Page 6 - 1961-04
P. 6

"A dru m m snnrAMSMUhur                                                                                                                                                                                                                                                        Nr. î?48

                                                                                                                                                                                                                                                               ¦aaparatffPBay«*« ^ ^

                                                                    lu J ilm e te                                             ju iilm e ie                                ¦tüluroal®' süs?i „Inimile tineretului cuban
                                                                                                                                                                                            sînt de partea revoluţiei“

                                                                                                                                                                                                                   — Iui Fidel Casfr© —

                                                                                                                                                                                                                   HAVANA 29 (Agerpres). — ministru al Cubei, nu se poate

                                                                                                                                                                                                                   TASS transmite : Inimile tinere­ spune că nu Îndeplinim precep­

                                                                                                                                                                                                                   tului cuban sînt întru totul de tul biblic: fiecare îşi ciştigă pli­

                                                                                                                                                                                                                   partea revoluţiei, a subliniat Fi­ nea cu sudoarea frunţii. Nu cu­

                                                                                                                                                                                                                   del Castro In cuvîntarea pe care nosc nimic care să se potriveas­

SaDecernarea titlului                  se pună capăt agresiunii                                                                             IN R. 5 . C EH O SLO VAC A                                             a rostit-o in noaptea de 27 spre            că mai bine cu acest precept bi-
                                                                                                                                                                                                                   28 martie in cadrul şedinţei de             olic ca lozinca revoluţiei ru se;
de „Doctor honoris                                                                                                            S-a sărbătorit la 28 martie                                                          încheiere a primei plenare a ele­           „Cine nu munceşte, nu mănin-
                                                                                                                                    Ziua învăţătorului                                                             vilor membri ai Asociaţiei tineri­          că“. (Aceste cuvinte ale lui Cas­
       causa"                          colonialiştilor în Congo                                                                                                                                                    lor insurgenţi din Cuba. Şi a-              tro au fost intimpinate cu aplau­
                                                                                                                                                                                                                   ceasta, a spus el, este cea mai             ze furtunoase).
Sus W illia m Fesier Şedinţa plenară a Adunării Oeneraie a Q.N.U.                                                               PRAGA 29 (Agerpres). — La                 celora care îndeplinesc sarcina          bună dovadă a faptului că re­
   MOSCOVA 29 (Agerpres). —                                                                                                   28 martie în R. S. Cehoslovacă              de onoare şi de răspundere a             voluţia este justă, că ideile ei               Castro a demascat propagan­
TASS transmite ; La 28 martie           NEW YORK 29 (Agerpres).         se asigure imediat încă înainte                       s-a sărbătorit Ziua învăţătoru­             educării tinerei generaţii în            au pătruns adine in conştiinţa              da imperialistă care foloseşte
acad. Ivan Petrovski, rectorul       TASS transm ite: In şedinţa        de expirarea termenului stabi­                        lui. Aceasta este una din nu­               spirit comunist. Toate ziarele           majorităţii absolute a tineretu­            toate mijloacele presei, radinu-
Universităţii de stat din Mosco­     plenară din după-amiaza zilei      lit, retragerea belgienilor din                       meroasele manifestări ale înal­             care au apărut la Praga la 28            lui studios din Cuba.                       lui, televiziunii şi cinematogra­
va şi Ilia Galkin profesor la a-     de 28 martie a Adunării Gene­      Congo şi să se dea forţelor pa­                       tului respect faţă de munca a-              martie au consacrat articole                                                         fiei pentru a îndobitoci popoare­
ceastă universitate au remis lui     rale a O.N.U. a continuat dis­     triotice din Congo şi poporului                                                                   muncii nobile a învăţătorilor.             Totodată, Fidel Castro a atras            le şi a le abate de la lupta pen­
William Foster diploma de Doc­       cutarea situaţiei din Congo.       congolez posibilitatea de a-şi                                                                                                             atenţia participanţilor la plenară          tru revendicările lor urgente, îm­
tor honoris causa şi i-au urat să­   Reprezentanţii Indoneziei şi       spune cuvîntul prin parlament.                                                                                                             asupra faptului că elementele               potriva exploatării şi înrobirii.
nătate şi succese in activitatea     Poloniei au condamnat acţiu­                                                                                                                                                  reacţionare ale căror interese au
sa creatoare.                        nile criminale ale imperialişti­      Reprezentantul Poloniei, Jo-                                                                                                            suferit de pe urma revoluţiei şi               In încheiere Castro a chemat
                                     lor în Congo şi au cerut Or­       zef Winiewicz a scos în evi­                                                                                                                                                           tineretul cuban să-şi consacre
   William Foster şi-a .exprimat     ganizaţiei Naţiunilor Unite să     denţă răspunderea lui Hammar-                         Proasta organizare a Invâţâmîntului                                                  clerul care se află in slujba re-           toate forţele nu numai luptei
profunda recunoştinţă pentru         pună capăt agresiunii coloniale    skjoeid şi a Comandamentului                                                                                                               acţiunii şi a claselor exploata­            pentru apărarea revoluţiei şi su­
înaltul titlu cu care a fost dis­    împotriva poporului congolez.      trupelor O.N.U. pentru situaţia                                                                                                                                                        veranităţii ţării, ci şi luptei pen­
tins.                                                                   tragică din Congo şi pentru a-                        in şcolile elementare americane                                                      toare depun toate eforturile pen­           tru apărarea culturii înaintate.
                                        Delegatul Indoneziei, Wirjo-    sasinarea bestială a primului                                                                                                              tru a învenina conştiinţa tinere­           El a chemat tineretul să desfă­
  Titlul de Doctor honoris causa     pranoto, a subliniat că coman­     ministru, Patrice Lumumba. El                                                                                                                                                          şoare cu succes campania pentru
i-ia fost decernat lui William Fos­  damentul O.N.U. nu a îndepli­      a declarat că Polonia sprijină                        NEW YORK 29 (Agerpres). „Vreau să fiu fantomă, spu­ tului, a-1 atrage în tabăra duş­                                             lichidarea analfabetismului in
ter de Consiliul Universităţii de    nit rezoluţiile Consiliului de     guvernul legal al Republicii                                                                                                                                                           Cuba în cursul acestui an.
                                     Securitate. Belgienii, a spus el,  Congo condus de Antoine Gi-                           Intr-un articol publicat în cule­ nea o elevă. Doresc să mă fac manilor revoluţiei.
stat din Moscova pentru meri­        continuă să deţină poziţiile che­  zenpa care apără unitatea re­                         gerea „Marea dezbatere. Şcoala nevăzută şi să sparg vasele, să Demascind anticomunismul,                                            Prima plenară a elevilor mem­
                                                                        publicii şi controlează o mare                        noastră in criză" profesorul a- stric mobila, să-i gîdil pe oa­ arma preferată a propagandei                                     bri ai Asociaţiei tinerilor insur­
tele sale in domeniul cercetări­     ie în Congo, ţara este amenin­     parte din teritoriul ţării.                           merican John Keats, vorbind meni şi să-i inebuncsc.-.“                                                                           genţi a analizat cele mai impor­
                                     ţată să fie dezmembrată, parla­                                                                                                                                               imperialiste în lupta împotriva             tante sarcini care stau în faţa
lor in problemele istoriei mişcă­    mentul nu a fost încă convocat.       Ministrul Afacerilor Externe                                                                                                                                                        tineretului studios din Cuba şi in
                                     Delegatul indonezian a cerut să    a! Irlandei Aiken s-a erijat în                       despre proasta organizare a in- „Vreau să fiu maimuţă, răs­ revoluţiei şi a mişcărilor popu­                                     primul rînd sarcina lichidării
rii muncitoreşti americane şi in­                                                                                             văţămintului în şcolile elemen­ punde un alt copil. Atunci aş pu­ lare, Fidel Castro a subliniat că,                             complete a analfabetismului in
                                                                                                                              tare americane, scria : „Nu .este tea minca multe banane".                                                                       ţară.
ternaţionale.                                                                                                                                                                                                      I neavind nici un alt argument,
                                                                                                                                                                                                                                                                  Plenara a chemat pe elevii din
                                                                                                                              vorba numai de faptul că în Este drept, însă, că la pceste imperialismul şi reacţiunea caută                                     America Latină să se unească cu
                                                                                                                                                                                                                                                               tineretul cuban pentru a lupta
                                                                                                                              clase e strimt, că e Înghesuială rezultate ale „educaţiei” nu a să intimideze poporul şi pun re­                                 împotriva dşumanului comun,
                                                                                                                                                                                                                                                               imperialismul american.
                                                                                                                              şi că nu sînt destui învăţători contribuit numai şcoala. Un „a- formei agrare, naţionalizării

                                                                        avocat al colonialiştilor. EH a                       calificaţi; esenţialul îl constituie port" colosal 11 are şi torentul monopolurilor, dezvoltării învă-

                                                                                           încercat să prezinte criticile a-  însăşi „filozofia instruirii". El de comicsuri filme de groază, ţămîntului etc. eticheta comunis­

D e s fiin ţa re a s e n a tu lu i duse fui Hammarskjoeld ca o                                                                arăta că copiii americani nu sînt povestiri poliţiste care se nă­ mului. Dacă aceasta înseamnă
                                                                                           încercare de a submina O.N.U.".
                                                                                                                              deprinşi să glndească singuri, să pusteşte cu întreaga sa putere comunism, a declarat F. Castro,

c n m a in ită tii fra n c e z e Asa-zisul „delegat" al Con-                                                                  judece, să analizeze.                       „educativă" asupra tinerei ge­ sîntem de acord cu comunismul.
                                                                                        goulni, Cardoso, a declarat cu
                                                                                                                              Urmărind cu totul alt scop neraţii a S.U.A.                                          Cel puţin, a continuat primul

   PARIS 29 (Agerpres). — La         comunităţii a devenit inutil. De­  impertinenţă că „guvernul Ka-                         decit de a demonstra acest ade­
28 martie la Paris s-a anunţat       altfel, în bugetul pe anul 1961    savubu-Ileo „nu sprijină" ulti­                       văr, urmărind să-şi „distreze"
oficial desfiinţarea senatului co­   nu au fost alocate nici un fel de  ma rezoluţie a Consiliului de
munităţii franceze, organul con­     fonduri pentru activitatea sa. El  Securitate. El s-a pronunţat îm­                      cititorii, revista americană „New
sultativ a! acestei comunităţi in    a mai existat citva timp în mod    potriva retragerii personalului                       York Times Magazin a publicat

                                                                                                                              recent răspunsurile „cele mai

                                                                                                                              interesante" la o anchetă în rîn-

a cărui competenţă intră, con­ formal pină cind preşedintele de militar şi paramilitar belgian                                durile elevilor din clasa treia a

form constituţiei celei de-a V-a Gaulle a recunoscut că „senatul din Congo şi împotriva anche­ uneia din şcolile elementare din

Republici, examinarea probleme­ comunităţii in forma in care a tării împrejurărilor în care a S.U.A. întrebarea era : „Ce vrei
lor politicii economice şi finan­    fost creat de constituţia anului
ciare comune a ţărilor membre        !958 trebuie considerat dizol­     fost asasinat Patrice Lumumba.                        să fii ?“.

ale comunităţii adică a Franţei vat"-

şi a fostelor sale colonii afri­ Potrivit celor relatate de a-

cane.                                genţîa France Presse, dizolvarea   Participanţii la sesiunea

In întreaga perioadă a exis­ senatului a şi fost adusă la cu­

tenţei sale senatul comunităţii      noştinţă statelor care au făcut    Consiliului SEATO în dilemă...                                                                      Fidel Castro,
nu a ţinut decit două şedinţe:       parte in trecut din comunitate.                                                                                                      primul ministru
la 15 şi la 30 iulie 1959. Viaţa                                          BANGKOK 29 (Agerpres). — „Să se care a proclamat politica de indepen­                           al Cubei, în mij­
a adus corective in activitatea        La 28 martie la Paris au fost    publice sau nu o rezoluţie în termeni denţă naţională şi neutralitate.                            locul unui grup
acestui organ croat in scopul        date publicităţii scrisorile pri­
                                     mului ministru Debré adresate

menţinerii dominaţiei colonialis­ preşedinţilor Adunării Naţionale aspri" — aceasta a tost, potrivit cores­ După cum transmit agenţiile ame­ de ţărani munci­

te franceze in Africa. Avintul şi Senatului Franţei în care face pondentului Agenţiei Reuter, dilema ricane de presă, Consiliul a lăsat să tori.
impetuos al mişcării de eliberare cunoscut în numele preşedintelui participanţilor la sesiunea Consiliului se înţeleagă că „dacă nu se va reuşi

naţională a determinat pe gu­        de Gaulle că mandatele membri­     S.E.A.T.O. care se desfăşoară la Bang-                să se încheie pacea prin mijloace po­
vernanţii francezi să acorde in­     lor senatului comunităţii înce­    kok. La rîndul ei, agenţia France Pres-               litice“ S.E.A.T.O. va trimite trupe in
dependenţă ţărilor din comuni­       tează, ceea ce echivalează cu o    se notează: „Puterile ocidentale au                   Laos.
tatea franceză.                      declaraţie oficială de dizolvare   de făcut faţă următoarei probleme: să
                                     a senatului comunităţii.           lase lucrurile în starea în care se aîlâ                 Un purtător de cuvînt al delegaţiei
   In urma acestui fapt senatulI                                        şi să se mărginească ia o acţiune di­                 americane a declarat: „Noi considerăm
                                                                                                                              că a fost adoptată o rezoluţie dură“.

                                                                        plomatică sau să încerce să facă pre­ Aprecierile purtătorului de cuvînt a-

                                                                        siuni asupra situaţiei militare. Această merican se referă la faptul că rezolu­

                                       Tese.                            problemă trebuie să fie soluţionată de                ţia stipulează că „membrii S.E.A.T.O.
                                                                        conferinţa miniştrilor de Externe ai ţă­              sînt pregătiţi, potrivit prevederilor tra­
                                                                        rilor membre ale S.E.A.T.O. întrunită                 tatului, să pornească orice acţiune ar fi

                                                                        actualmente la Bangkok".                              impusă, de necesităţi“. Agenţia Asso­

                                                                           Participanţii nu au reuşit decît cu                ciated Press subliniază că „miniştri:
                                                                        greu să se pună de acord asupra tex­
       II cheamă Samuel Schartz. u.p om care aleargă spre a-            tului unei rezoluţii cu privire la poziţia            de Externe ai celor opt state membre
                                                                        faţă de situaţia din Laos. După cum
Un nume pină nu de mult dăpostul atomic decit ca la                     relata agenţia Associated Press, „O                   ale S.E.A.T.O. au recomandat inter­
                                                                        oficialitate britanică a continuat că in
necunoscut. Recent, l-a făcut intrare să-l intimao>e pe                 cursul şedinţei de marţi după-amiază                  venţia militară în Laos, dacă nu se va
                                                                        s-a folosit un ton ridicat".
celebru ziarul „Detroit plnză chipul unui al* om cu                                                                           ajunge la o reglementare politică".
                                                                           Poziţiile participanţilor la sesiunea
News" care a scris despre inima deasupra capului şi cu                  de la Bangkok a Consiliului S.E.A.T.O                 ;€iirfe ştiri • Scurte ştiri © Scorie ştiriAceastă rezoluţie, indicind intenţia
                                                                        au fost definite de agenţia United
„strălucita“ idee a sus-po- o roată dinţată în loc de                   Press International în următorii ter­                 de amestec in treburile interne ale
                                                                        meni: „S.U.A., lailanda şi Filiptnele                 Laosului, încalcă acordurile de la Ge­
menltulul, una din nenumă­ oclii ? Pictura abstractă e                  sprijină proiecte de intervenţie militară             neva, pe care şi-au luat angajamentul         ULAN BATOR 29 (Agerpres). —            peste cinci ori in comparaţie cu anul       cei 2.000 de docheri care cer majora­
                                                                        imediată. Franţa nu doreşte o rezolu­                 să le respecte şi S.U.A. Se ştie că Lao­    Partidul Popular Revoluţionar Mon­       1957.                                       rea salariilor. Această grevă este spri­
ratele „idei“ care se nasc intr-adevăr cea mai potrivi­                 ţie redactată în termeni duri, nici o                 sul nu a fost niciodată membru al           gol şi guvernul Mongoliei acordă o                                                   jinită de sindicatul muncitorilor din
                                                                        acţiune militară. întrucît astfel de ac­              S.E.A.T.O., iar guvernul legal al Lao­      mare atenţie dezvoltării staţiunilor de    PHENIAN 29 (Agerpres). — La               transporturi şi necalificaţi.
in fiecare 'zi in Statele Uni­ tă ornamentaţie pentru un                ţiuni ar putea periclita eforturile în                sului, sprijinii de întregul popor lao­     maşini folosite. în zootehnie şi utilă­  28 martie a.c. în R.P.D. Coreeană a
                                                                        vederea lichidării crizei laoţiene prin               ţian, a respins şi respinge orice fel de    rii lor tehnice. In anul 1957, de e-     fost lansat la apă un vas de trans­            PARIS 29 (Agerpres). — La 23
te pentru propăşirea şi feri­ adăpost. Domnul Samuel                    tratative. Anglia doreşte să menţină a-               intervenţie in treburile interne ale Lao­   xemplti, în ţară existau numai 10        port cu un deplasament de 3.000 de          martie, 20.090 oameni ai muncii din
                                                                        meninţarea unei intervenţii, fără a sta­              sului. De asemenea ţările iubitoare de      staţiuni de maşini folosite în zooteh­   tone. Noul vas a fost construit în          departamentul Loire au organizat gre­
cirea America.                       Schartz ştie ce spune. Adă­        bili o limită de timp. Australia şi Noua              pace vecine ale Laosului resping în­        nie. In prezent, în ţară funcţionează    întregime de tehnicieni şi muncitori        ve de scurtă durată cerînd ca partea
                                                                        Zeelandă par să ti adoptat poziţii a-                 cercările S.E.A.I.O. de amastec în          36 de asemenea staţiuni, iar posibi­     coreeni. Piesele lui au fost furnizate      franceză să adopte o atitudine con­
       Samuel Schartz a fost chi­ posturile anti-atomice n-au           propiate de cea a britanicilor. Nu se                 treburile interne ale acestei ţări.         lităţile lor de producţie au crescut de  de întreprinderile coreene. Lucrările       structivă la tratativele cu privire la
                                                                        ştie, care este poziţia Pakistanului, cea                                                                                                  de încărcare şi descărcare a vasului        autodeterminarea Algeriei.
nuit de un gind. Intre două fost construite degeaba. Nu                 îe-a 8-a ţară membră a alianţei“.                                                                                                          sînt mecanizate în întregime. El este
                                                                                                                                                                                                                   înzestrat cu aparate de navigaţie mo­          ROMA 29 (Agerpres). — Greva în­
,. alarme aeriene (se ştie că de frica reală a unui atac ţ                 In ciuda divergenţelor manifestate,                                                                                                     derne.                                      delungată a muncitorilor de la şantie­
                                                                        secretarul de Stat al S.U.A., Rusk, a                                                                                                                                                  rul naval din Ralermo (Sicilia) s-a
in S.U.A. asemenea alarme construiesc stăplnii de azi                   „prezis", după cum relatează corespon­                                                                                                        LONDRA 29 (Agerpres). — La' 28           încheiat cu victoria greviştilor. A fost
                                                                        dentul agenţiei United Press Interna­                                                                                                      martie regina Elisabeta a Ii-a a An­        încheiat un nou contract colectiv care
„de antrenament" au loc din ai Americii adăposturi şi pun               tional, că „miniştrii de externe ai a-                                                                                                     gliei a aprobat legea adoptată de cele      prevede sporirea salariilor şi satisfa­
                                                                        cestei organizaţii vor ajunge la o înţe­                                                                                                   două Camere ale parlamentului con­          cerea altor revendicări ale muncito­
ce în ce mai      __ ___               noaptea să                       legere acceptabilă".                                                                                                                       form căreia colonia engleză Stera-Leo-      rilor.

des.) Schartz se                       urle sirenele.                      In cele din urmă, „prezicerile" secre­
                                                                        tarului de stat al S.U.A., Rusk, s-au a-
străduia să                            Trusturile de                    deverit, participanţii adoptînd o rezolu­
                                                                        ţie caracterizată de agenţia Associa­
răspundă la o                          armament au                      ted Press ca fiind „de compromis, ceea

întrebare: de ce nu-l trage nevoie de comenzi. Contribu­                ce. presupune, dar nu stabileşte, o in­                  s-u-A-: Marşul păcii
                                                                        tervenţie militară a S.E.A.T.O. în rega­
    inima spre adăpost ?             abilii trebuie să scoată bani      tul Laosului“.                                        se desfăşoară cu succes
) Iată intr-adevăr o intre-          pentru aceste comenzi. Şi,
\ bare demnă de băgat în sea-        ca să scoată bani, contribu­          Autorii rezoluţiei dau asigurări că
ţ mă. Cum poate un om in             abilul trebuie tnspăimtntat,       ar dori ca Laosul să fie un stat unit,
                                                                        independent şi suveran, că pentru a-
'* toată firea să nu simtă cum dezumanizat, isterizat.                  ceasta este necesar să se recurgă la                     NEW YORK 29 (Agerpres).                  teva sute de noi participanţi,           ne va deveni independentă începînd de          LONDRA 29 (Agerpres). — Apro­
                                                                        tratative. Aşa cum era şi de aşteptat                 Participanţii la marşul păcii               profesori ai Universităţii din           la 27 aprilie a.c.                          ximativ o lună a durat greva mun­
L 11. furnică plăcerea cind su- Alături de sirenă şi de                 totodată se trece sub tăcere faptul că                care se desfăşoară in prezent in            Princeton, studenţi, gospodine                                                       citorilor firmei „Aladin“ din Green-
                                                                                                                              S.U-A. au parcurs aproape ju­               etc.                                       SANI1AGO 29 (Agerpres). — Po­             Ford (Middlesex). Prin această luptă
' ă7?, sirena şl să nu alerge fantasticele ştiri despre far­            n-ar fi existat nici o problemă dacă                  mătate din cele 110 mile ale dru­                                                    trivit relatărilor agenţiei Prensa Lati­    dîrză greviştii au reuşit ca firma, care
                                                                                                                              mului pe care îl au de făcut.                  La New Brunswick (statul              na 1.200 de muncitori ai societăţii         aparţine parţial americanilor, să re­
î1 spre adăpost cu aceeaşi bu- furii zburătoare, un om al­              în Laos nu ar fi fost pusă la cale                                                                New Jersey), unda se află marea          „iquique“ care se ocupă cu extragerea       cunoască organizaţia lor sindicală.
                                                                                                                                 In fiecare oraş, in fiecare lo­          universitate Rutgers a fost orga­        salpetrului au organizat un „marş al
\ curie ca la o partidă de bastru cu plntecele sfîrtecat                o rebeliune împotriva guvernului legal                calitate participanţii la marş sini         nizat un miting in cinstea par­          foamei“ intre oraşul Tantal, unde lo­          GAP GANAVERAL 23 (Agerpres).
                                                                                                                              primiţi cu căldură. La intrarea             ticipanţilor la marş. La miting          cuiesc şi portul Antotagasta.               La numai cîteva secunde după lan­
) bridge ?                           şi cu ochii scurglndu-i-se,        al lui Suvanna Fumma, tocmai acela                    in oraşul Princeton ei au fost              au luat cuvîntul ciţiva profesori                                                    sare, un proiectil teleghidat „Mace-B‘‘
\ Samuel ScTvartz n-a gă-            desenat pe o plnză in adă­                                                               salutaţi de primarul oraşului,              ai universităţii. In dimineaţa zi­         LONDRA 29 (Agerpres). — După              s-a prăbuşit şi a explodat la sol pro-
? sit răspunsul. Şi fiindcă nu       post, poate adăuga o pică­                                                               care a adus elogii participanţilor          lei de 28 martie 15 profesori ai         cum relatează ziarul „Scotesman“, în        vocînd un incendiu.
\ l-a găsit, şi-a pus o altă In-     tură de neurastenie In plus                                                              subliind că ei sprijină cauza de            Universităţii Rutgers au pornit          faţa clădirii Ambasadei Statelor Unite
> trebare. Nu s-ar putea face        în biata minte a americanu­                                                              importanţă vitală a dezarmării.             in fruntea coloanei participanţi­        de ia Seul au avut loc recent mari de­         Nu sînt cunoscute cauzele exacte
s în aşa fel ca omului să nu-l                                                                                                La Princeton participanţii la               lor la marş şi au parcurs împre­         monstraţii antiamericane, iar pe zidu­      ale eşecului lansării.
) mai fie atlt de neplăcut a-        lui 1de rină.                                                                            marş au vizitat casa marelui sa­            ună cu ei străzile oraşului New          rile caselor din oraşul Pusan se putea
\ dăpostul antiatomic ?                Dl. Samuel Schartz ştie ce                                                             vant Einstein care a luptat cu              Brunswick.                               citi: „Yankei, căraţi-vâ acasă".               NEW YORK 29 (Agerpres). _ 1»
y La această o doua intre-                                                                                                    hotărire pentru pace. Ei au fost                                                                                                 faţa unui tribunal federal din New
                                     face. Este un adevărat „pa­                                                              intîmpinaţi de fiica lui Einstein,             Participanţii la marş au primit          PARIS 29 (Agerpres). — In noap­          York a început la 28 martie procesul
    bare, omul nostru a găsit,                                                                                                care le-a spus că dacă tatăl său            mesaje de felicitări in care este        tea de 28 spre 29 martie bandiţi fas­       intentat cîntăreţului american Pete
) insfirşit, răspunsul. In asta      tr io t" u n adevărat iubitor                                                            ar fi fost in viaţă i-ar fi primit          exprimată simpatia multor frun­          cişti au atacat sediul organizaţiei Parti­  Seeger care este acuzat de „lipsă de
\ constă marea lui idee. El a        al „progresului" american.                                                               cu braţele deschise deoarece ei             taşi ai vieţii publice din Statele       dului Comunist Francez din oraşul           respect faţă de Congres".
) propus Americii ca adăpos-                                                                                                  apără o cauză nobilă, cauza pă­             Unite şi din alte ţări printre care      Perreux sur Marne (departamentul Se­
\ turile subterane să fie Im-           Cam aceasta este tot ce                                                               cii.                                        Eleanor Rossevelt, delegată a            na) şi l-au incendiat.                        Seeger este judecat in prezent pen­
) mdobite din vreme cu... pic­       ştim despre dl. Samuel                                                                                                               S.U.A. la Adunarea Generală a                                                        tru că în anul 1955, fiind convocat
                                     Schartz... Pardon, era să ui­                                                               La ieşirea din oraşul Prince­            O.N.U., filozoful englez Bertrand          A ars tot interiorul sediului.
    turi abstracte. A declarat cu    tăm un mic amănunt. Ela­                                                                 ton, s-au alăturat coloanei cî-             Russell etc.                               LONDRA 29 (Agerpres). — La 28             de Gomisia pentru cercetarea activi­
    gura lui că in felul acesta      borarea de „idei geniale“                                                                                                                                                     martie, la Bristol şi Avomnouth 44 de
    intrarea in adăpost ar deve-     este ocupaţia d-lui Schartz                                                                                                                                                   vase au rămas inactive datorită gre­        tăţilor antiamericane, a refuzat să de­
T ni. „o adevărată plăcere“.         in timpul liber. Profesia lui                                                                                                                                                 vei declarate în urmă cu opt zile de        clare dacă există „infiltraţie comunis­
\ Intr-adevăr, ce poate fi           de bază este... comerciant de
                                     picturi abstracte.                                                                                                                                                                                                        tă“ în cercurile artistice din New
                                                                                                                                                                                                                                                               York.
\ mai dătător de curaj pentru          D. P.
(

       Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con lorm aprobării Direcţiunii (Senerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949 — lipanii liih v|;i in 1erea Poli grai i. a j Mai“ — Deva
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11