Page 5 - 1962-07

HunedoAt'U-^^.V
Anul XIV. Nr. 2340
Cu e forţele la recoltatul
cerealelor paioase
In cele mai multe unităţi agricole socialiste din regiunea
noastră, orzul şi griul au intrat în pîrg sau chiar s-au copt.
A început campania pentru strîngerea recoltei la timp şi fără
pierderi. Colectiviştii, lucrătorii din gospodăriile agricole de
stat şi mecanizatorii se străduiesc ca din primele zile să
muncească cu spor, să scurteze cit mai mult perioada strin-
gerii recoltei de pe cimp.
La G.A.S. din B îrc e a
Lucrătorii din gospodăria a-
gricolă de stat Bîrcea, s-ati pre­
gătit cu deosebită grijă pentru
campania de recoltare. Ei au
reparat şi pus la punct între­
gul utilaj agricol cu care vor
îucra. De cîteva zile au înce­
put si recoltatul orzului. Cu
La G.A.C. din !Şoimuş
Colectiviştii din Şoimuş au
cultivat în toamna anului tre­
cut 10 hectare cu orz. Cultura
s-a dezvoltat bine şi recolta
pare a fi bogată. Pentru a nu
pierde nici un bob din noua
recoltă, la îndemnul organiza­
La G.A.C. din T u rd a ş
Şi la gospodăria agricolă co­
lectivă din Turdaş s-a copt or­
zul. Momentul începerii recol­
tării. a fost urmărit zi de zi de
către tehnicianul agronom al
gospodăriei. Cină s-a constatat
íllltÉ É I
ŞTIRILE ZILEI
Cinematograf de vară
la Orăştie
De curind s-a deschis la Orăştie un
cinematograf de vară cu o capacitate
de circa 300 locuri. Acum, în Orăştie
există trei cinematografe. Cerinţele de
cultură ale oamenilor muncii pot ii
satisfăcute mai deplin.
AVEAM PETRIC
corespondent
La cabane
Tn luna trecută, la cabanele
din jurul Petroşaniului (Lunca
Fiorii, Straja, Cirnpul lui Neag,
Vcevodul), şi-au petrecut tim­
pul liber circa 1.000 oameni ai
muncii din Valea Jiului.
Pe litoral
In cursul dimineţii de azi, din
centrul minier Zlatna au plecat
cu autocarul O.N.T. Carpaţi în-
tr-o excursie pe litoralul Mării
Negre, un grup de 40 oameni ai
muncii. Excursia va dura 7 zile
ăin care cinci zile de şedere
efectivă pe litoral, in staţiunea
Mamaie
Expoziţii şcolare
La Petroşani s-a deschis expoziţia
Şcolii elementare de artă. Ea cuprinde
lucrările celor 28 de elevi înscrişi la
secţia de arte plastice. Dintre acestea
se remarcă în mod deosebit desenele
elevelor Ecateruia Raşca, Viorica Eis-
ler şi Verginia Gîrbea.
Numai în primele zile de la deschi­
dere, expoziţia a fost vizitată de peste
700 oameni ai muncii.
R. BALŞAN
corespondent Chemarca la întrecere a trezit un troşani împreună cu tovarăşii săi de
k viu interes în rîndul constructorilor
Peste 1000 de vizitatori au
străbătut pînă astăzi sălile ex­
poziţiei şcolilor de cultură ge­
nerală din raionul Orăştie, ex­
poziţie organizată în ’ localul
Casei raionale de cultură. Se
remarcă exponatele Şcolii me­
dii „Aurel Vlaicu“ şi ale Şcolii
de 8 ani din Orăştie, ale Şcolii
medii din Cugir, ale Şcolii de 8
ani din Beriu.
T. LAZARE,SCU
corespondent
7 & Ó L W A R T V IN T'ÓATÜ Ţ Ă R I T7. VN 1Ţ1-VĂ
Miercuri 4 iulie 1962 4 pagini 20 bani Vedere parţială a
impunătorului club
muncitoresc al sin­
dicatelor din oraşul
metalurgişlilor din
Cugir.
L a s fîrş it m MĂRUL DL AZI:
de sem estru o Executarea lucrărilor agri­
cole de vară. (Comunicatul In­
Sfafia Si mersa— călători
stitutului central de cercetări
Muncitorii şi tehnicienii staţiei Si- agricole). (pag. 2-a)
mcria-căiâtori au îndeplinit cu 3 .zile
înainte de termen planul de producţie o Informaţii de partid
pe primul semestru al anului.
(pag. 3-a)
Desfăşurări o muncă susţinută ei au
reuşit să depăşească planul la tone « De peste hotare
(pag. 4-a)
expediate cu 7,79 la sută, să reducă
staţionarea vagoanelor cu 1,13 Ia sută ÎNSEMNĂRI de reporter S ă realizăm şi s ă d e p ăşim în 1962
la tranzit cu manevră şi cu 19,1G la Indicii d e utilizare p re v ă z u ţi
combina a si fost strînsă re- suta la tranzit fără manevră. De ase­ Prima promoţie, pentru anul 1965
colta de pe o suprafaţă însem­ menea. staţionarea vagoanelor la în-
nată de teren. Producţia pro­ cărcare-descărcare a fost redusă . cu la examenul de maturitate P a t r ie i fo n tă m uftii»
mite a fi bună. 11,45 la sută, obţinînrlu-se o economie
de 92.782 ore vagon. ooooooooooooo<x oooooooooooooo b u n ă şl Ie ftin ă
Imediat ce va fi eliberată tar-
laua pe care se lucrează în pre­ Revizia d e v a g o a n e p Pentru Şcoala medie din llia rea localului. 'Au cărat puinînt O
zent tractoriştii vor efectua ară- Simeria—triaj 9 examenul de maturitate arc o sem- pentru fundaţie, au ajutat la trans-
t'uri de vară. *Pe acest teren se 5 nificalie deosebită. In fufa cotni- portul cărămizilor, Ia tencuit. Şi O
Şi colectivul de muncă al reviziei X siilor examinatoare s-a prezentat tot ei au luat parte, după ce au Q
vor însămînţa plante furajere. de vagoane Simeria-triaj raportează în­ 9 prima promoţie de absolvenţi ai păşit pragul şcolii, la lucrările de ^
deplinirea înainte de termen q pla­ înfrumuseţare a curţii şi a grădi- O
nului .semestrial de producţie. Astfel, X şcolii. Desigur, examenele de ma- vii. Odată cu şcoala şi cu elevii au q Congresul al II 1-lea al partidului a rienţă cu maiştrii şi muncitorii frtfri-
Ia 28 iunie, planul de pregătire a va­ crescut şi cadrele didactice de aici. V
ţiei de' partid, colectiviştii din goanelor pentru transportul de eereaie, X Imitate constituie in orice şcoală pus in faţa noastră, a furnalişfilor, taşi câştigători ai întrecerii socialiste
Şoimuş au început manual re­ prin reparaţii şi ctanşări, a fost înde­ O zile de adevărată sărbătoare. Dar Căci din 26 de cadre didactice cit o
coltatul orzului. plinit în proporţie de 101 la sulă, a! sarcina de a îmbunătăţi continuu in­ pe profesii. Iniţiativa grupei sindicale
ungerii vagoanelor de marfă în pro­ parcă aici, în Şcoala medie din are-şcoala, 19 au venit, la catedră X
Cosaşii, urmaţi de femei care llia, simţi mai mult cu în oricare in primul sau Ia doi-lrci ani după 9 dicii de utilizare ai furnalelor. Pînă nr. 4, de a lucra o zi pe lună cu
strlngeau şi legau snopi, au re­ porţie de 104 la sută, al reparării va­ altă parte acest lucru. Peste tot absolvirea facultăţii. Deci, o şcoa- p
coltat în primele zile de lucru flori, multe flori, peste lot o al- lă cu multă tinereţe şi entuziasm. $ în 1965 va trebui să obţinem o creş­ cocs economisit şi cea a grupei sin­
aproape 7 hectare cu orz. goanelor din scria KAUSFF pentru ^ mosferă caldă, zîmbete. Zîmbcşte Dar oare numai entuziasmul pu- y
tea . tnlociti experienţa ¦îndelungată p tere a lor cu 40 la sută faţă dc 1959. dicale nr. 2, de a creşte temperatura
transportul cărbunelui cocsificabil şi O fiecare din cei 34 de elevi ai pro- la catedră ? întrebarea şi-au pus-o O
intri şi tulii părinţii elevilor. Nu- O Colectivul nostru de muncă, îndrumat vîntului cu 20 dc grade Gelsius in
semicocşuliji de la Lupeni şi Sălan ^ mafiei, după fiecare răspuns bun mai că profesorii de la Ilia nu O
dat, zhnbesc profesorii din comi­ s-au mulţumit doar cu entuziasmul, îndeaproape de organizaţia de partid, fiecare lună au fost extinse la toate
pentru Hunedoara, în proporţie de 112 sie mulţumiţi de strădania cadre­ Au muncit cn sirguinţă pentru cîş- o
la sulă. lor didactice şi a elevilor din ligarea experienţei, au cerut sfa- ^ a analizat cu mult simţ de răspundere celelalte grupe. Pentru aplicarea lor
această şcoală, care acum îşi vă­ tul cadrelor didactice vîrslnice, au O
EMIL CREŢU deşte roadele. studiat materiale de specialitate $ posibilităţile ce le are în această di­ cu succes, montatorii secţiei au con­
că dopul e copt, cele două com­ corespondent Şcoala medic din llia este cea recţie. El a ajuns la concluzia că ira- ceput aparate de înregistrare a nive­
bine au in tra t1in lan. Lucrind mai ţinură şcoală din regiune care
cil întreaga lor capacitate, com­ dă în acest.* an o promoţie de ab­ ducînd în viaţă măsuri tehnico-orga- lului de încărcare, a funcţionării gu­
binele au recoltat in primele
două zile de lucru, orzul de pe nîzalorice eficiente, desfăşurînd larg rilor de vînt ş.a.ra.d. Aşa se face că
o suprafaţă însemnată.
întrecerea socialistă va putea realiza s-a redus simţitor consumul de cocs şi
şi depăşi sarcina trasată de Congres deci preţul de cosi.
încă în anul acesta. In acelaşi timp La reducerea preţului de cost a mai
însă şi-a propus ca : . t yg’- y r 'T- 1 contribuit şi reduce­
paralel cu sporirea Din e x p e rie n ţa rea consumului dc
indicilor de utilizare colectivelor cărămidă refractară
să reducă la ma­
necesară pregătirii
ximum procentul de fru n ta şe oalelor de turnare,
solvenţi. Ea a. fost dată în folo­ pentru continua ridicare a nivelu- >; declasate şi să .v.zr„7.~ prin mărirea nu­
Vedere interi­ sinţă în toamna anului 1959. Şcoa­ lui de predare. Despre această O realizeze o economie cit mai mare la mărului de turnări pe oală, valorifi­
oară a secţiei lă marc, încăpătoare, înzestrată cu muncă neobosită poate vorbi Vasi- 7 preţul de cost. carea zgurii bulgări şi a cărămizilor
lot necesarul desfăşurării în bune Ic Blendea, directorul şcolii, Con- 6
Pentru traducerea în viaţă a obiec­ demolate din oale. Au fost reduse
răsucit a fila­ condiţii a procesului inslrucliv-edu- slanlin Pisoi, director adjunct, ca X tivelor ce ni le-am propus ne-am cheltuielile de reparaţie a utilajului cu
turii din Lupeni. cativ. Elevii care vor părăsi în cu- şi Elisabe.ta Văidcanu. Marin Ar- jp orientat în primul rînd spre îmbogă­ circa 10 lei pe tona de fontă. Aceas­
rînd şcoala au crescut odată cu ea. ineann, Avram Şoca, Ion Radu şi 5 ţirea cunoştinţelor profesionale ale oa­ ta, prin organizarea echipei de între­
menilor. In acest sens au fost orga­ ţinere pe grupuri de agregate, fapt ce
Ei au contribuit cu entuziasm, celelalte cadre didactice. Rezulta- X nizate cursuri dc ridicare a calificării, a condus la menţinerea lor în bună
9 efSiluind un însemnat număr de lele ? An după an, elevii îşi im- 0 diferenţiate pe meserii. Ele funcţio­ stare dc funcţionare.
bogăţeau cunoştinţele cu şi mai p
X ore de muncă patriotică, la ridica- multă temeinicie, an după. an rom- nează în .cgdriiLgftipelar -sindicale, -care Una, jllu...pieAcupările noastre . de
s.nt organizate pe locuri dc- muncă. seama a fost şi îmbunătăţirea con­
porlarea lor era mai bună. demnă 0 Lecţiile predate dc grupul de lectori tinuă a calităţii producţiei. Şi, pentru
ca: „îmbunătăţirea continuă a cali­ a obţine rezultate cit mai bune în
Abafaje armate mata!ic gp de elevul unei şcoli' de lip unu. p
o Dar să revenim la. examenul x
şi cu prefabricate de maturitate al acestei prime C tăţii fontei1, „Despre fontă dc primă această ditccţie, ne-ain orientat în
promoţii. Rînd pe rînd răspund p fuziune“, „Despre preţul dc cost al primul rînd spre întărirea controlului
In minele de cărbuni se extinde continuu ar- ţ> ‘}!arja. (jU*ea' ^ n‘ca iacob. Ioan v foniei“ efc. au fost dc un real folos. tehnic al calităţii. Aceasta se efectuea­
Ele s-au resimţit în propunerile de ză acum continuu, pe toate fazele pro­
marea metalică şi cu prefabricate din beton, a p Mirceo Nictila şi alţii. N i p măsuri tehnico-organizatorice făcute de cesului tehnologic. El nu se face vui -
muncilori în consfătuirile dc producţie, mai de către conducerea secţiei, ci şi
abatajelor şi galeriilor. 9 (e muncitori, colectivişti şi intelec- g în perfecţionarea continuă a metodelor dc către maiştrii şf .şefii de schimb,
dc reparaţii planificate şi preventive. fapt ce a dus Ia creşterea simţului de
Minerii din Valea Jiului, de pildă, au intro- 5 iuc^p, at cmaJ ‘e ,lco~ răspundere a tuturor oamenilor, la
clus pină in prezent armarea metalică în 18 X schitu diriginta Iuliana Spincunu, Printre masurile mai importante, ridicarea conştiinţei tor.
0 profesoară de limba romînă, mem­ aplicate in acest an amintim: epura­
abataje frontale şi 12 abataje cameră. rea suplimentară a gazelor la furnal, Toi în vederea îmbunătăţirii calităţii
O contribuţie importantă in extinderea ar- 9 bră a comisiei de examinare. Celor care a condus la mărirea duratei de producţiei au fost aplicate şi măsuri
34 de elevi- le-a fost doar diri­ funcţionare — între două curăţiri — tehnico-organizatorice. Punerea în
Noi m a g azin e mării metalice aduc muncitorii, inginerii şi teh- p gintă încă din clasa a V111-a. Ma­ a conductelor cu peste 15 zile; re­ funcţiune a maşinii dc fumat fontă pe
ducerea opririi pentru înlocuirea unui bandă,- separarea dublă a- zgurii la fur­
La parterul noilor blocuri de locuinţe din nicienii Uzinei de reparat utilaj minier din t turitatea lor s-a împlinit sub ochii şuber de aer cald sub o o ră ; înlocui­ nale, îmbunătăţirea tratării fontei prin
oraşul Hunedoara s-au deschis în ultimul timp rea cablului dc la macaraua de sar­ perfecţionarea sistemului de introducere-
magazine moderne pentru desfacerea produse­ Ş Petroşani care au livrat exploatărilor peste 600 o ci. Ii cunoaşte fiecăruia puterea jare în timpul funcţionării; utilizarea a sodei în oală, mărirea duratei de
lor alimentare şi industriale. Multe dintre a- suflanfelor de rezervă; introducerea staţionare a fontei în oală la 30 mi­
cestea funcţionează pe principiul autoservirii. stilpi metalici. Folosirea stilpilor de susţinere o de muncă, calităţile, visurile 1cum nute — sînt numai cîteva din ele.
aburului în acrul suflat efc. Despre
La Deva, Simeria, Călan, tn Valea Jiului şi a dus la reducerea cu 15—20 la sută a consu- q îi- urmăreşte cu emoţie şi e feri- Măsurile aplicate,- organizarea - judi­
in alte centre industriale şi localităţi rurale mului de lemn şi la creşterea simţitoare a vi- g f l dtf t ^ r c răspuns bun. Răs- eficacitatea lor vorbesc cu prisosinţă cioasă a întrecerii socialiste între
din regiune, reţeaua comerţului de stat şi coo­ p piinsunlc dale suit tn marca ma- schimburi şi echipe, au făcut cn rca->
peratist s-a mărit in cursul acestui an cu 50 tezei de înaintare in abataje. reducerea duratei opririlor şi a mersu­ lizăriie noastre să sporească. Indicele
ţontalc exacte, exprimate corect, C mediu de utilizare a furnalelor a de-'
de unităţi noi. lui încetinit cu 20 Ia şută faţă dc păşit cu mult pe cel planificat, pro­
------ © ------ spre mulţumirea întregii, comisii. q centul de declasate a scăzut, iar la
anul trecut, creşterea intensităţii de preţul dc cost s-au obţinut economii
Produse ale industriei kmk 34 de elevi, componenţii primei X însemnate. In primul semestru al anu­
promoţii de la Şcoala medic din Y ardere .şi reducerea consumului de lui au fost produse peste plan circa
llia, îşi dau examenul de maluri- O cocs. 11.309 tone fontă, indicele mediu de
utilizare a furnalelor depăşeşic cu
l a întreprinderea de industrie locală din Orăştie au. late Curind ei vor intra în pro- 9 Un rol important însă I-a avut g- ctoca 50 la sută pe cel obţinut *n
19,59, far procentul de declasate în­
fost luate din timp măsurile tehnico-organizatorice în ve- , ductir sau vor urma cursurile in- X neralizarca metodelor bune de munc registrat este de numai 1,95 la sută,
faţă de 3 la sută cit esle admis. Gît
derca îndeplinirii în mod ritmic a sarcinilor de plan. Ca o ştiinţelor d" învăţcimint superior, y Au fost organizate schimburi de expc priveşte economiile Ia preţul de cost.
în 6 luni (pe luna iunie este conside­
urmare, sarcinile de plan pe primul semestru au fost iri- ^ Şcoala insă. cadrele didactice, sub $ rat preţul de cost operativ), se eva­
luează la circa 2.8CO.OOO lei.
depliniie cu 15 zile înainte de termen. Datorită muncii O îndrumarea cărora au devenit ma- O
Colectivul nostru de muncă este lio-
P roducţie sporite de lapte desfăşurate de întregul colectiv, Ia sfirşitul semestrului I q Uni. nu le vor uita niciodată. C tărît ca pe viitor să muncească cu şi
mai muit elan. Vom face totul penlru
s-a raportat depăşirea planului la producţia globală cu 9 V. CH1Ş C a da patriei fontă multă, de bună c a ­
litate şi la un preţ de cost cit mai
Printr-o bună îngri­ sporirea producţiei de I! Ia sută, iar ia producţia marfă cu 14 la sută. y redus.
jire şi furajare a ani­ lapte le-au obţinut în­ In perioada amintită s-au produs în plus faţă dc plan 9 0000000900000000000000000
malelor muncitorii sec­ grijitorii mulgători Ion Tng. IOAN STOICOI
torului zootehnic de la Bran şi Gheorghe 120 bănci şcolare, 110 catedre, SS table şcolare şi au
G.A.S. Alba au reuşit Crintea, care pînă la
să obţină o producţie fost livrate comerţului socialist 40 garnituri mobilă dc
1 iulie, au realizat o
sporită de lapte. Pia­ bucătărie, 15 garnituri dormitoare, ISO paturi pentru copii.
nul pe semestrul I a producţie de peste 1800
fost depăşit cu 34.400 litri lapte pe cap de De !a fabrica de cărămidă au fost livrate şantierelor
vacă furajată.
litri lapte. Cele mai cantităţi însemnate de cărămidă peste sarcinile de plan.
frumoase rezultate în V. POPA
Prinlrc cei mai harnici muncitori ai întreprinderii se
corespondent
numără tovarăşii Florca Mic, fîmplar, loari Pricăjan, lă­
cătuş, Nicolae Sîrbu, D. Pîndârelu, Grigore Antonie, mun­
citori la fabrica de cărămidă şi alţii.
ÎNTRECEREA e c h r p e e o r
Dc la Petroşani, tovarăşii dc rriun- ge, te întimpină acelaşi entuziasm, 37 la sută. iar în luna iunie, deja şeful secţiei furnale
rezultatele sînt superioare.
că de pe şantierul nr. 9 le-au trans- aceeaşi botărîre a constructorilor de NICOLAE PILI.Y
Entuziasmului general al şantieru­
mis o chemare la întrecere. Ca prin- a lucra azi. mai mult şi mai bine lui i s-au alăturat şi zidarii-tcncui- tehnician
fori din echipa lui Ioan Chifti. Lu­
cipalc obiective au fost. stabilite ca ieri. crind la construcţia noii şcoli medii, GHEORGHE ŞTEFAN
echipa a preluat întreaga lucrare in
scurtarea duratei dc execuţie fală de ...Comunistul Duşa Arbazarovici acord global. Cu toţii au holărit ca preşedintele comitetului sindical
lucrarea să fie complet gala pînă la al secţie1 furnale
cea planificată numai lucrări dc ca- este conducătorul unei echipe dc iu- 15 august. Sînt toate premisele ca
lucrarea să se termine la data slabi- Uzina „Victoria“ Gălan
lilalc foarte bună şi reducerea con- stalaiori încălzire. La chemarea la lila în angajament. ? _• __
?
samurilor specifice la materiale. întrecere a constructorilor din Pe- 'Angajamente îndrăzneţe în această \ In afenfr ia
întrecere şi-an luat şi electricienii ^ corespondenţilor
din echipa Iov. Adalbert !’eter ca şi f
ficrar-betoniştii lui Nicolae Nislor. ^ voluntari
». ¦¦¦......... ....... .
Şi dacă la entuziasmul majorităţii 5 şi colaboratorilor
şantierului nr. 10 T.R.C.1I. Vulcan. C onstructori constructorilor ar răspunde şi cehi- ţ ziarului
S-au analizat posibilităţile existente şi co n stru cţii pcle conduse de Iov. tlasile Tcodo- v
pe şantier şi s-au formulat angaja­ rcscu, loan Mtndroiu. zidari, ca şi ţ „Drumul socialismului"
constructori din echipa lui C. Tu-
mente îndrăzneţe în măsură să în­ tunam de la lucrările de canalizare. a Redacţia ziarului „Drumul So- 1
pe şantier s-ar abţine rezultate şi etatismului" organizează du- 1
treacă ceea ce şi-au propus tovară­ muncă au holărit ca în fiecare lună mai, bune, care ar ridica întreaga J minică, 8 iulie a.c., la orele 10 1
şii lor din Petroşani. să-şi termine lucrările ce le revin cu f dimineaţa, o consfătuire cu co- 1
2 zile mai devreme. Dar entuzias­ ? respondenţii voluntari şi cola- i
Acum întreg colectivul este cuprins mul tinerilor din echipă a depăşit î boratorii ziarului. In cadrul con- ^
de un entuziasm general. La cele trei $
blocuri, cu un total de 120 aparta-
mente, lucrările sini în toi. S e ‘înalţă angajamentul.. In prima lună de în-
(j zidurile, se montează fîşiile prefabri- trecere şi-au realizai planul cu 4 zile
? calc, se toarnă beton. Alături dc mai devreme. Şi aceasta e dc-abia
i blocuri se fac finisajele la noua începutul.
i şcoală de 16 clase care îşi va primi / n acelaşi ritm lucrează şi echipa
\ aaspefii la începutul noului an şco- de săpălori-belOnişti condusă de Va- activitate, ar conduce la rezultate şi lată, primele roade ale muncit 'noastre': aceste roşii sfâtuîrii se vor comunica şi re- -j
mai bune. Z n t Şl f moase’ cţ,re p rin grija noastră, au crescut tşi s-au zultatele concursului corespon- -j
ţ ^nr' Aproape la orice loc de muncă !![e Şmnlanski. In luna mai planul
CONSTANTIN BADUŢA toarea^Mnrin ™ţnci, ton!' f e la ora? ~ Pare a spune legumicul- C «lenţilor voluntari organizat de ]
5 vei poposi, în orice echipă vei trier- Ce revenea echipei a fost oagiu“ MU C Cl0U^a de la Sta liunea experimentală din Ge-
cu corespondent t ziarul nostru. 1
5
,1Q»-¦'V'ík-^ t 0OLEGIUIL DE REDA0Ţ1E 3