Page 3 - 1962-07
P. 3
Nt. m b DRUfiTUL aO C M LISM U LÜ l pag. 8
P E T E ME DE P A R T I D I P j r o f B S M e s “! ! ©
întărirea muncii de partid - alegătorilor prind viafă
chezăşie a dezvoltării MII de cetăţeni ai raionului punerl privind organizarea de
gospodăriilor colective Haţeg au participat la începu grădiniţe de copii şi care s-au
tul anului trecut la Initîlntrile ce înfăptuit au fost făcute şi de
Plenara din aprilie a Comitetului In noile condiţii creşte tot mal mult primire în partid spre întărirea orga Romulus Urs este unul din şoferii apreciaţi de la mina au avut loc Intre el şl candida cetăţenii din Sarmisegetuza,
Central al partidului nostru a făcut rolul instructorilor comitetelor raio nizaţiilor de partid slabe din punct Telluc. Intreţlnlndu-şt In Bune condiţiunl maşim, el reuşeşte ţii desemnaţi pentru a îi aleşi Rîuil Alb şl Silvaş.
bilanţul activităţii desfăşurate de nale de partid, cărora însăşi viaţa, de vedere numeric şi calitativ şi spre să-şi depăşească planul In fiecare lună. ca deputaţi In sfaturile popu
partid în domeniul transformării so necesităţile dezvoltării agriculturii so crearea de organizaţii de partid în lare. Ca de obicei, In cadrul Printre propunerile care au
cialiste a agriculturii. încheierea, cu cialiste le cer, pe lîngă o bună orien toate gospodăriile. Ritm mai intens efectuării acestor însufleţite adunări, ce prins viaţă se numără şl elec
mult înainte de termenul stabilit de tare în problemele muncii de partid tăţenii s-au sfătuit asupra tre trificarea satului Bărăşti, cît şi
Congresul al III-lca al Partidului şi o strînsă legătură cu practica, stă- Acordînd atenţia cuvenită îmbună construcţiilor zootehnice burilor obşteşti ce simt nece racordarea satului Pui la linia
Muncitoresc Romîn, a colectivizării pînlrca temeinică atît a problemelor tăţirii muncii de primire în partid a sare să se înfăptuiască în satul de înaltă tensiune Haţeg-Baru
agriculturii a fost apreciată de ple privind organizarea muncii în gos celor mai buni colectivişti, numeroase Gospodăriile agricole colective din Rău este însă că nu în toate gos sau comuna lor. Flecare a dis Mare. Deosebit de importante
nară ca o marc victorie a partidului podăriile colective, cit şi cunoştinţe organizaţii de bază din raioanele raionul Alba, folosind cu chibzuinţă podăriile colective ale raionului Alba cutat cu multă încredere, a fă sînt realizările din satul Lun
ţi a întregului popor în opera de de- agrozootehnice cît mal aprofundate. Orăştic şi Haţeg se ocupă totodată de creditele acordate de stat şi fondurile se acordă atenţia cuvenită efectuării în cut propuneri nu numai în le ca Cernii. Aici a fost montat un
săvîrşire a construcţiei socialismului, Printr-o îndrumare competentă, sis primirea în rîndurilc partidului a ce proprii, au cumpărat în anul trecut cît termenele stabilite a construcţiilor zoo gătură cu ceea ce ar trebui fă grup electrogen iar dispensarul
ca o expresie strălucită a încrederii tematică, instructorii teritoriali au da lor mai valoroşi ingineri şi tehnicieni şi în acest an un număr însemnat de tehnice. Deşi se cunoaşte faptul că la cut, ci şl cum anume să înfăp medical a fost dotat cu up apa
ţi hotărîrii cu care ţărănimea urmea toria să ajute temeinic organizaţiile agronomi, zootehnicieni, medici vete animale. Fermele de animale ale gos construcţii se mai poale lucra doar tuiască fiecare propunere în rat Röntgen.
ză calea arătată de partid. de bază din gospodăriile colective din rinari şi alţi specialişti din agri podăriilor colective au crescut mult şl vreo trei luni, mai sînt totuşi gospo parte. Şi aceasta pentru că ce
raza lor de activitate, astfel ca să cultură. prin selecţionarea din prăsilă proprie dării colective care încă nu au început tăţenii aveau toată încrederea Rezultate frumoase s-au obţi
Lucrările sesiunii extraordinare a devină toate în cît mai scurt timp a celor mai corespunzătoare exemplare. lucrările sau dacă le-au început, lu în viitorii lor deputaţi. Mulţi nut şi In construcţia unor lu
Marii Adunări Naţionale care au pri unităţi agricole socialiste puternice, în Intrucît un număr însemnat de In Pentru aceste animale, cît şi pentru cele crările se desfăşoară în ritm nesatis dintre el se dovediseră şl pînă crări social-culturale. In urma
lejuit însufleţitoare dezbateri, schim floritoare. telectuali, care au adus o contribuţie ce se vor cumpăra pînă la stîrşitul făcător. Astfel, Ia gospodăria agricolă acum a fl oameni harnici în ac propunerilor făcute de alegă
buri de idei impresionant dc bogate, valoroasă la înfăptuirea politicii parti anului, Comitetul raional de partid colectivă din Oarda unde trebuie ca ţiunile întreprinse, au mobili tori în campania electorală, ca
schimburi dc experienţe extrem dc va Deosebit de rodnică s-a dovedit ac dului solicită să fie primiţi în rîndu- Alba şi Comitetul executiv al sfatului în acest an să se dea în folosinţă un zat masele Ia înfăptuirea pro urmare a acţiunilor de muncă
loroase prin învăţămintele lor, s-au tivitatea colectivelor alcătuite din acti rile lui. plenara C.C. stabileşte că popular raionai, au acordat un sprijin graid •< o capacitate de 100 capete şi priilor hotărîrl. patriotică întreprinse în satele
concretizat prin sarcini practice. vişti ai comitetelor raionale de partid este necesară îmbunătăţirea muncii eficient gospodăriilor colective în ceea ce o maternitate de 50 capete lucrul merge Bucium, Şerel şi Nucşoara, s-au
şi sfaturilor populare, agronomi, me dc primire în partid a intelectua priveşte amplasarea corespunzătoare a foarte încet. La gospodăria agricolă De aici îşi are Izvorul şi nu terminat lucrările de construc
Tovarăşul Ghcorghc Ghcorghiu-Dej, canizatori, zootehnicieni, colectivişti lilor. construcţiilor zootehnice, cît şi la în colectivă din Stremţ există materialul mărul mare de propuneri făcute ţie la şcolile de 4 ani, iar la
în cuvîntarea la încheierea discuţiei fruntaşi cu bogată experienţă care, tocmirea şi aplicarea unor proiecte necesar pentru turnarea fundaţiei şi de alegători deputaţilor lor. Serei şi Găurlcea s-au terminat
generale a sesiunii, arată că „...hotă- dcplasîndu-se pe anumite perioade în Plenara cere organelor şl organiza economice de grajduri, maternităţi, totuşi această lucrare c amînaiă de pe S-au propus cu acest prilej 869 căminele culturale.
rîrile ce vor fi adoptate de sesiune gospodăriile colective tinere, ajută ţiilor dc partid să se preocupe siste îngrăşătorii sau puerniţe. o zi pe alta. O situaţie asemănătoare acţiuni obşteşti care să fie în
cer în continuare o muncă ţi mai in consiliile de conducere ale acestora matic de munca în rîndurile femeilor, există .şi la. .gospodăria agricolă c o teţ, făptuite în satele raionului Ha Merită a fl subliniate si re
tensă, ale căror roade vor fi şi mai în rezolvarea diferitelor probleme ce atrăgîndu-le în toate acţiunile poli Pentru anul acesta, gospodăriile co tivă din Ighitt. Rămînerea în urmă' a zultatele obţinute în înfăptui
strălucite. în această muncă trebuie le stau în faţă. Organlzînd asemenea tice, economice, sociale ; să fie primit lective au prevăzut__în planurile de lucrărilor de construcţii este „justi ţeg. i rea propunerilor făcute în legă
să se considere mobilizate mal de colective, comitetele raionale dau un în partid un număr mai mare dc fe producţie să dea în folosinţă 116 obiec ficată“ de către conducerile gospodă Propunerile nu au rămas însă tură cu întreţinerea şl curăţirea
parte masele muncitoare, organele de însemnat ajutor gospodăriilor colecti mei de la oraşe şi sate, fruntaşe în tive. In scopul bunei desfăşurări a lu riilor colective prir lipsa de materiale. păşunilor comunale. Cu spriji
partid ţi de stat. cu toţii laolaltă ve în studierea posibilităţilor lor de producţie şi active în munca obştească. crărilor de construcţie, cît şi pentru E drept că în această privinţă o parte, uitate. La îndrumarea comite nul maselor, în întreg raionul,
rîvnind să-ţi îmbunătăţească munca“. 'dezvoltare, în stabilirea acelor ramuri terminarea acestor obiective în terme de vină revine şi O.R.A.D.-ului care tului executiv al sfatului popu s-au efectuat diferite lucrări pe
de producţie pentru care există cele Un sprijin dc nădejde în întărirea nele fixate, specialiştii au stabilit pen nu a asigurai gospodăriilor materialele lar raional, ele au fost luate în o suprafaţă de 1.580 ha. păşuni
In momentul de faţă, o importanţă mai potrivite condiţii pedo-climatice, gospodăriilor colective îl constituie tru fiecare gospodărie colectivă pla necesare. Dacă, însă conducerile gos evidenţă. Periodic sfatul popu comunale şi 40 ha. de păşuni al
deosebită are concentrarea sistemati astfel îneît în afara producţiei ce activul fără de partid, format din cei nul de sistematizare al construcţiilor, podăriilor colective cît şl comitetele lar raional Haţeg analizează pine.
că şi perseverentă a tuturor forţelor realiere — baza dezvoltării agricul mal harnici brigadieri, colectivişti astfel îneît să nu se facă risipă de te executive ale sfaturilor populare co modul cum se înfăptuiesc pro
pentru continua consolidare organiza turii — gospodăriile colective să dez fruntaşi, şefi de echipe etc. Organi ren arabil. Datorită faptului că pro munale s-ar fi interesat mai mult de punerile, la măsuri pentru Im Multe propuneri s-au făcut în
torică şl economică a gospodăriilor volte asemenea ramuri esenţiale pen zaţiile de bază din multe gospodării iectele au fost din timp întocmite şl problema construcţiilor, s-ar fi pulsionarea activităţii. Deosebit legătură cn întreţinerea şi re
colective. De munca organizaţiilor de tru întărirea lor ca : zootehnia, po colective au atras în activitatea lor trimise, gospodăriile au format echipele putut rea&a multe în acest de Important este fn.ntul că la pararea de drumuri şi poduri.
partid pentru întărirea gospodăriilor micultura, legumicultura, creşterea gospodari pricepuţi, cu multă expe de zidari şi au început lucrul. Avansate domeniu. In raionul Alba există posi înfăptuirea propunerilor majo In urma muncii depuse s-au re
colective depinde sporirea considera păsărilor, viticultura. O atentie deo rienţă, care dau un sprijin efectiv sînt lucrările de construcţii la gos bilităţi ca toate construcţiile zooteh ritatea sfaturilor populare au parat 24 km. de drumuri raio
bilă a producţiei agricole în vederea sebită trebuie acordată îndeplinirii organizaţiilor dc bază în toate acţiu podăriile colective din Drîmbar, Ber- nice să fie efectuate în termenele sta folosit diverse forme ale mun nale şi 98 km. drumuri comu
satisfacerii cerinţelor crescînde ale) sarcinilor privind obţinerea a 5.000 nile lor, în munca politică de masă. ghin, Gricău, Bucerdea, Benic şi Alba bilite. Trebuie însă ca organizaţiile de cii organizatorice de masă. Cu nale, cît şl 24 poduri. In mod
populaţiei cu produse agro-alimenta- kg. porumb boabe la hectar în cul în răspîndirea experienţei bune, în în lulia. Datorită răspunderii cu care con partid şi consiliile de conducere ale sprijinul deputaţilor şl al comi deosebit s-au evidenţiat cetă
re şi ale industriei cu materii prime. turi neirigate. tărirea disciplinei etc., ceea ce s-a siliile de conducere ale acestor gos G.A.G. să se preocupe mal mult de tetelor de cetăţeni, alegătorii au ţenii din satele Sălaşul Superior,
resimţit în bine în întreaga activitate podării colective s-au ocupat dc efec aprovizionarea cu materiale şi desfă fost mobilizaţi pe circumscrip Boşorod, Breazova, Cîrneşti şi
Chezăşia dezvoltării gospodăriilor De mare însemnătate pentru dez a gospodăriilor colective. tuarea lucrărilor, construcţiile zooteh şurarea în mod organizat a lucrărilor. altele.
Colective o constituie continua îmbu voltarea gospodăriilor colective este nice vor fi date în folosinţă la ter ţii la efectuarea de munci pa
nătăţire a muncii de partid la sate, activitatea organizaţiilor de bază ale întărirea economico-organizatorică menele stabilite. Recent, in raionul Haţeg, au
perfecţionarea activităţii comitetelor partidului Ele au datoria să dea un a gospodăriei colective, creşterea ro triotice pentru înfăptuirea pro avut loc adunările de dări ele
raionale de partid, întărirea organi aiutor permanent consiliilor de con lului organizaţiei de bază, educarea Z2Z?atZ8!í35B2S2a seamă ale deputaţilor cu ale
zaţiilor de bază din gospodăriile co ducere ale gospodăriilor colective în tuturor colectiviştilor în spiritul ati priilor propuneri. De asemenea
lective. Un rol hotărîtor îl au în rezolvarea tuturor problemelor pri tudinii socialiste fată de muncă, fată gătorii. Mulţi dintre el, printre
această privinţă comitetele raionale vind întărirea ecopomico-orEranizatori- de dezvoltarea avutului obştesc, de şi comisiile permanente, prin stu
de partid, care trebuie să îndrume că a gosoodăriilor. Planurile dc mun pinde mult de exemnlul nersonal al care tov. Ilca Nistorescu, Moi-
şi să ajute organizaţiile de bază din că ale birourilor organizaţiilor de membrului de partid. Repartizarea diile făcute, au venit cu solu
gospodăriile colective, să-şi sporească bază trebuie să fie strîns legate de membrilor şi candidaţilor de Dartid co sloni Măriţi, Anton Mainardis
competenta în rezolvarea sarcinilor. sarcinile care stau în fata gosnodăriei. lectivişti în brigăzile de cîmp, în fer ţii din cele mal practice pen
Exercitîndu-şi zi de zi dreptul de con mele zootehnice, la construcţii, acolo şi alţii, au venit în faţa alegă
Multe din comitetele raionale de trol asupra activităţii consiliului de unde se hotărăşte soarta producţiei tru realizarea lucrărilor de in
partid au dobîndit o experienţă pre conducere al G.A C., birourile orga agricole. — renrezintă o formă din torilor cu un bilanţ bogat în
ţioasă, lurrînd în strîns contact cu nizaţiilor de bază .trebuie să urmă cele mai importante de întărire a con teres obştesc.
organizaţiile de bază, ajutîndu-lc să rească sistematic şi să pună în dez trolului de partid şi în acelaşi timp realizări. Aceasta a sporit În
pună în centrul activităţii şi preocu baterea comuniştilor asemenea proble un miiloc eficace dc mobilizare a Sfaturile populare din raionul
părilor lor problcmc-cheie ale întăririi me ea organizarea şi planificarea masei colectiviştilor în lunta pentru crederea maselor de cetăţeni în
goSjîorlăriiloî colective. Un bun exem mupeii în srosoodăria colectivă, apli înflorirea gospodăriei colective. Haţeg au acordat atenţia cuve
plu în această privinţă îl constituie carea măsurilor agrozootehnice pen forţele lor. Ca urmare, ei au
activitatea Comitetului raional de tru sporirea producţiei la hectar şi Consfătuirea pe tară a ţăranilor co nită propunerilor făcute de ale
partid Sebeş. Secretarii şl membrii bi ridicarea randamentului animalelor, lectivişti şi sesiunea extraordinară a lăcut noi propuneri. In cele
roului, petreeîndu-şi o mare parte din repartizarea forţelor şi tinerea eviden Marii Adunări Naţionale au scos la gători cu prilejul alegerilor de
timp pe teren, cunosc temeinic situa ţei muncii, controlul aplicării măsu iveală o adevărată comoară a expe peste 450 întâlniri ale deputaţi
ţia din raion. In mod sistematic, în rilor de cointeresare a colectivişti rienţei înaintate. Organizaţiile de bază deputaţi, ceea ce a făcut ca 575
şedinţele de birou şi în plenarele co au datoria să studieze temeinic în lor regionali, raionali şi comu
mitetului raional de partid sînt dez lor etc. văţămintele scoase la iveală, să ana propuneri să fie Înfăptuite.
bătute probleme ale vieţii de partid întărirea rîndurilor organizaţiilor lizeze concluziile care se desprind nali au fost făcute încă peste
în 6trînsă legătură cu problemele con pentru fiecare gospodărie colectivă în Propunerile sînt din cele mai
crete ale sporiri! producţiei la hectar, 'de bază are o odesebită însemnătate parte, astfel îneît toate să obţină 300 propuneri. Ele se referă la
'dezvoltării sectorului zootehnie, legu pentru îmbunătăţirea muncii de nartid succese din ce în ce mai însemnate diferite sectoare de activitate.
micol, creşterea păsărilor etc. la sate. Recenta plenară a C.C. al în snorirca producţiei agricole, în diferite acţiuni gospodăreşti, de
P.M.R. a adonfat o hotărîre cu pri creşterea veniturilor colectiviştilor. Aşa, de pildă, cetăţenii din sa
Membrii biroului şi ai comitetului vire la întărirea continuă a rînduri construcţii şi altele. Făcînd pro
raional de partid au ajutat la întoc lor partidului. Subliniind că sarcinile întărirea continuă a muncii 3e tele Berthelot au propus să în
mirea planurilor de producţie în gos stabilite dc Coneresnl al UT-lea al partid la sate va contribui ca fie punerile, cetăţenii s-au angajat
podării. Din iniţiativa biroului comi partidului în această privinţă se în- care gospodărie colectivă să devină fiinţeze o grădiniţă de copii. In
tetului raional de partid au fost con 3eplinesc cu succes, că s-a asierurat o unitate socialistă nutemică şi în că vor participa la acţiunile de
stituite colective alcătuite din specia o compoziţie bună a partidului că floritoare. care să asigure colectiviş urma studiilor făcute şi cu spri
lişti şi din cei mai buni colectivişti nivelul conştiinţei şi nreeătirii politi- tilor o viaţă îmbelşugată şi să con muncă patriotică întreprinse, în
care au studiat posibilităţile de dez co-ideolosică a membrilor şi candi stituie un exemrdu viu, însufleţitor, jinul cetăţenilor, s-a amenajat
voltare a fiecărei gospodării. Ca re daţilor dc partid este în continuă scopul înfăptuirii lor.
zultat, au crescut producţiile medii creştere, plenara cere orcanelor şi or pentru întreaga ţărănime. un local pentru grădiniţă In in
dc cereale la hectar, numărul de vite ganizaţiilor de partid să acorde în V. FURIR
proprietate obştească, averea obştească continuare atentie deosebiră primirii NTCOLAE BTVOLTT cinta căminului cultural. Pro-
a gospodăriilor colective şl fondul în partid a muncitorilor din indus
'de bază. trie şi construcţii. Creşte numărul depunătorilor la C. E. C.
Bine au procedat birourile comi Plenara a constatat că un mare Ca urmare a creşterii venitu Pentru o mai bună şi rapidă
tetelor raionale Alba şi Ilia care, număr dc ţărani muncitori care parti- rilor băneşti, tot mai mulţi oa deservire a oamenilor muncii
pentru ridicarea nivelului întregii acti cină activ la viata politică şi obşteas meni ai muncii depun la C.E.C. s-au înfiinţat în acest an ghi
vităţi de partid la sate, precum şi că, muncesc cu răsnundere si devota economiile pe care le fac. In
pentru creşterea rolului organizaţiilor ment pentru înfăptuirea politicii parti luna iunie numărul depunători şee C.E.C. cu gestiune proprie la
'de bază din gospodăriile colective, au dului. doresc să intre în partid Pen lor la C.E.C. din c.omuna Criş-
asigurat instruirea periodică a birou tru îndeplinirea sarcinilor mari care E.M. Barza, Uzina de preparare
rilor organizaţiilor de bază. Acum. în stau în fata partidului ia sate. ple cior, raionul Brad, a crescut cu
pilnă campanie agricolă, birourile or nara a considerat necesar să fie pri 500 faţă de aceeaşi perioadă a şi Atelierele centrale din Gura-
ganizaţiilor de bază din G.A.C., în miţi în nariid un număr mai mare anului trecut, ajungînd acum la barza.
deosebi din cele tinere, au fost in de colectivişti, spre a se întări orga 1.700 depunători.
struite cu privire la sarcinile ce le nizaţiile de partid din gospodăriile PAVEL’ JU R JIŢ A
revin în desfăşurarea acestei campa colective. corespondent
nii — cum să fie mobilizate toate
foitele si realizată o bună orerani- Foarte bine au procedat comitetele Fără a mări numărul agregatelor.» zează în timpul campaniei unui cuptor utilajului de laminare a permis să se
zare a muncii, astfel ca să se obţină raionale care au orientat munca de a sporit de la 488 la 532. găsească noi metode de sporire a pro
o recoltă bogată. ducţiei.
„Septenalul în cinci ani“ — este lo de L. UPKO, pii morţi ai furnalelor cu 5-6 minute. Folosirea gazelor naturale în îmbi
zinca pe care a înscris-o colectivul Dacă se ţine seama de faptul că fie nare cu oxigenul arată că în condi Pentru munca cu succes a întregului
uzinei „Zaporojstal“ pe steagul său. In directorul Uzinei „Zaporojstal“ care minut este echivalent cu sute de ţiile unei tehnologii intensive cup- colectiv, are o mare însemnătate popu
primii trei ani ai septenaiului, meta- kilograme de metal şi că aparatele de , torul Martin este un agregat de mare larizarea experienţei înaintate. Şi în
lurgiştii uzinei au dat ţării sute de mii nătăţlrea coeficientului de utilizare a Ia gura de vînt trebuie înlocuite frec productivitate. Este suficient să arătăm această privinţă se manifestă noul. De
de tone de lontă, oţel şi laminate pes volumului util al cuptorului. In medie vent, este uşor de înţeles ce producţie că adesea şarjele au fost obţinute în pildă, înainte un inovator îşi împăr
te plan. Colectivul întreprinderii a pe uzină acest coeficient este în pre de fontă se realizează în plus dato 2 ore şi 25 minute, în Ioc de 7,30 ore. tăşea experienţa în cadrul şcolii me
atins încă anul trecut nivelul produc zent de 0,708, iar ia cele mai bune rită reducerii timpilor morţi. todelor înaintate de muncă organizată
ţiei de laminate prevăzut pentru 1965, furnale — 0,663—0,665. Aceasta în Iată indicii medii ai cheltuielii de la uzină, unde lua cuvîntul de la tri
iar ia producţia de oţel l-a atins în seamnă că de pe fiecare metru cub de S-au introdus metode noi şi în sec bună. In prezent însă popularizarea ex-<
luna aprilie a anului curent. Prevederile volum util al furnalelor se obţin 1.500 ţiile martin. Oţelarii fruntaşi s-au în timp la principalele operaţii: perienţel înaintate se face în special
septenalidri producţia de fontă vor kg. de fontă. De remarcat că media văţat de mult să elaboreze şarje într-un prin demonstrarea practică a noilor
ii îndeplinite în 1963. pc U.R.S.S. este 1.300 de kg., în timp termen record de scurt. Dar metoda lor Alimentarea cuptorului 10 minute, metode de muncă direct la cuptoare sau
ce în S.U.A. esle de 1.000 de kg. nu putea fi răspândită pe scară largă laminoare.
Această creştere rapidă a producţiei din cauza capacităţii insuficiente a încărcarea coloanei de materiale
a fost asigurată fără a mări numărul Cei mai buni furnalişti ai uzinei au oalelor de turnare. Inovatorii uzinei au Această metodă a fost aplicată peni
agregatelor, prin modernizarea utila sporit pînă la 9S fa sută conţinutul de realizat însă o construcţie de oală în 20 minute, tru prima dată de oţelarul V. Kobîlko.
jului şi a proceselor tehnologice de întregime sudată, mai uşoară, de o încălzirea coloanei de materiale [n 1960, la un cuptor de 185 de tone,
producţie. Toate aceste măsuri au fost Din e x p e rie n ţa capacitate însă mai mare, a cărei fo el a obţinut 250.600 tone de metal.
şi sînt înfăptuite cu participarea activă c o n stru c to rilo r losire a permis să se sporească greu 30 minute Aceasta a fost considerat un record
o inovatorilor, a întregului colectiv. com unism ului tatea şarjei cu 25 de tone. mondial de productivitate la un ase
Turnarea fontei 5 minute menea cuptor Martin. Anul trecut, timp
Intr-un timp, secţia furnale ducea aglomerat tratat cu fondanţi din coloana Pentru a scurta durata încărcării a de o lună şi jumătate Kobîlko a lu
mare lipsă de aglomerat. Ar fi trebuit de material, iar presiunea gazelor sub fost mărit volumul troacei de la 1,5 la Topirea A5 minute crat pe rînd în toate brigăzile secţiei
să se construiască o a doua fabrică de gura de încărcare a furnalelor — pînă l,75 m.c. şi îmbunătăţită pregătirea cărora le-a împărtăşit metodele sale de
aglomerare, dar metalurgişţij au ho- la 1,9 atmosfere. Prin mărirea cowpe- fierului vechi. Afinarca 35 minute realizare a şarjelor rapide. Ga ur
tărît să sporească producţia de aglo relor, prin instalarea unor arzătoare mare, şi colectivele a altor cinci cup
merate Ia capacităţile existente. In tim maf puternice, precum şi datorita altor La Uzina „Zaporojstal“, gazele na Ultimele două operaţii sînt însoţite toare Martin au realizat recorduri de
pul lucrărilor obişnuite de reparaţii ca măsuri temperatura aerului insuflat a turale au devenit principalul, apoi uni productivitate.
pitale, suprafaţa utilă de cocsificare a crescut pînă la 950—1.020 de grade. cul combustibil pentru cuptoarele de suflarea intensivă de oxigen. O
fiecărei maşini de aglomerare a fost Martin. Ele au permis să se reducă cu Perfecţionarea continuă a tehnicii şi
S i ¦ riso ri d e o s e b ite mărită cu 12,5 m.p. In felul acesta, In producţia furnalelor se folosesc aproape o oră durata fiecărei şarje şi mare atenţie se acordă apoi rapidităţii tehnologici producţiei este strîns le
productivitatea fabricii a crescut cu larg oxigenul şi gazele naturale. A- să se sporească producţia de oţel la gată de ridicarea nivelului de cultură
peste 25 la sută. Totodată, fiecare me ceasta întrucit îmbogăţirea cu oxigen metru pătrat de vatră. Iar folosirea oxi cu care se încarcă coloana de materiale tehnică şi generală a muncitorilor.
tru pătrat al suprafeţei suplimentare a in proporţie de numai 1-2 la sută a genului a creat condiţiile pentru a se Pentru rezolvarea acestei sarcini, Ia
O scrisoare. Autorul a căutat să Asemenea scrisori sosesc aproape revenit de trei ori mai ieftin decît la aerului insuflat sporeşte producţia de intensifica şi mai mult procesul dc şi se toarnă fonta. In condiţii obiş uzină a fost întocmit un plan şesenal
scrie fiecare ciwint cu grijă si aten zilnic pe adresa centrului de recolta construirea unei fabrici noi. tontă cu 3,5—4 la sută. producţie în oţelărie. La o tonă de me de învăţămîht. In felul acesta fie
ţie Dar totuşi, emoţia ce l-a cuprins rea şi conservarea sîngelui din ora tal se consumă în prezent pînă la 46 nuite aceste operaţii, îndeosebi încăr care muncitor are posibilitatea să-şi
pe autor a fost mare. Se adresa unui şul Hunedoara Oameni ai muncii, S-a făcut aproximativ acelaşi lucru Dar succesele obţinute se datoresc în m. c. de oxigen. îmbogăţească cunoştinţele.
om necunoscut, dar care săvîrşise cărora le-au venit în ajutor tova şi la unul din furnale. Intr-o perioadă primul rînd oamenilor, măiestriei lor, carea, răpesc de cîteva ori mai mult
pentru el un act de profund uma răşi necunoscuţi prin sîngele donat scurtă — în numai 60 de zile — el atitudinii lor faţă de muncă. Iată unul In urma înfăptuirilor tuturor acestor timp. întreaga activitate clocotitoare a co^
nitarism Cornelia Dekelcanu din ora mulţumesc din tot sufletul. Aseme a fost reconstruit. Mărirea volumului din numeroasele exemple. Fumalistul măsuri, la cuptoarele tip de 185 tone, lectivului uzinei are drept scop rezol
şul Hunedoara, fusese grav bolnavă. nea scrisori an trimis şi tovarăşii Zho- furnalului şi automatizarea dirijării au V. Kuzmenko a elaborat o metodă .la greutatea şarjei a crescut pînă la 220 Cum s-a realizat această reducere
In timpul intervenţiei medicale a avut rel Bogdan muncitor la secţia gu- Înlocuire rapidă a aparatelor de la gura tone, iar la unele cuptoare chiar pînă fără precedent a duratei şarjei ? varea practică a sarcinilor privind con
nevoie de o transfuzie de sînge. Picur droane a C.S. Hunedoara. Viorel Si- permis să se ridice productivitatea iui de vînt, care permite să se rţducă tim Ia 250 tone. Totodată, rezistenţa cupo
cu picur sîngelc din flacon i-a fost mionescu de la bluming, ca şi alţii cu peste 70 la sută. lelor cuptoarelor Martin nu numai că In afară .de folosirea oxigenului şi struirea mai rapidă a bazei tehnice-ma-
transmis în corp. Acum este sănătoa Ele au fost adresate unor donatori a gazelor naturale, la aceasta a con
să. viaţa i-a fost salvată. fruntaşi ca Nicolae Stanică, furna- Furnaliştii de Ia „Zaporojstal“ spo- s-a micşorat, cl dimpotrivă, a crescut. tribuit şi buna organizare a muncii teriale a comunismului în Uniunea
list la C.S.H., sau lorga Stanca, rcsG producţia oc lentă şi prin imbu- oţelarilor. Fiecăruia din ei i s-au sta
Cine săvîrşise actul de înalt uma aglomeralorist la C S.H., care pînă Astfel, numărul şarjelor care se reali-: bilit anumite îndatoriri în ce priveşte Sovietică. Metalurgiştii de la „Zapo
în prezent au donat din sîngele lor întreţinerea agregatului, fiecare din ei
nitarism, cina i-a dat .unge din corpul a 39-a oară. răspunde pentru un anumit suban- rojstal" şi-au propus ca în decursul
samblu. In acelaşi timp, fiecare membru
său? Nu a fost greu să afle. De la Zilnic, de la centrul de recoltare al brigăzii îşi ajută întotdeauna to septenaiului să sporească producţia de
centrul de recoltare a sîngelui din şi conservare a sîngelui din oraşul varăşul de muncă. Fără aceasta nici
Hunedoara pornesc spre spitalele din vorbă nu ar fi putut fi de şarje ra metal a uzinei de aproximativ două
Hunedoara i-a fost comunicat nume regiune flacoane Ele au menirea să pide.
le tovarăşei Silvia Dragaţi, lot din contribuie la ajutorarea bolnavilor. ori.
Nici Iaminorişfii nu rămîn în urmă
Hunedoara. Şi acum, Cornelia Dche A. OARGA în ceea ce priveşte folosirea rezerve
leanu i-a adresat tovarăşei Dragon o
lor. Reconstruirea laminorului degroşor
scrisoare emoţionantă, de mulţumire,
şi a laminorului continuu de tablă sub
pentru faptul că sîngele ei i-a salvat
ţire a permis ridicarea productivităţii
viaţa.
acestor agrega le cu respectiv 66,4 şi
80 la sută.
In afară de aceasta, perfecţionarea
