Page 1 - 1961-06

í^ ío te c f> C\
Amil XüL Nr 2001
p S íé íiIIí I S é m
mm &?>y<s
1 c h im e - S ilu a
a eo ş tiI u l a
Cite bucurii şi câte emoţii
nu ne dau copiii ! El sînt flo­
rile vieţii noastre, ei ne fac
viaţa frumoasă, luminoasă.
Copiii în ţaba moasitră sînt
înconjuraţi de o dragoste caidă
şi o grijă părintească in fiecare regimurilor burghezo-moşiereşti
clipă. In statul nostru, prin
grija părintească a partidului,
paşii tuturor eopiiilcr sînt că­
lăuziţi de o mrînă sigură spre
un viitor luminos. încă din
primele luni ale sarcinii, fe­
mei a-mamă se bucură de o în­
grijire medicală deosebită, a-
cordată în mod gratuit. De a-
semenea, femeile-mame bene­
ficiază de concedii de mater­
nitate plătite. Noului născut,
ca şi copiilor care au împlinit
eîţiva anişori, le sînt asigurate capitala S.U.A. „...există un nu­
condiţii de dezvoltare armoni­
oasă. La maternitate se bucu­
ră de o supraveghere medicală
bună, apoi la creşă şi cămin,
în taberele de munte şi la
mare, copiii au asigurate cele
mai deosebite condiţii de viaţă.
La vegherea sănătăţii celor
mici stau astăzi peste 2.200
medici. In mediul rural func­
ţionează un număr de 252 sta­
ţionare pentru copii şi aproape
2.500 bucătarii dietetice.
Copiilor oamenilor muncii Ie
sînt deschise cele mai largi
porţi sipre un viitor luminos
şi fericit. Copiii de muncitori
şi ţărani sînt azi ingineri, me­
dici, profesori, artişti etc.
Dar nu întotdeauna a fost
aşa. Cîte mame nu-şi amintesc
de trecutul trist al anilor în
care burghezo-moşierimea stor­
cea ultima picătură de vlagă
muncitorilor şi ţăranilor.. Fe­
meia gravidă muncea pînă în
clipa în care năştea. Este viu
în memoria multor femei de
la. sate, tabloul în care femeia- mea capitalistă.
mamă, istovită de muncă, năş­
tea pe brazdă fără nici-o asis­
tenţă medicală. Şi în cele mai
multe cazuri, noul născut în­
semna griji, necazuri, lipsuri.
Cînd copiii oamenilor nevoiaşi
împlineau frageda vîrstă de 7-8
ani, în loc să meargă la şcoa­
lă., se duceau să muncească, în-
\
i '«
M'•v-axo;¦•.:'v:?':!
maS;S:.-m.í-’*-.
îiEM m
eepînd să-şi cîştige singuri
existenţa^ O statistică a vremii
nş arată că între anii 1932—
1933, jumătate din numărul co­
piilor de vîrstă şcolară nu ur.
miau şcoala. Analfabetismul a
fost cea mai ruşinoasă plagă a
din ţara noastră, apuse pentru
totdeauna.
Aşa cum era odinioară viaţa
copiilor in ţara noastră, aşa
trăiesc şi astăzi copiii oameni­
lor muncii clin ţările capitaliste.
Foamea şi bolile macină în
fiecare an sute de mii de co­
pii. Alte sute de mii de copii
mor încă clin primele zile după
naştere. Nu de mult, senatorul
american Morse declara că în
măr necunoscut de copii care
îşi strung, hrana din gunoaie.
Viaţa lor se aseamănă cu cea
a clinilor şi pisicilor fără că­
pătâi“. Şi toate acestea se în.
tîmiplă în timp ce o oarecare
Miss R-uth Mauner, din Reding.
statul Pensiivania a lăsat drept
moştenire prin testament, după
moartea sa, o avere valorând
o jumătate de milion de dolari,
căţeluşei Bibi, în vîrstă de 4
ani (? !). In Venezuela, 50 Ia
sută din copii mor înainte de
a împlini 10 ani din cauza mi­
zeriei şi a bolilor. Din statis­
ticile capitaliste rezultă că din
10 copil de vîrstă şcolară, abia
5 au posibilitatea să meargă
ia şcoală, iar din aceştia, nu­
mai 3 termină şcoala. Acestea
sînt doar câteva din miile de
exemple pe oare le oferă lu­
In ţara noastră copiii tră­
iesc o viaţă fericită, plăcută.
De la un an la altul, sub con­
ducerea înţeleaptă a partidu­
lui, viaţa eopiilor noştri, a tu­
turor oamenilor muncii este mai
prospera. Pline de lumină sînt
şi perspectivele viitorului. Mă­
reţele Hotărîri ale celui de.al
IlI-lea Congres al partidului
conduc ţara noastră spre desă­
vârşirea construcţiei socialiste,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl Preşedintele Republicii Indonezia,
iunie 1961
M i
Copiii vor creşte în familii cu
un nivel de trai tot miai ridi­
cat. Tncepînd cu acest an, co.
piilor din clasele I—VII le-au
fost distribuite manuale în
mod gratuit. De asemenea, con­
form prevederilor Hotăririlor
Congresului al ITI-lea al par-
tidiulul, pînă în anul 1962—63,
învăţămîntul de 7 ani va fi ge­
neralizat, Iar treptat se va
trece la învăţămîntul general
de 8 ani. De ta un an la altul
creşte numărul sălilor de clasă.
In anul trecut, baza materială
(C onllnim e în pag. 2 a) Plecăm cu autocamionul mnf bune.
dr. Sukarno — oaspete
al poporului nostru
4 pagini 20 bani Preşedintele Republicii Indo­
nezia, dr. Sukarno, a sosit
Adunări festive miercuri in Capitală. înaltul
oaspete face o vizită de priete­
Ieri după-amiază au avut loc nie in ţara noastră.
iii oraşul Deva adunări iestive Preşedintele Indoneziei este
consacrate sărbătoririi zilei de însoţit de miniştri şi alte per­
i Iunie — Ziua internaţională a soane oficiale, de ziarişti.
copilului. La adunarea ce a avut
loc in sala festivă a şcolii me­ La ora 12, avionul cu care că­
dii mixte „Decebal", a vorbit lătoreşte preşedintele dr. Sukar­
despre însemnătatea zilei de 1 Iu­ no, escortat de avioane cu reac­
ţie romaneşti, şi-a făcut apariţia
nie tov. dr. Astra Nicolau, de la deasupra aeroportului Otopeni-
Spitalul unificat de stat Deva. In
cuvîntul său vorbitoarea a scos Numeroşi bucureşteni au venit
să salute pe înaltul oaspete. Pe
în evidenţă realizările din ţara aeroport erau arborate drapelele
noastră pentru ocrotirea copilu­ de stat ale R. P. Romine şi Re­
lui, grija pentru educarea şi în­ publicii Indonezia. Alături de
drumarea lor in spiritul interna­ portretele preşedintelui Republi­
ţionalismului proletar şi a patrio­ cii Indonezia, dr. Sukarno, şi
preşedintelui Consiliului de Stat
tismului socialist.
A urmat apoi un frumos pro­ al R. P. Romîne, Gheorghe Glieor-
gram artistic prezentat de gră­ ghiu-Dej, era scrisă în limbile
diniţele de copii din oraş.
indoneziana şi rornină urarea
Tot ieri, in sala festivă a şcolii
pedagogice din Deva a avut loc „Trăiască prietenia intre poporul
o adunare festivă consacrată
aceluiaşi eveniment. A vorbit indonezian şi poporul romin !“.
In întîmpinarea preşedintelui
dr. Sukarno. pe aeroport se
aflau tovarăşii Gheorghe Gheor­
Vizita oaspeţilor indonezieni
prin C a p ita lă
tov. Aurelia Szabo.
Elevii şcolii de muzică din Miercuri după-amiază preşe­
dintele Indoneziei, dr. Sukarno,
Deva au prezentat în continuare împreună ou persoanele oficiale
un frumos şi bogaE program ar­
indoneziene care îl însoţesc, au
tistic. făcut o vizită prin Bucureşti.
La cele două adunări festive
înaltul oaspete a fost însoţit
au participat un mare număr de
de tovarăşii Avram Bunaciu,
oameni ai muncii din oraşul
Deva- 1
-G R Ă D IN A R I ISCUSIŢI
Lucrătorii magazinului. Gos- — Cele 107 fia. de grădină <
tat din Deva nu. mai. priăi- pe care le are secţia, sînt im-,
dese cu servitul. Gospodinele părţite în mai. multe parcele {
intră, se consultă, cu vînză- dintre care 8 ha. cu roşii. 24 {
torii. pentru ca după aceea ha. cu rădăcinoase. 10 ha. cu{
să plece spre case cu plase, varză timpurie, 2 ha. cu cas. (
le încărcate de trufandale traveţi. 8 ha. cu cartofi tim-,
proaspete. purii...
Ne apropiem de responsa- — Am aflat în oraş că zil-
bilul unităţii. nic faceţi aprovizionarea ma-
_Cum reuşiţi să satîsfa- cţazinelor cu trufandale proas.
ceti pretenţiile cumpărători- pete. Ce-aţi livrat pină acum? (
lor ? — Aproa,pe 25 tone spanac,.
— La întrebarea dumnea- 4.000 leg. ceapă verde. 6.000
voastră nu este ----------------- ------ Kg. ridichi, pes-'{
greu de răs- _ , . te 5.000 Kg-1
jmns deoarece U m C a r r a e f y s €§@ salată verde, us~;
turoi... Zilele a-
aprovizionarea re p o rte r cestea am. tri-
magazinului
nostru este sa- -— ' mis pe piaţă
tisfăcută în mare parte de castraveţi din răsadniţe ş i.
secţia Gostat Deva. Există la mazăre verde.
marginea oraşului o grădină In uşa serei ne întîmpină u-\
zilnic 'temista Victoria Ceasar.
care ne aprovizionează *
— Peste două săptămîni pu- /
cu sortimentele de legume şi tem trimite in oraş roşiile \
zarzavaturi. tovarăşe Cherecheş. Au înce­
In uşa magazinului, un au­ put să dea în pirg.
tocamion se pregăteşte de ple­ Brigadierul legumicol se a- (
pleacă asupra cîtorva tufe. ie •
care. mingîie cu gingăşie.
— încotro ?
— Sînt din soiul „Zarea- j
— Spre grădină. Am făcut cornet". N-am cultivat. încă a -{
aprovizionarea, iar acum mer. semenea soi. Specialiştii însă j
gem pentru un. nou transport, ne-au asigurat că-s din cele (
spre grădină ŞePfuel cdime pecsheiplămrNeincozălae(]ePospoar <
La-sediul secţiei ne intim- fmmeună cu Ecaterina Popa
pină şeful brigăzii L-a de Ţiiv{n ivroraru. Mari.a Dărăbovt
legumicultori, tov. Ion Chere- şi. alţi muncitori, lucrează in-.
cheş. Aflind de scopul vizi­ tern la prffşitul verzei şi la{
tei noastre se oferă să ne în­ răritul morcovilor. In cealal-
tâ brigadă. Veronica Teodo-
soţească. rescu. Onifa. Cenca. şi Mar•iiia.)
Vlaicu se străduiesc să nu la­
se fir de buruiană m jurul \
plantelor ce-şi înalţă semeţe'
capul spre soare. < v planul a fost depăşit cu 2.556 tone de minereu. Merite deo-
E ceva deosebit in gesturile (
fiecărui lucrător fie aici. Unti-s\
veniţi la arăfiind, cu ani în \
urmă. Alţii numai în primă-'
vara aceasta. Dar grija cu caJ
re lucrează, atenţia ps care o,
acordă fiecărei culturi, fie-<
cărei plante in parte, demon­
strează dragoste şi interes.
La aceasta a contribuit fap-î
tul că muncitorii de la secţiaK
Deva a gospodăriei de s ta t1*
Mintia sînt conştienţi că pro- -,
dusele ce le livrează ne pniaţtăă\
trebuie să ajungă la consuma. <
tori cît mai curînă posibil, deN
bună calitate şi în cantităţii
suficiente.
A. DAVIDi
Cartea, deşi are mai multe
poze, pare a fi captivantă.
Aşa au mărturisit chiar cei
trei cititori : Rodica, Ane-
mari şi Gigei de la grădi­
niţa cu orar redus nr. 3 Hu­ Fa şi-a depăşit pianul de pro­ Trebuie subliniat faptul că în
nedoara, pe care-i vedeţi în ducţie cu 51 Ia sută, economi- luna mai, minereul extras c’e
fotografie.
ghiu-Dej, preşedintele Consiliu­ aliniată pe aeroport a prezentat
lui de Stat al R.P. Romîne, raportul preşedintelui dr. Sukar­
Ion Gheorghe Maurer, preşe­ no. Au fost intonate imnurile de
dintele Consiliului de Miniştri stat ale Republicii Indonezia şi
al R.P. Romîne, Gheorghe Apos­ R. P. Romine.
tol, prim-vicepreşedinte al Con­
siliului de Miniştri, Ştefan Voi- Preşedintele dr. Sukarno, îm­
tec şi Avram Bunaciu, vicepre­ preună cu tovarăşul Gheorghe
şedinţi ai Consiliului de Stat, Gheorghiu-Dej, au trecut apoi Tn
general de armată Leontin Să- revistă garda de onoare.
lăjan, ministrul Forţelor Arma­
te, Corneliu Alănescu, ministrul După ce oaspetelui i-au fost
Afacerilor Externe şi alte per­ prezentate persoanele oficiale ve­
soane oficiale. nite in întîmpinarea sa, cei pre­
zenţi au primit defilarea gărzii
Au fost de faţă Sukrisno, am­ de onoare.
basadorul Republicii Indonezia
la Bucureşti şi membrii ambasa­ Un grup de pionieri au încon­
dei, tineri indonezieni care stu­ jurat pe înaltul oaspete şi persoa­
diază în ţara noastră, precum şi nele care il însoţesc, oferindu-le
Pavel Silard, ambasadorul R. P. flori.
Romine la Djakarta.
Apoi, dr- Sukarno a luat Inc
In aplauzele celor prezenţi, in maşină, împreună cu tovară­
înaltul oaspete a fost intimpinat
şii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
la coborîrea din avion de condu­
Ion Gheorghe Maurer. Coloana
cătorii statului nostru, Preşedin­
de maşini, însoţită de o escortă
tele dr. Sukarno se salută cor­
de motoc iciişti, s-a îndreptat spre
dial cu tovarăşii Gheorghe
reşedinţa rezervată înaltului oas­
Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe
Maurer. pete. Pe traseu numeroşi bucu­
Comandantul gărzii de onoare reşteni au salutat pe preşedinte­
le Indoneziei.
(Agerpres).
vicepreşedinte al Consiliului de li însoţesc au vizitat sala Pa­
Stat al R.P. Romine, Ilie Mur- latului R.P. Romîne. Arh. D.
gulescu, ministrul învăţământu­ Farb, directorul Institutului
lui şi Culturii, Aurel Mălnăşan, „Proiect“ — Bucureşti a dat
adjunct al ministrului Afaceri­ oaspeţilor explicaţii despre ar­
lor Externe, Nicolae Bă-
descu, preşedintele Comitetu­ hitectura sălii şi a prezentat
lui de Stat pentru construcţii,
arhitectură şi sistematizare, instalaţiile cu care este înzes­
trată. In continuare oaspeţii au
Vasile Lixandru, vicepreşedinte vizitat sala de concerte a Ra-
al Sfatului popular al Capita­ dioteleviziunii şi clădirea Con­
lei şi alte persoane oficiale. siliului de Miniştri. In cursul
De asemenea, oaspeţii au fost vizitei preşedintele Indoneziei
însoţiţi de Sukrisno, ambasado­ s-a interesat îndeaproape de
rul Indoneziei la Bucureşti şi arhitectura construcţiilor.
Pavel Silard, ambasadorul R’.P.
Romîne la Djakarta. Dr. Sukarno şi persoanele
oare îl însoţesc au fost salutaţi
După o plimbare prin noul călduros de numeroşi bucureş-
cartier Floreasca, dr. Sukarno terd
împreună ou persoanele care
(Agerpres).
IM ste B i î m © Ibis m IS S te lu l
In d o n ez ia ,
Preşedintele Consiliului de Stat al lăjăn, ministrul Forţelor Armate, Cor­
R.P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, neliu Mănescu, ministrul Afacerilor
a oferit miercuri seara, la Palatul
R.P. Romine, un dineu în cinstea pre­ Externe, miniştri şi alte persoane o-
şedintelui Republicii Indonezia, dr. ficiale.
Sukarno.
Au luat parte de asemenea Sukris­
Au luat parte miniştri şi alte per­ no, ambasadorul Republicii Indonezia
soane oficiale indoneziene care înso­
ţesc pe preşedintele Indoneziei în vi­ ia Bucureşti, precum şi Pavel Silard,
zita pe care o face in ţara noastră. ambasadorul R.P. Romîne la Djakarta.
Au participat Ion Gheorghe Maurer, In timpul dineului, preşedintele
preşedintele Consiliului de Miniştri al Consiliului de Stat al R.P, Romîne,
R.P. Romîne, Gheorghe Apostol, prim- Gheorghe Gheorghiu-Dej. şi preşedin-
vicepreşedinle al Consiliului de Mi­
lele Republicii Indonezia, dr. Sukarno,
au rostit toasturi.
niştri, Ştefan Voifec şi Avram Bu­ Dineul s-a desfăşurat într-o atmos­
naciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de. feră cordială.
Stat, general de armată Leontin Să­
(Agerpres).
—-
O b isucceseiu
IN DOUA 'IILEi 2,§§8 t e minereu peste plan
\\\ Ploile care au căzut suptămîna trecută au creat multe
j» greutăţi minierilor din Teliuc. Viiturile de apă, ca şi cele de
pâmint, au făcut să scadă mult producţia. Furnalele însă tre­
buie alimentate cu materie primă. Ele nu pot sta. Şi minerii
ştiu bine acest lucru. Iată de ce în ultimele zile ei au depus
eforturi sporite pentru a recupera rămânerea in urmă.
fb In numai două zile — 27 şi 29 mai — la mina Teliuc
Îm sebite revin întregului colectiv si în special minerilor din
sectoarele I şi III.
rIgnn a * wa t a * u n
Datorită avîntu- Cele mai inimoa­ 100 la sută Ia tre­
lui pe care l-a luat se rezultate au fost nurile de marfă şi
întrecerea socialis­ obţinute de tura călători, şi a depă­
tă, planul de pro­ condusă de foachim şit tonajul pe tren
ducţie al staţiei Pe­ cu 18.6 la sută.
troşani în perioada Oprea. In cele 20
1—20 mai a fost zile această tură a I. CRIŞAN
realizat şi depăşit realizat o regulari­
la toţi indicii. corespondent
tate a circulaţiei de
In fruntea întrecerii socialiste
pe profesii
Minerii sectorului „!lie Pinti- în aceeaşi perioadă şi minerii
Sie“ de la Exploatarea minieră din echipele conduse de Avram
Barza desfăşoară o susţinută Dobra, Nicolae Moga, Rusan
întrecere socialistă pe profesii, Bunea, Sabin Pîeşa şi Miron
pentru sporirea producţiei, îm­ iuga, care de asemenea au ob­
bunătăţirea calităţii şi reduce­ ţinut depăşiri de plan şi au rea­
rea preţului de cost al mine­ lizat economii însemnate de ex­
ploziv. Numai echipele conduse
reului extras. de Avram Dobra şi Nicolae
In luna mai, în fruntea în­ Moga au economisit împreună
44 kg. exploziv.
trecerii s-a situat echipa con­
dusă de minerul Victor Opream
bid totodată 8 kg. exploziv. aceste echipe a fost de cea mai
Rezuliate inimoase au obţinut bună calitate.