Page 5 - 1961-06
P. 5

\^                                    PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. HNITI-VA '
                                              (eg'O

                                        Vlunet\oaia'.X)ev/a \

                                                                                                                                                                                                               Uri grup de oameni
                                                                                                                                                                                                                  merge la mina

                                                                                                                                                                              0 Dfn experienţa celor mai buni  Zi obişnuită de duminică. prezentat cabinetului tehnic /
                                                                                                                                                                        j artişti am atori: Munca de creaţie
                                                                                                                                                                        | la un nivel tot mai înalt (pag.      Spre mină se îndreaptă un 4 inovaţii, care aplicate, au j

                                                                                                                                                                      I| ’o In drum spre Vicna — N. S.         grup de oameni. Sînt inova­ adus o economie de 230.000

                                                                                                                                                                        | Hruşcoiv a sosit la Bratislava :     torii minei Petrila. Multe lei. Colectivul de inovatori. >
                                                                                                                                                                        I o Lucrările conferinţei interna-
                                                                                                                                                                                                               chipuri îmi sînt cunoscute. compus din Acs Ludovic, ?
                                                                                                                                                                     i3 ţionale de la Geneva pentru regle­
                                                                                                                                                                           mentarea problemei laoţiene (pag.   Le-am mai văzut pe panou­ loan Păduremiu şi Petru Po- )
                                                                                                                                                                           4-a).
                                                                                                                                                                                                               rile de onoare de la poarta pa III, în dorinţa de a spri- }
                                                                                                                                                                    •«¦
   Arau! XIII Nr. 2002                        Vineri 2 Iunie 1001                                     4 pagini 20 bani                                                                                         * minei sau pe alei. Printre       jini munca minerilor din a- ?
                                                                                                                                                                                                                  cei ce se grăbesc spre mi­      bataje au pus în aplicare unn. /
imsMtaBBBaBHaraaHCTgnaBBMBBBBjjigg                SffiJEEJ3E«ESBES                     3KggaaEgsag^saca&H^                                                                                                        nă se află şi inginerul loan    dispozitiv de oprire automa­
                                                                                                                                                                                                                  Stoicescu, lăcătuşul Berlezi    tă a transportoarelor în caz
         S ă iu i m itas»                                                                                                                                                                                         Ferdinand. mecanicul Nicolae
                                                                                                                                                                                                                  Ambruş, losif Bredan, Iosif     de avarie. Această inovaţie ?
C Q i 'odiictirltafea este                                                                                                                                                                                        Cipu, loan Popa 50, Marin       evită distrugerea utilajului şi 1
  mm ndice Important
          al planului                                                                                                                                                                                          ) Popa HI. ing. Hannig Eme-        în special arderea motoare- [

                                                                                                                                                                                                               rilc şi alţii.                     lor Electrice. Ing. Hannig E.

                                                                                                                                                                                                               Despre aceşti oameni poate merllc, prin modificările aău-

                                                                                                                                                                                                               vorbi mult in-           _ ......... — se la cas\a pom­

                                                                                                                                                                                                               ginerul loan     „ * »^            ^^^     /„  pelor din sub­
                                                                                                                                                                                                               Cotorciu, şeful  INO VA T                      teran a adus

                                                                                                                                                                                                               c a b i n e t u l u i — ------ .. - ¦ - minei o econo-

                                                                                                                                                                                                               tehnic. Şi pe bună dreptate. mie de peste 260.000 lei.

r Tn întrecerea Teliuc—Ghe-lar      efectivul a fost depăşit după                                                                                                                                              Numai în ultimele patru luni,        Pentru îmbunătăţirea cali­
se urmăresc operativ patru          cum urmează: 142 posturi în                                                                                                                                                aceşti inovatori, prin munca       tăţii cărbunelui mecanicul lo­
indici: producţie, calitate, preţ   ianuarie, 196 în februarie şi                                                                                                                                              lor creatoare, au adus minei       sif Bredan a propus o ino­
de cost, productivitate. Aşa        102 în martie. Oît priveşte fo­                                                                                                                                            însemnate economii. Au fost        vaţie de curăţire hidraulică

dar, in funcţie de realizarea       losirea utilajelor, cel mai eloc­                                                                                                                                          prezentate cabinetului teh­        a vagonetelor. in urma apli­
lor se stabileşte câştigătorul.     vent exemplu îl constituie fap­                                                                                                                                            nic 26 de inovaţii din care        cării acestei inovaţii au cres­
Deocamdată, în frunte sânt mi­      tul că excavatoarele sî-nt utili­                                                                                                                                          15 s-au şi aplicat. Acestea        cut randamentele, s-a evi­
nerii din Teliuc. De ce ? Pen-      zate numai la 20—30 ia sută                                                                                                                                                au adus o economie post-cal­       tat nămolul ce se aşeza pe

trucă au o depăşire de plan din capacitatea lor. De aici o                                                                                                                                                     culată de 400.000 lei. Făeină fundul vagonetelor.

mai mare, economii la preţul primă consecinţă: randamen­                                                                                                                                                       o comparaţie cu aceeaşi pe­ S-au adus importante mo­

de cost mai multe, indice ca­ tele în carieră mult sub cele                                                                                                                                                    rioadă a anului 1960, în a- dificări la operaţiunile Os

litativ mai bun. Bine stau şi planificate. Şi aceasta în vreme                                                                                                                                                 cest an s-a observat o creş­ tăiere a lemnului pentru mi­

cei din Ghelar. Ei au îndepli­ ce în subteran randamentele                                                                                                                                                     tere simţitoare a realizărilor nă. fapt ce a dus la creşte­

nit fiecare angajament la cei sînt depăşite.                                                                                                                                                                   pe tărîmul inovaţiilor. Nu­ rea randamentelor şi la re­

 patru indicatori. Depăşirea lor       Iată cîteva cauze pentru care                                                                                                                                              mărul inovatorilor a crescut    ducerea necesarului de for­
 însă e mai mică...                 productivitatea fizică la I. M.                                                                                                                                               cu 120 la sută. al inovaţiilor  ţă de mvMcă. Această inova­
                                    Teliuc n-a fost realizată.                                                                                                                                                    aplicate cu 80 la sută. va­
   Dar nu despre acest aspect                                                                                                                                                                                     loarea economiilor post cal­    ţie aparţine mecanicului io-
vrem- să ne ocupăm în articolul        Şi totuşi, de ce nu se dă                                                                                                                                                  culate cu 130 la sută.          sif Cipu.
 de faţă, ci despre productivi­     atenţie productivităţii ? La Te­                                                                                                                                           S Cine sînt autorii acestor
 tate — un obiectiv de bază         liuc unii factori de răspundere                                                                                                                                            ^ succese ? Iată cîteva exem-        Aceştia sînt cîţîva din ino­
 în întrecere. Şi pentr-u că Ia     apreciază acest indice ca fiind                                                                                                                                            \ ple. Ing. loan Stoicescu a       vatorii minei Petrila.
 Ghelar se stă bine iar la Te­      mai puţin important. Prodiucţie
 liuc indicele pe 4 luni n-a fost   •multă şi bună — aceasta e de­                                                                                                                                                                                      SILVIU R. ÎOS1FESCU
 realizat — ne referim Ia pro­      viza celor din Teliuc. Produc­                                                                                                                                                                                                         corespondent
 ductivitatea fizic-ă — ne vom      ţie multă nu trebuie dată însă
ocupa de aceasta din urmă.          cu orice preţ. Ea trebuie dată                Brigada condusă de minerul           Sw¦ 1 W J                                                                                                                  ® © fi
                                    raţional, ştiinţific, aşa cum o            Emanoil Bordea de la sectorul           a r o a t o a r e a © ® p iil« p
    Anul trecut, productivitatea    cere economia noastră socia­               II al minei Vulcan extrage căr­         ooooooooooooooooooc-oo<x>ooo<x>oooooooo<xx>oo<x>ooo<xx k >oooooOv doooooc>oooooooooooooc>o<>o<x x x x >ooooo
fizică n-a fost realizată decît     listă. Nu cu ore suplimentare.             bune cocsiiicabll de bună cali­
în proporţie de 95,18 la sută.      Fu duminici lucrate, ci ou un              tate. In lun'a mai a depăşit            Ce-a „Ursul cu coada                                                                    P e aripile muzicii
 Prin urmare, aceiaşi situaţie.     efectiv bine organizat, cu uti­            randamentul planificat cu o
Comitetul de partid1 şi condu­      laje raţional folosite. Cit pri­           tonă pe post.                                         de păun“                                                                     Murmurul din sală a încetat     dii Ia violoncele sau urmărind
cerea administrativă a între­       veşte importanţa productivităţii,                                                                                                                                          di-ntr-odătă. Pe sio&nă a apărut   pe Alexandru Truţu şi Monica
prinderii n-au tras învăţămin­      credem că-i de prisos S-O de­                    in fotografie: Un schimb             ştiţi? Ştiţi ce-a păţit ursul             prins şmecheria celor doi. L-a             un prichindel cu o vioară care,    Dogaru cu cită siguranţă îşi
tele necesare din acest insuc­      monstrăm aici. O ştiu şi tova­             din brigadă.                             cel mincinos, îngîmfat şi lău­              chemat pe urs de.o parte.                  pe lingă statura lui, pare cit     plimbă degetele pe strunele
ces. N-au sesizat — sau dacă        răşii Petre Barbu, secretarul                                                       dăros, care a vrut să-şi înşele                                                        toate zilele de mare. Şi-o po­     viorii sau pe clapele pianului,
au făcut-o, n-au dat atenţie        comitetului de partid, şi ing.              Planul lunar                           prietenii, împreună cu ţeposul                  — Vai ce frumoasă coadă                 triveşte cu grijă sub bărbie şi    te gîndeşti la copilăria fericită
faptului — că utilajele nu sînt     Nicolae .TurCoane, directorul în­     îndeplinit mai devreme                        Atriei-pogonîcv ? Nu ? ! D\acă              ai f Sigur că o să iei premii­             peste liniştea sălii încep să se   a generaţiei de astăzi, născută
raţional folosite, că nu sînt ju­   treprinderii, şi Nicolae Zăvo-                                                                                                  le cele mai mari. Atît numai
dicios plasate forţele de pro­      ianu, Inginerul şef. De altfel în            Colectivul secţiei de preparare       aţi fi fost joi, 1 Iunie, de Ziua            că această coadă pare a fi de              reverse, izvorâte din strunele     în deplină libertate, crescută
ducţie, că unele lucrări miniere    Directivele celui de-al IlI-lea            a cărnii şi conservelor din ca­         copilului, în orăşelul: copiilor             pasăre. Pentru a o vedea cit               viorii, sunetele unei melodii
nu concordă cu cerinţele teh­       Congres al partidului se spune:           drul I.R.I.0. Deva îşi defăşoară         din Deva, la teatrulJ de păpuşi              plăteşte, trebuie să şi zbori ca           calde, nuanţate. De sub arcuşul    şi educată de părintele drag al
nicii miniere actuale. Conse­       ,.Creşterea continuă şi in ritm           activitatea sub lozincile „Să în­        „Gîscănel“, aţi fi aflat ! Atunci,           nişte păsări adevărate. Ce                 mânuit' cu o măiestrie surprin­
cinţele sînt uşor de dedus:         susţinut a productivităţii mun-            deplinim planul fiecărei luni cu        colectivul de păpuşi al clubu­               zici ? 1 ?                                 zătoare pentru vârsta interpre­    ţării, partidul, te gîndeşti cu
mult efectiv întrebuinţat pen­      cii în toate ramurile produc­             o zi mai de vreme", „Tot ce pro­         lui orăşenesc al sindicatelor diu                                                       tului — Sorin este abia în cla­
tru deblocări — din care n-a        ţiei matériale reprezintă condi­                                                   oraş, a prezentat în fala a sule                — Păi... noi, m m ! să vezi...          sa II-a — se ţese, notă cu notă,   mulţumire la viitorul senin ce-i
rezultat producţia dorită — şi      ţia ridicării permanente a ni­            ducem să iie de Dună calitate“.          de copii piesa „Ursul cu coada                  — Bine!... Ursule, şti ce?              o melodie ce farmecă inimile
deci depăşirea inadmisibilă a       velului de trai al onmenilor                                                       de păun“ de Gli. Hulubei, în                 ţuşti în copacul de colo! Fă-ţi            celor 300 de spectatori veniţi     aşteaptă pe aceşti copii, vii­
personalului planificat.            muncii şi factorul hotărltor al              Drept urmare planul de pro­           care se povesteşte pe larg toa­              vînt şi... zboară.                         La audiţia muzicală organizată
                                    victonei orânduirii socialiste".          ducţie pe luna mai a.c. a foşt           tă tărăşenia...                                                                         în Sala festivă a Şcolii peda­     torii constructori ai comunis­
   Spuneam, aşa dar, că cei în                                                îndeplinit cu o zi mai devreme !                                                         Ursul, mai ăe voie, mai de              gogice din Deva de către Şcoa­
drept n-au luat în seamă defi­        Prin urmare productivitate'’:          subsecţia preparate carne a                  Să vedeţi poznă. In pădure,               nevoie, se căţâră în copac.                la de muzică şi arte plastice      mului.
cienţele care au dus la nerea-      muncii e un indice important          I îndeplinit planul cu 2 zile mai            jupineasa vulpe a organizat un                                                          din localitate. Sorin interpre­
lizarea productivităţii. Numai      şi trebuie privit ca atare.           ) devreme.                                   concurs între animale, dotat                    — Acum... Unu, doi, trei...             tează „Arie“ de Danci a. Şi                        V. CHIS
aşa se explică de altfel faptul                                                                                        cu premii pentru cea. mai fru­               dă-ţi drumul t                             cînd ultimele acorduri se sting
că în primul trimestru al aces­                           I. N iCU LESCU                     F. N E D E L C IU         moasă coadă. Concurenţii au                                                             dcmoale prin ungherele sălii,
tui an indicele de productivi­                                                                   corespondent          fost mulţi, lupta înăîrjită pen­               Cină ajunse vulpea cu numă­              interpretul este răsplătit cu vii
tate a fost realizat doar în                                                                                           tru premii.                                  rătoarea la trei, ursul, cu gîn-           aplauze.
proporţie de 93.76 la sută (ia­                                     iimv                                                                                            dul la premiul ce urma să-l
nuarie 92,45 la sută, februarie                                                                                          Moş Martin şi prietenul său                primească, închide ochii şi...buf!           Programul pregătit de elevii
S9.21 la sută). Şi cauzele sînt     Munca însufleţită                                                                  ariciul nu prea aveau sorţi să               căzu ca un buştean la pămint,              Şcolii de muzică şi arte plastice
în general cam aceleaşi: de­                                                                                           cîştige premiile. Ce s-au gîndit             turtinău-şi nasul în hohotele              în cinstea zilei de 1 Iunie con­
păşirea efectivului planificat,     ____________________ a                                                             atunci ? „Ia să furăm noi coa­               de rîs ale participanţilor la              tinuă. Copii de muncitori, co­
folosirea neraţională a utilaje­                                                                                       da păunului, că el o are cea                 concurs.
lor. Să exemplificăm afirmaţia.     colectiviştilor din raionul Haţeg                                                  mai frumoasă şi să ne prezen­                                                           lectivişti şi intelectuali, oare
In lunile primului trimestru.                                                                                          tăm astfel la întrecere".                      — Vezi ce păţeşti, dacă vrei             astăzi au cele mai largi posi­
                                    La G .A.C . „S tresul" din G a la ţi                                                                                            să fii ceea ce nu eşti ?                   bilităţi de a-şi afirma talen­
                 —©oo—                                                                                                   Zis şi făcut. Nici una nici                                                           tul, se perindă pe scenă, in-
                                       Abundenţa ploilor căzute în        re, firele de griu din alte soiuri           două. au pînăit mîndrul păun,                   Ursul şi ariciul au trebuit
Prin pila secţiei L i                                                     şi firele de secară.                         l-au prins şi l-au văduvit de                să fugă cu cozile... de păun,              teripretind la diferite instru­
                                    ultimul timp a întîrziat oarecum                                                   mînăreţe de coadă, lipindu-şi-o              intre picioare.
   Aspectul staţiei C. F- R. Că-    începutul praşilei la porumb.            In livadă au fost stropiţi îm­            lor.                                                                                    mente, muzică de Ceaikovsld,
lan devine tot mai irumos. Prin     Colectiviştii din Galaţi n-au stat    potriva viespei prunului, peste                                                             ...Copiii de faţă la acest
grija secţiei L.5 Petroşani, clă­   însă degeaba, terminînd in acest      1.000 de p ru n i; din răsadniţe"              Ehe, dar pe şîreata vulpe n-o              spectacol au rîs cu poftă şi au            Beethoven. Sohuman, Weber,
direa gării a iost văruită, s-a     timp cu plivitul celor 73 ha- cul­    s-au transplantat răsaduri de ro­            poţi păcăli aşa uşor / Ea a
turnat un peron asfaltat, se ame­   tivate cu griu.                       şii, varză şi ardei pe o supra­                                                           aplaudat cu căldură pe inter­              precum şi bucăţi alese de mu­
najează în jur un parc spaţios.                                           faţă de 3 ha. grădină, iar pe alte.                                                       preţii acestei frumoase piese,                                                I mm p l i
Lucrările prevăd şi construirea        Pentru obţinerea unor mari         0,80 ha. au fost însămînţaţi cas­                                                                                                    zică populară românească. Şi,
unui bufet care va deservi pe că­   producţii la hect'ar, au mai fost     traveţi.                                                                                  care sînt: Ursul (Mihălţan Gri-                                                     ÎNTRECERE..
                                    insămînţate aici şi 15 ha. cu                                                                                                   gore), Vulpea (Josan Gloria).              fără să vrei. ascultînd pe Szots
                                    griu din soiul Ponca. Zilele tre­
                                                                                                                                                                    Ariciul (Mihălţan Cornelia) şi             Elisabeta, Iuliana Şuii şi Cso-
                                                                                                                                                                    Veveriţa. (Susa.n Cornelia).
                                                                                                                                                                                                               bot Iudith, interpretând melo­
                                                                                                                                                                                        iRiMIE STRAUT

lători.                             cute, în vederea obţinerii unei L a G . Â . G . „ R e f e z & f u l "

         VAS 10SIF                  seminţe curate, colectiviştii au      din IMâSafi                                  Felicitări
                                    îndepărtat din lan, prin smulge­
           corespondent

                                                                          Şi colectiviştii din satul Nălaţi La 8 .Martie, muncitoarele de la

                                                                          au folosit din plin timpul bun de I.A.R.T. au avut o surpriză dintre cele

                                                                          lucru. Printre preocupările lor mai plăcute. Un grup de elevi şi ele­

                                                                          din ultimele zile se poate aminti ve, de la Şcoala pedagogică din Deva,

                                                                          terminarea praşilei a doua la car­ au venit să le felicite de ziua lor, ofe-

                                                                          tofii de vară de pe 3,50 ha. şi la rindu-le flori, urindu-le succese in
                                                                          varza timpurie pe 0,50 ha- Tot muncă,

                                                                          in grădină au mai fost prăşite şi La l Iunie, Ziua copilului, elevii

                                                                          0,50 ha. cultivate cu ceapă.                 acestei şcoli au trăit clipe emoţio­

                                                                            Odată cu lucrările amintite,               nante, cînd o delegaţie ne muncitoare
                                                                          colectiviştii de aici au plantat cu          de la aceeaşi întreprindere, le-au întors
                                                                          roşii, ardei, vinete şi alte răsa­           vizita, felicitîndu-i la rfndul lor, dorin,
                                                                          duri, suprafaţa de 4 ha.                     du-le să termine sfârşitul anului şco­
                                                                                                                       lar numai cu note bune şi toarte bune.

                                                                          La G .A .C . „Unirea"                        felicitări de Ziua copilului au adre­

                      v-w....       ¦je jj.--Lis;.;jjjj|jjgţjj            din Ruş¦i                                    sat şi delegaţi ai întreprinderii de in­
                                                                                                                       dustrie locală „l Mai“ Deva, elevilor

         !l ş g y                                                              Faptul că in această primă- de la Şcoala de 7 ani „Dr. Petru Gro-
                                                                          j vară cartofii de toamnă au fost za“ din localitate.

         <%$<-*< >/                                                       plantaţi aici mai repede decît în            In 10 minute
                                                                          alte gospodării, a făcut posibil

         Wé                                                               ca membrii gospodăriei colective Membrii comitetului de părinţi clin
                                                                          din satul Puşi să înceapă lucră­ toate şcolile din Deva stau la rind la

                                                                          rile de întreţinere a culturilor unitatea de coietărie „Carpaţi“ nr. 13

                                                                          mai devreme, terminînd cu pri­ din localitate. Fiecare se întrece să

Maşinile ăe frezat produse ia u.M. Cugi.r se bucură ăei,                  ma praşilă la această cultură pe             facă tot telul de cumpărături de dul­
                                                                          toate cele 6 ha.                             ciuri şi prăjituri pentru copiii lor şco­
multă apreciere în riadul muncitorilor din fabricile şi uzi- ;                                                         lari. Numai în 10 minute, s-au cumpă­
                                                                             Marţi dimineaţa a început in              rat în acest.scop de aici 40 de prăji­
•nele ţârii noastre.                                            ;>        această gospodărie şi.munca pen­             turi de 1,50 lei, 30 prăjituri de 2,75
                                                                          tru plantarea a 10.000 bucăţi ră­            lei, 16 cutii de jeleuri, 30 batoane de
lată-i în clişeul de faţă pe inginerul Gheorghe Racolţa'                  saduri de varză roşie.                       ciocolată etc. pentru copiii din şcolile
                                                                                                                       şi grădiniţele oraşului.
şi proiectantul Francisc Kruppa. de la serviciul de proiec->                              PETRE FĂRCA.ŞIU

ţări al uzinei, ăiscutînă schiţa de ansamblu a maşinii d eţ                                              corespondent

frernt verticală, modernizată.                                  <

                                    ^-/\.rx.*j\. „%\ z v y s '                                                                                                      — HAI LA HORA, MAI FECIORI“ !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10