Page 3 - 1961-06

Nr. zotji DRUMUli SOCIALISMULUI pag. 3

Z I re c o rd în tr e n u r i ANGAJAMENTUL
TREBUIE REÎNNOIT
cu toraaf sp o rit

Una din cele mai grele respectat întocmai. Nu ou In anul acesta, volumul lucră­ folosirea alicelor de foraj în ro­
rilor miniere aferent întreprin­ cile dure şi foarte dure, confec­
secţii ăe remorcate din ţa­ trecut decit cinci ore de la derii „4 Ardealul" din Alba Iu- ţionate in cadrul întreprinderii,
lia a sporit cu 50 la sută faţă de la un preţ de cost mai scăzut cu
ră este secţia C.F.R. care cu­ remorcarea acestui tren şi cel din anul 1960. Pentru a face circa 7 lei/kg. faţa de cele din
faţă acestei sarcini, conducerea import-
prinde traseul Subcetate-Pe- alţi doi mecanici, tot din Întreprinderii a trecut încă de la
începutul anului la întocmirea u- O sumă importantă s-a econo­
trcşant. Aici, tonajul normă ,depoul Petroşani, Tudor Pe­ nui plan de măsuri tehnice şi or­ misit şi prin reducerea pierderi­
ganizatorice ale cărui obiective lor planificate, in special la lu­
de 400 tone pentru vagoane ter şi Stelian Butnaru şi-au au fost repartizate pe maiştri, crările geologice, prin folosirea
tehnicieni şi ingineri. din plin a timpului favorabil de
încărcate şi 360 tone pentru luat angajamentul să remor­ lucru in timpul iernii. Spre e-
De asemenea au fost întocmite xempiu, in acest an, ţaţă de a-
vagoane goale, fixat pentru ce trenul 2666 cu un tonaj planuri de măsuri de către con­ ceeaşi perioadă a anului trecut,
ducerile sectoarelor, axate pe orele neproductive s-au redus cu
o locomotivă, rareori, era sporit de 114 tone, cu două reducerea consumului de mate­ 29 la suta.
riale la lucrările de pregătiri, în­
depăşit. Aceasta din cauza locomotive în loc de trei. Şi registrarea a cit mai puţine ore Măsurile luate de conducerea
neproductive şi ait'ele. întreprinderii sub îndrumarea or­
rampei foarte mari, precum acest tren a ajuns la Petro­ ganizaţiei de partid, au dat po­
Prin traducerea în viaţă a a- sibilitatea colectivului de mun­
şi din cauza şani în bune cestor. planuri de măsuri, colec­ citori să-şi depăşească cu 470.000
tunetelor ce tivul întreprinderii „Ardealul“ a lei angajamentul de reducere a
M— ¦> condiţii. obţinut in primele patru luni din preţului de cost pe anul 1961.
sint pe această fGOSLSm M ilT U L U I Cele două lo­ acest an economii suplimentare
comotive ce au ia preţui de cost de peste 820.000 Totodată s-au realizat lucrări
secţie. Chiar — lei. de bună calitate. Aceasta o do­
vedeşte faptul că în perioada a-
dacă se găsea cite un me­ rămas disponibile prin ne- Printre principalele măsuri mintită întreprinderile sau ex­
care au dus la obţinerea acestor ploatările beneficiare nu au re­
canic mai curajos, tonaj 'l morcarea acestor trenuri cu economii se numără afişarea fuzat nici o lucrare minieră sub­
normelor de consum de materii terană. Fruntaşe în lupta pentru
remorcat in plus nu ăepăş. : tonaj sporit ou fost folosite şi materiale la fiecare sector şi calitate şi economii sfiit colecti­
loc de muncă, prelucrarea şi a- vele sectoarelor Lueta şi Poiana
niciodată 30 tone. la remorcarea unui tren su­ nalizarea lunară a sarcinilor de Ruscă-Teliuc.
reducere a preţului de cost, ur­
Dar iată că in ziua de 22 plimentar de la Subcetate la mărirea separată a instrumenta­ Succesele obţinute arată că la
ţiilor pe sonde. Economii impor­ întreprinderea „Ardealul“ există
mai a.c. unul dintre cei mai Petroşani. tante s-au obţinut şi prin redu­ încă rezerve de reducere a preţu­
cerea cheltuielilor de amortis­ lui de cost. Ar ti deci de dorit,
tineri mecanici din depoul Dacă mai punem la soco­ HUNEDOARA, peisaj in­ L o ca ta ri, d e sp re lo c u in ţe ment la utilaje, prin dotarea tu­ dat fiind şi faptul că angajamen­
Petroşani, a „spart gheaţa". teală şi celelalte cinci trenuri dustrial : grupul laminoa- turor sectoarelor şi sondelor cu tul anual a fost îndeplinit şi de­
Se numeşte Teodor Cîmpea- ce au fost remorcate în a- relor bluming şi de 650 Intr-o scrisoare sosită la redacţia tenţie calităţii, alergînd după rezultate carotiere duble în scopul îmbu­ păşit cu mult, să se treacă la re­
nu. Ajuns în staţia Subce- ceastă zi cu tonaje sporite mm. nătăţirii recuperajului şi preve­ înnoirea lui în funcţie de posibi­
tate cu trenul 2634 compus pe secţia Petroşani Lupeni şi nirii instrumentaţiilor, cît şi prin lităţile existente.
din 60 vagoane goale, cu un Petroşani — Simeria, putem Eehepă fruntaşă
tonaj de 483 tone, a spus : i. D U M IT R U
spune că ziua de 22 mai a Intrând la spitalul unificat din
— Voi remorca acest tren Orăştie privirea iţi este atrasă
pînă la Petroşani fără loco­ fost pe drept cuvînt o zi re­ de zugrăveala proaspătă, făcută
motivă dublă. cu mult gust. Admirând această
cord. lucrare, puţini se gîndesc la cei
care au făcut-o.
Angajamentul luat a fost I. CR1SAN ziarului nostru, un cititor din oraşul cu orice preţ, n-a ţinut cont de ce se
Lucrarea de zugrăvire şi vop­
sire a spitalului a efectuat-o e- Brad ne-a semnalat următoarele: va întîmpla în viitor cu blocurile. .
chipa condusă de Iosif Herlea.
SPIE § C tJ i f ? ! ir Echipa este fruntaşă în cadrul „Sînţem locatari ai blocului nr. 3 de pe Locatarii blocurilor amintite sînt pe
întreprinderii de gospodărire o-
De Ia corespondenţii răşenească (I.G.O.) Orăştie- In strada Lenin nr. 17 Brad, de mai multe bună dreptate nemulţumiţi. Ei fac ne­
cursul lunii mai această echipă
şi-a depăşit sarcina de plan cu luni, adică de cînd acest bloc a fost numărate intervenţii pe lingă I.G.O.
50 la sută, realizând o produc­
tivitate modie de 5.000 lei pe dat în folosinţă. Desigur, Ia inceput Brad să remedieze această situaţie.
muncitor.
noştri voluntari ne-am bucurat mult, ia fel cum se bu­ I.G.O. însă nu dispune de tonduri. In
T. LĂZĂRESCU
cură toţi ceilalţi oameni ai muncii care prezent este înfundată canalizarea la
preşedintele comitetului sindi­
catului I.G.O. Orăştie se mută în case noi. Gu singura deo­ blocul nr. 2. întrebat fiind cum se poate

0 Zilele trecute, in comune de muncitori-elevi care tac cinste ------ O ------- sebire că la noi a- .................. < rezolva această si-
Vingard, raionul Sebeş, poetul şcolii, fiind fruntaşi şi m produc­
Ştefan Iureş a avut o întâlnire ţie, ca Marcu Damian, ATTtru Spectacol ceasta bucurie a fost " ‘ ~ tuaţie neplăcută pen­
eu elevii şi cadrele didactice ale Ştefan, Purcileanu Constantin,
şcolii de 7 ani din localitate. Gu Kulpinschi Elena, Toderici Nico- al studioului de scurtă durată, Pe u r m e l e u n e i tru locatari, tov.
acest prilej. Ştefan Iureş a reci­ lae şi alţii. deoarece la puţin scrisori Ioan l’omodan, ingi­
tat din creaţiile sale, a vorbit experimental timp s-a înfundat ner şet al I.G.O. a
despre condiţiile optime pe care MIRCEA RULAT
partidul le-a creat scriitorilor şi ° In urma ploilor abundente Nu de mult, în cadrul Teatru­ canalizarea şi vă îd- — ... . răspuns :
a răspuns la o serie de întrebări din ultimul timp, un fag cu un lui de stat „Valea Jiului“, un co­
in legătură cu munca do creaţie. coronament bogat s-a dezrădă­ lectiv de tineri actori au pus ba­ chipuiţi ce greutăţi pentru bietele gos­ — Numai cînd se va termina cana­
cinat căzând pe linia C.F-F. O- zele unui studio experimental. podine. După multe insistenţe I.G.O. lizarea întregului oraş va pufea func­
AUREL SCORŢEA răştie, in dreptul km. 24,500, pe­ Membrii acestui studio, au reali­
riclitând circulaţia trenurilor şi zat un spectacol în afara planu­ Brad a trimis oameni pentru a pune la ţiona bine şi cea de la blocurile de pe © SE EXTRAG 10 NUMERE !NLO«
9 La Şcoala medie din Teiuş comunicaţiile telefonice între sec­ lui teatrului cu piesa „Jocul dra­ punct canalizarea. Instalatorii după ce strada Lenin. 9 8 CiSTfGBRII Dt PREMII iNLOGOE7
a avut icc „Ziua instructorilor de toarele întreprinderii forestiere gostei şi al întâmplării“ de Ma- au cercetat situaţia, ne-au spus că n-o &Üprem ispeeiaie (A.B.€ .)a trik ie j
pionieri“- Au participat 13 ins­ Orăştie- Prin contribuţia şefului rivaux. Prezentat publicului pe- să dureze mult reparaţia lor deoarece Aceasta nu este însă o soluţie. Pen­
tructori de pionieri. Au prezentat de tren Triton Dima şi a oame­ troşenean şi din celelalte centre canalizarea a fost executată greşit de tru construcţia blocurilor s-au cheltuit p rin frepere din urne.
informări instructorii Buţiu loan, nilor din brigada sa, cit şi a re­ miniere ale Văii .Fulul, specta­ constructori. Şi au avut dreptate; după din fondurile statului mulţi bani, pen­
şi Maior Daniela, cu privire la vizorului de cale Romulus Ju-r- col ifl s-a bucurat de o caldă a- puţin timp, canalizarea ş-a înfundai tru a asigura condiţii optime de locuit.
„Activităţile care plac pionieri­ can, obstacolul a fost înlăturai preciere- din nou“. Din lipsa de răspundere a unor biro­
lor“ şi „Despre colaborarea cu în 15 minute. craţi, blocurile nu pot ti însă folosite
activul pionieresc în vederea ob- Regia spectacolului este sem­
Ifnorii distincţiilor pioniereşti“, VIOREL CIOEOCOI nată de D. Căpitanu, iar sceno­ Gele sesizate de cititorul brădean sînt în cele mai bune condiţiuni, aşa cum ^r*-r . .Vii
fnstructoarea Lascu Brînduşa a * Din anul 1957. satul Dănu- grafia de Emil Moise. adevărate. Şantierul de construcţii din normal trebuia să se întîmplc.
organizat cu detaşamentul nr. 3 ieşţi, raionul Ilia, are şcoală Brad al T.R.G.H. a executat pe strada
al şcolii, o adunare model. nouă construită prin posibilităţi Lenin patru blocuri. Trei din acestea Faţă de această .situaţie, .ir.cbuje să,
locale. In frunte cu învăţătorul n-au putut ţi recepţiona ie pentru că lu­ se ia cele mai severe măsuri. Atît
ADRIAN OTOlU şcolii, tov. Stoica Şuţu, pionierii T.R.C.H. cît şi D.S.A.P.C. vor .trebui
VtOREL BERŢA din Dănujeşti au transformat, în
acest an, curtea şcolii intr-un' crările exterioare n-au tost terminate. să refacă lucrarea, să dea oamenilor m mommmm
° Direcţiunea Scoţii medii se­ parc frumos, plantînd 19 pomi Cu toate acestea, în blocuri au fost re­ muncii locuinţe de calitate şi confor­ H9H
rale din Cugir a organizat de fructiferi şi tei. amenajând ron­ partizaţi locatari. Complicaţiile semna­ tabile. Cheltuielile cu această refacere
cur în'1 în colaborare cu conduce­ duri cu flori şi poteci pietruite late se datoresc telului defectuos în care să fie suportate de principalii vinovaţi.
rea Uzinelor metalurgice din lo­ Se evidenţiază pionierii Marioara au lucraţ constructorii ca şi proiectan­ Nu m3i puţin vinovat este şi I.G.O.
calitate o şedinţă in care s-a a- Codrean, Anton Rota, Maricica
nalizat frecvenţa şi situaţia la Bota şi alţii. tul D.S.A.P.C. Deva. Proiectantul, care Brad. Acesta în loc sâ vegheze Ia ca­ 2 IUNIE 1961
învăţătură a muncitorilor-elevi.' a lucrat din birou, n-a admis o cotă litatea lucrărilor a stat pasiv şi numai
In referatul prezentat de tov. Mo- VIRGIL DIMPERIU
ga f.ennid. au fosf citaţi o serie mai ridicată la fundaţie pentru a se după ce s-au dat locuinţele în folosinţă PROGRAMUL I: 6,10 Muzică de Al. Graur (reluare) ; 13,05 Muzică dc
crea pante de scurgere. Aşa stînd lu­
crurile, apa se strînge pe conducte şi a început să protesteze, cînd de fapt, estradă; 7,30 Statui medicului: Igiena estradă; 14,00 Album de melodii; 15,50

năvăleşte în canierele apartamentelor era tîrziu. Sfatul popular raional Brad curei balneo-olimatcrice; 6,00 Din pre­ Muzică coralii din ţări socialiste; 16,15
de la parter. va trebui să tragă la răspundere cu sa de astăzi; 9,30 Prietena noastră car Vorbeşte Moscova I ; 17,30 Emisiune
toată seriozitatea pe vinovaţii din ca­ tea: „Lata din Ujdula“ de Kovacs muzicală pentru copii; 18,30 Tineri
Constructorul poartă aceeaşi vină ca scriitori la microfon; 19,Ub Tribuna Ra­
şi proiectantul. Ltfcrînd tărâ a da a- drul I.G.O. Brad. ! Gyorgy; 10,45 Muzică uşoară; 12,00 dio ; 20,30 Program muzical pentru
fruntaşii în producţie din industrie şi
A L B U V A S I L E J Limba noastră. Vorbeşte acad. prof.

agricultură; 21,15 Jurnalul satelor;

22,30 Fragmente din cele mai cunos­

V IA Ţ A DE P A R T I D tatorilor rezidă din faptul că „Victoria“ Călan, I. M. Telitic, colectivpţui rpspectiv pe etape, cute operete.
în munca lor ei folosesc, cu pri­ L M. Ghelar şi altele. ele au acordat mai puţină aten­ PROGRAMUL I I : 12,40 Muzică u-
Obiectivele econom ice-în centrul cepere indicaţiile partidului, ţie evidenţei realizărilor, popu­
muncesc ei însuşi cu multă tra­ In. genera!,, munca politici) larizării acestora. Unele grafice şoară; 14,30 Suita a 11-a din baletul
m uncii politice de masă gere de inimă şi sînt fruntaşi desfăşurată de către organiza­ de producţie expuse, fie că sînt „Călin" de Alfred Mendelsohn; L5.35
în producţie. Ei au mereu în ţiile de partid din întreprinde­ decoloratp şi astfel nu-ţi dau Actualitatea în ţările socialiste; 16,30
Complexitatea sarcinilor ce FRANKFURT TIBERIU sectoare economice, organiza­ vedere ca între vorbele şi fap­ rile oraşului Hunedoara este posibilitate să afli care- secţie Curs de limba ru să ; 17,35 AAuzică
stau în faţa oamenilor muncii, ţiile de partid au trecut la dez­ tele lor să pit exjşţe deosebire. mai strîns legată de viaţă, de sau brigadă este fruntaşă, fie că populară din. Ardeal; 18,05 Din creaţia
cere din partea fiecărei orga­ secretar al Comitetului orăşenesc baterea acestora, analizînd po­ Ţoale acestea au făcut ca agi­ actuaţjtate, mai bogată în con­ nu sînt complectate la zi. Orga­ de cîntecc a compozitorilor noştri;
nizaţii de partid, a fiecărui sibilităţile existente pentru rea­ tatorii să fie stimaţi şi urmaţi ţinut. rrţai concretă, operativă şi nizaţiile de partid din această '9,30 Teatrul la microfon: „Iubire“ co­
membru şi candidat de partid P.M.R, Hunedoara lizarea şi chiar depăşirea lor. cu încredere de oamenii mun­ eficace. Âr îi însă greşjt să a- întreprindere s-au mulţumit medie de Barta Layoş; 21,09 Muzică
o muncă susţinută în vederea cii. îirmţjm că toate lucrurile merg doar să îndrume pe turnători, de estradă; 22,30 Moment poetic:
mobilizării tuturor muncitorilor, muncitori, ingineri şi tehnicieni Odată fixate angajamentele şi bine. furnal işti, semicocsari să urme­ Hristo Botev; 22,35 Mari interpreţi ai
inginerilor si tehnicienilor la la lupta pentru mai mult mi­ măsurile tehnico-r-rganizntorice, Munca agitatorilor dă rezul­ ze exemplul fruntaşilor, fără în­ muzicii ţuj Chopin; 23,15 Concert de
lupta pentru realizarea sarcini­ nereu. cocs, fontă, oţel şi lami­ organizaţiile de. partid din tate bune atunci cînd întreaga •Mai avem unele organizaţii să să arate de ce cutare sau noapte.
lor economice, pentru produse nate, de o mai bună calitate şi C.SlH. au trecut la desfăşura­ lor activitate este susţinută şi de partid care manifestă încă cutare esle fruntaş, care sînt
mai multe, de bună calitate şi !a un preţ de cost mai scăzut. rea unei largi munci politice de prin alte mijloace cum ar ti : multă indolenţă ţaţă de atitu­ metodele lor de muncă şi ce au i iM Eitaiitn'ef
la un prel de cost cît mai scă­ masă. Organizaţia de partid de gazete de perete. grafice, lo­ dinea formală a unor tovarăşi de făcut ceilalţi muncitori pen­ ESKSŞKflfÎKWîşîăsiţnşs
zut. De la începutul anului şi pî- la secţia 11-a furnale, de pil­ zinci, panouri. caricaturi otc. care răspund direct de pregăti­ tru a se putea situa la nivelul
nâ în prezent harnicii mineri dă. a trecut imediat 1a pregă­ Acest lucru este confirmai de rea agitatorilor, ’de agitaţia vi­ acestora. ?, IU N IE 1961
In bătălia pentru înfăptuirea şi siderurgişti au dat patriei tirea agitatorilor, înarmîndu-i munca şi rezultatele obţinute în zuală şi de gazetele de perete.
[!revederilor planului pe anul peste 17.000 tone minereu, mai cu cunoaşterea concretă a sar­ ultima perioadă de către colec­ Numai aşa se poate explica fap- Ţinînd cont de aceste lipsuri DEVA: Volga, Volga; Poli-
l'-!f>l, un rol deosebit îi revi­ bine de 13.0.00 tone fontă, a- cinilor ce revin fiirna1işti lor, a tivul de muncă al laminorului tij] că deşi colectivul de mun­ ce există încă în munca unor carp maestru caligraf; HUNE­
ne muncii politice de masă- proape 7.000 tone oţel şi mari măsurilor ce trebuie luate pen­ de 650 mm. Organizaţia de că a] I. M. Ghelar care, avea organizaţii de partid, se impu­ DOARA: Război şi pace: Insu­
cantităţi de laminate. tru asigurarea realizării în bu­ partid, comitetul sindical şi or­ toate posibilităţile să realizeze ne ca pe viilor organele şi or la fără nume ; PETROŞANI:
Rolul activităţii politice de ne condiţiuni a acestor obiec­ ganizaţia IJ.T.M. din aceasta depăşiri şi mai mari, să îmbu­ ganizaţiiie de partid, comitetele Ker Ogli: Strada Sailer nu­
masă este să stimuleze avîntui, Un merit deosebit al mineri­ tive. Instruirea agitatorilor s-a secţie, acordă o rnare atentje nătăţească substanţial calitatea sindicale şi organizaţiile U.T.AA. mărul 8 ; ALBA IULIA : Floa­
lor, furnaliştilor. oţelarilor şi 1a- făcut periodic si ori de cîte ori minereului şi să câştige între­ să acorde cea mai mare aten­ rea zăpezii: SEBEŞ : Cocoşatul;
entuziasmul, talentul şi energia minatorilor îl constituie lupta a fost nevoie. Atunci cînd în ur­ agitaţiei scrise şi vizuale. Nu­ cerea cu I. M. Teliuc, se află ţie muncii politice de masă, pre­ SIMERIA : Să preţuim iubirea;
ce o duc pentru reducerea de­ ma unor abateri de ţa normele meroase lozinci, panouri, grafi­ totuşi în urma acesteia. Acest gătirii şi instruirii agitatorilor ORĂŞTIE: Floarea zăpezii: Ka-
milioanelor (-*e oameni ai mun­ clasatelor şi a rebuturilor. Ei au tehnologice procentul de de­ ce arată sarcinile ce stau în fa­ lucru se datoreşte faptului că a membrilor colectivelor de re­ tia Katiuşa; HAŢEG: Ultima
reuşit în..special în luna aprilie, ţa colectivului şi în acelaşi timp unele organizaţii de bază şi zi, prima z i ; BRAD : Scrisoare
cii, să-i mobilizeze în lupta pen­ să reducă rebuturile şi mai mult clasate a fost mai mare, agita­ cum se realizează ele. Imbinîncl dacţie ale gazetelor de perete, neexpediată : LONEA : Portul
tru îndeplinirea zi de zi, a pla­ sub procentul admis. La toate torii au acţionat prompt, com- cu pricepere munca organiza­ chiar comitetul de partid de la înarmării lor cu cunoaşterea te­ fără a p ă ; TEIUŞ : Haiducul de
nului de producţie, să imprime aceste realizări se mai adaugă bătînd aceste lipsuri, explicînd torică cu cea politică, organi­ I. M. Ghelar nu au acordat a- meinică a problemelor de pe Ceremuş: ZLATNA: Nor-
un ritm rapid rnersulnî nostru şi însemnatele economii reali­ necesitatea creşterii atenţiei şi zaţia de partid a reuşit să mo­ tenţia cuvenită muncii politice producţie, a sarcinilor de plan manăie Niemen; ILIA: Nu vreau
înainte pe calea desăvîr.şirii con­ zate la preţul de cost al pro­ a simţuţui de răspundere în bilizeze întregul colectiv dc de masă. Aici, unele organiza­ de la locul unde îşi des­ să mă însor; APOLDUL DE
strucţiei socialiste. „Propagan­ ducţiei, economii care se ridică, muncă. Munca de la om la om, muncă în lupta pentru îndepli­ ţii de bază s-au mulţumit doar făşoară activitatea, precum SUS: Torero.
da şi agitaţia, prpsa şi radioul pe primul trimestru la cîteva convorbirile organizate de agi­ nirea sarcinilor de producţie, cu prelucrarea cifrelor de plan şi cu cunoaşterea celor mai
— se subliniază âp raportul C.C. mijioane de lei. tatori în ţaţa furnaliştilor la fapt ce a condus la obţinerea tară însă a pregăti temeinic pe bune metode ale muncii de a- mmm
al P.M.R. prezentat la cel de-al consfătuirile c!e producţie, au de rezultate bune. Astfel, în mai agitatori, astfel ca aceştia să le gjtaţie. De asemenea, lozincile,
ţfl-lea Congres al partidului de Din cele arătate mai sus re­ tăcut ca unele neajunsuri să puţin de 5 luni, laminaţorii dc discute amănunţit cu minerii, graficele, panourile şi celelalte PENTRU 24 ORE
tov. Gh. Gheorghiu-De j — zultă cît de mare este aportul fie lichidate, iar rezultatele în la 650 mm. au produs mai să le dezbată în convorbiri la mijloace ale agitaţiei vizuale,
trebuie să-şi concentreze efor­ muncii politice desfăşurată de procesul de producţie să fie din mult de 15.000 tone laminate locul de muncă, în consfătuiri trebuie să fie cît mai concrete, Vreme nestabiiă cu cerul variabil mai
turile pentru ca prevederile pla­ către organizaţiile de partid, ce în ce mai bune. peste plan, de calitate superi­ etc. Agitaţia vizuală este insu­ actuale, cu un conţinut bogat mult noros. Vor mai cădea ploi izolate
nului de fi ani, atît cele gene­ sindicat şi U.T.M., în lupta pen­ oară şi la un preţ de cost scă­ ficient de concretă şi operativă, de idei şi în strînsă legătură însoţite de manifestări electrice. Tem­
rale cît şl cele privind fiecare tru realizarea sarcinilor econo­ Cele aproape 10.000 tone ton­ zut. De aici rezultă că printr-o articolele de la gazetele de pe­ cu problemele ce le ridică viata. peratura staţionară va ti cuprinsă ziua
ramură şi fiecare colectiv, să mice. tă date peste plan, reducerea cu muncă susţinută, organizată cu rete sînt prea generale şi nu în între 20 şi 24 grade, -iar noaptea între
devină temeinic cunoscute de aproape 50 la sută a procen­ multă atenţie şi răspundere se strînsă legătură cu problemele Organizaţiile de partid din 9 şi 14 grade. Vînt potrivit cu intensi­
oamenii muncii, să mobilizeze In cele ce urmează vreau să tului de declasate faţă de cel pot realiza şi cele mai grele ce frămîntă colectivul. întreprinderile noastre, trebuie fic i clin sectorul sud-vest şi est.
cete mai largi mase Ia îndepli­ redau cîteva din aspectele mun­ admis, calitatea din ce în ce să îmbunătăţească munca po­
nirea sarcinilor economice..." cii politice, şi în special forme­ mai bună a fontei, sînt mărtu­ sarcini. Deşi organizaţiile de bază de litică de masă astfel îneît să PENT3U URMĂTOARELE
le care au dat rezultate bune Astfel de exemple, unde mun­ la uzina „Victoria“ Călan au contribuie într-o măsură şi mai TREI ZILE
Insuşindu-şi această indicaţie, în muncă. rii incontestabile aţe muncii en­ tăcut un progres important pe mare, lă educarea şi mobilizarea
organizaţiile de partid din în­ tuziaste a furnaliştilor. ca politică constituie un puter­ calea îmbunătăţirii muncii po­ oamenilor muncii în luptp pen­ Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
treprinderile oraşului Hunedoa­ După ce sarcinile de plan pe litice şi îndeosebi a agitaţiei tru înfăptuirea sarcinilor ce ne cu temperatura în uşoară creştere.
ra au reuşit să asigure parti­ 19G1 au .fost cunoscute de că­ Puterea de convingere a agi- nic ajutor în lupta pentru rea­ vizuale, expunând ia fiecare loc stau în fată.
ciparea activă a colectivelor de tre întreprinderi şi defalcate pe lizarea sarcinilor economice pot ’de muncă, pe panouri, sarcinile
fi date şi ’de la I.G.S.H.,. uzina