu­
teţi sprijini şi brigada artistică
a creaţiei populare — Deva de agitaţie.
I. S.
roţile vagoneţilor şi se fac ghe- hău. Aproape toată munca tre­ spuse cu mult înţeles maistrul, tre timp de odgonul ce unea a-
motoc, tncurcînd circulaţia... buia s-o facă stind agăţat nu­ trăgînd cu ochiul spre copii, a- cum cele două cabluri şi-şi dă­
dacă nu se pot descurca ? Ei?! ...Oraşul rămăsese în urmă¦A- mai in centura de siguranţă. Ce- ooi mai mult de formă porunci duse drumul pe el, spre stupul
Ce zici ? Cum. se mai duce căr­ cum copiii urcau în tăcere, piep­ Aşa se face stupul... avea să se facă după ce va obo­ şi e l : încă nedescurcat al lui lancu.
bunele din Aninoasa ta prepara- tiş, povirnişul dealului DUfa pe d f ' uliţa Onului nu-l mai as- si? C clipă cirligul centurii de si­
ţia din Petrila dacă e oprit fu- care se întindea funicularul cu — Odihniţi-vă! guranţă se agăţă parcă de un
nicularul ? vagonetele sale încremenite in culta de-acum, ci cu o- — Fii fără teamă, eu am să — La ăştia nu le poţi porunci nod al fiinţei, lintuindu-l in gol.
aer. O luară in lungul său, scur- chii aţiptiji privea spre cei de termin repede, voi veni să te acum... In ei vorbeşte glasul da­ Dindu-şi seama de primejdie
Î|P uliţă se zăpăcise de-a bi- tind mult din drum. Mai aveau sus, care păreau nişte furnici u- schimb ! se auzi pînă jos glasul toriei. Orleit le-ar fi de greu, Cosma făcu un efort să se salte
nelea. In putina vreme puţin pînă să ajungă la Valea riaşe. Legaţi de cablul funicu- hotărit al tovarăşului, de alături, n-ar recunoaşte. Sînt comunişti in aer şi să pornească numai în
de cînd venise la Petroşani au­ Dilfii. acel loc prăpăstios, pre­ larului doar in centuri de sigu­ ca un răspuns dat ghidului de doar... miini mai departe.
zise multe, dar de aşa ceva încă sărat cu pinteni de stinci şi hor­ ranţă, alunecau de-asupra pră- adineaori. — Da... comunişti...
nu. nuri adinei săpate in scoarţa pâ- pastiei mai mult in miini, cu pi­ Copiii ascultau in facere vor­ Acum, pe vagonetul de de-asu-
„Ce legătură or fi avînd stupii mîntului, de-asupra căruia se cioarele balansînd în gol, spre Acum, două fierăstraie se au­ bele celor doi. oameni, fără a slă­ pra prăpastieiVăii Diljii se stră­
din Dilja cu.-, preparaţia de căr­ formaseră cele două stupuri. cînd cele două vagonete imobilizate. zeau ronţăind in metalul dur. bi din ochi nici mişcările celor duiau doi oameni să redea cu ci-
bune din Petrila şi oprirea funi- de undeva de aproape răsună un din înalt. ieva ore mai devreme producţiei
cularului ?!?“ glas aspru : — Cel din faţă, de pe cablul — Foarte bine, continuaţi aşa! Cosma, terminînd cu stupul importantul funicular. Curînd, din
Voi să-i ceară cîteva lămu­ drept, e Cosma, celălalt — lan­ — răzbătu de jos vocea ingi­ său, începuse intre timp un înalt răzbătură două strigăte pu­
riri lui Pilu, dar nu mai avea — Ce-i cu voi aici ? Înapoi... cu ! spuse cu voce înceată Mi­ nerului, neobişnuit de clară in schimb de vorbe cu tovarăşul de ternice de bucurie, in vreme ce
cum. Acesta ieşise de-acum pe Copiii încremeniră pe loc, ron, lunganul cel roşcovan. aerul limpede al zilei. oe celălalt cablu. Dar oare ce spre pămint, rotindu-se prin aer,
speriaţi. vrea să facă? Iată, îşi desfă­ ¦ădeau ultimele bucle din sirma
Povestire — Lasă-i, Stancule! interveni In liniştea ce domnea in fur, — Tu lancule, fii atent la cli­ şoară o funie din jurul hrîului. celui, de-al doilea stup.
alt glas, împăciuitor. Vor să va­ se auzea răsuflarea grăbită a co­ pa cînd trebuie să tai cablu cel Cu mişcări, repezi, o leagă cu
poarta şcolii, odată cu cei mai dă şi ei... Apropiaţi-vă vulturi­ piilor, in contrast cu cea egală, gros. Cînd se apropie ruptura un capăt de cablul său, apoi a- — Ura, ura! se treziră stri­
mulţi din clasă, zorind spre lor.... calmă, a inginerului şi maistru­ lui, prinde-l bine in deşte, să nu runcă celălalt capăt lu i. lancu- vind alături de inginer şi mai­
marginea oraşului, peste Jiu, lui de Ungă ei. Culiţă se simţea (e lovească — adăugă maistrul. Acesta o prinde şi o fixează de stru copiii de !os. Şi printre gla­
dincolo de blocurile noi, spre Sgr" ra inginerul şi maistrul de parcă şi el alături de cei urcaţi cablul de de-asupra capului său. surile lor se auzea şi cel al lui
dealurile apropiate, către funicu- funicular, care condu­ pe funicular, cu toţi muşchii în­ Copiii erau numai ochi- Culiţă, care acum se pregătea
lar. ceau lucrările de înlăturare a cordaţi, cu palmele înroşite de e- — Ce faceţi acolo...? dădu să cu ceilalţi să ducă vestea bună
stupilor. Curînd copiii îi şi vă­ fort, cu sudoarea şiroind pe o- C osma reuşise primul să întrebe inginerul. oamenilor.
„l-a să merg după el — îşi zură. Stăteau pe un dinte de braji... Tinerii se urneau încet, scape de ţesătura meta­
zise (Suliţă — să văd şi eu des­ stîncă. De aici se zăreau bine cei încet prin aer, parcă tot mai în­ lică. Acum începuse să descolă­ i!fi"J!Pfeanr icniuo mai era necesară — Funicularul e gata de-a in­
pre ce stup e vorba. Şi aşa, doi tineri, urcaţi deja pe cea mai cet, mai cu grijă, pe măsură ce cească sirma subţire şi s-o az- explicaţie. Cosma, tra in funcţiune!
iniiije e duminică, avem timp apropiată capră a funicularului, se lărgea golul de sub ei, pe mă­ vîrle jos. Curînd vagonetul era
pentru lecţii. Te pomeneşti că pregătiţi — primul sq. plece pe sură ce se apropiau de stupuri... eliberat. Pe celălalt cablu lancu ager ca o pisică, se agăţase în­ IRIMIE STRAUŢ
pe aici se află niscaiva albine un cablu, celălalt pe al doilea- Iată, primul a şi ajuns la cel mai izbutise să elibereze doar partea
uriaşe, care or fi roit pe liniile apropiat vagonet, imobilizat de jos a vagonetului de stupul
funicutarului, impiedicind astfel — tată cele două stupuri! ii Sprijinindu-se doar in miini. se propriu-zis- Acum avea de lucru
mersul vagonetelor care tran­ arătă Pilu cu degetul lui Culiţă, ridică peste marginea sa, ureîn- Ia cablul cel gros. Balansarea în­
sportă cărbunele prin aer pînă în lungul funiilor metalice de du-se pe cărbunele care umplea delungă in aer îl obosise. Chiar
la Petrila..." susţinere a funicularului, două cupa. Cu o mină îşi desprinse de pe stînca unde stăteau copiii
vagonete înfăşurate intr-o ţesă­ micul, fierăstrău agăţat Ia bria se putea vedea că tânărul tre­
Trebui să alerge ca să-şi poa­ tură ciudată de sîrmă subţire. şi începu să taie din sîrmele de
tă ajunge colegii. Miron, cel oţel care imobilizaseră roţile va- buia să-şi strîngă toată puterea
care adusese vestea, un vlăjgan La început Culiţă nu înţelese­ gonetului. Treaba mergea anevo­ şi voinţa pentru a se urca pe
roşcovan, cu părul vilvoi, mai se prea bine de unde a apărut ie, din pricina balansului conti­ vagonet, care-i putea fi un rund
înalt, cu un cap decit ceilalţi, era sirma aceea pe vagoneţii aerieni. nuu, ca de pendul, in care se a- de sprijin, chiar aşa nesigur cum
in centrul atenţiei. Părind că-i ghiceşte gindurile, fla. Intre timp ajunse şi celă­ stătea atirnat.
Pilu, îl făcu să priceapă. lalt tinăr la al doilea stup. A-
— l-am văzut pe cei doi ti­ cesta era mai m are; zeci de sir- — Odihneşte-te! răsună de
— Ştii... asta-i sîrmă desple­ me rupte incolăciau ca un stufă­ jos, poruncitor, glasul ingineru­
care... Erau încinşi cu centurile tită de pe cablul pe care alunecă riş tot vagonetul. Pe lingă a- lui.
de siguranţă, în mină cu fie­ vagonetele prin aer. Cablul e îm­ ceasta este frînt şi cablul purtător,
răstraie de tăiat metal, cleşti... pletit din multe sirme de oţel. corfa funicutarului fiind elibera­ — Nu sînt ostenit! veni vesel
— povestea el. Cînd una sau două dintre aceste tă de siguranţă. Cinul avea aici răspunsul din înalt. Şi-apoi ne­
sirme se rup, ele se încurcă în mai multe de lucru şi treaba era am. angajat să lichidăm stupu-
mai grea, fiindcă nu se putea nle cu două ore mai devreme...
sprijini ca celălalt de vagonet,
care s-ar fi putut uşor desprin­ Nu vrem să pierdem fără fo­
de de pe funie şi rostogoli in los nici o clipă... Ştiu că acum
ne urmăresc din oraş. de la mi­
nă şi preparatie, suie de ochi..-
Cărbunele e aşteptat.
—- H m ! Straşnic flăcău —