Page 10 - 1962-07

oag. V
Legumicultura, ramură cu largi
perspective în gospodăria noastră
Lucrările Consfătuirii pe ţa­
ră a ţăranilor colectivişti au
găsit un larg ecou în rîndurile
colectiviştilor din Lăpuşnic.
Recomandările comisiilor de la
această consfătuire au fost dez­
bătute şi multe dintre ele În­
cep să fie traduse in viaţă.
Deoarece ogoarele noastre se
întind in bună parte, pe valea
Mureşului, ne-am îndreptat a-
tenţia în special spre dezvolta­
rea ramurii legumicole, pentru
care avem condiţii favorabile.
Frumoasele venituri realizate
anul trecut de pe urma cul­
turilor de legume — aproxima­
tiv 60 la sută din totalul veni­
turilor gospodăriei noastre co­
lective fiind realizate din acest
sector — au constituit de ase­
menea un puternic stimulent
pentru dezvoltarea acestei ra ­
muri.
In acest aii, suprafaţa culti­
vată cu legume şi zarzavaturi
am extins-o la 25 ha. Fină în
anul 1965, în planul de dezvol­
tare al gospodăriei am prevăzut
ca legumicultura să se extindă
pe o suprafaţă de 40 ha. Ne
străduim să realizăm acest
obiectiv mai devreme. De aceea,
am luat legătură cu tovarăşii
din conducerea G.A.S. pentru a
face un schimb de teren ca să
avem ieşire la Mureş. Realiza­
rea acestui schimb ar da posi­
bilitatea gospodăriei noastre ca
încă din anul viitor să extin­
dem cultura legumelor şi a
zarzavaturilor pe o suprafaţă
de 46 ha. în condiţii de irigare
avantajoase.
G.A.S. a cedat două guri de
apă din sistemul de irigare de
care dispune. De îndată ce sis­
temul de irigare al G.A.S. va
îi pus în funcţiune (lucru foar­
Noi consfrucfii zootehnice
(EoIeCflvîşîii «lin satul Ohaba, raio­
nul Sebeş, vor dezvolta simţitor secto­
rul zootehnic, in scopul asigurării adă­
posturilor necesare pentru animale, pe
lingă alte construcţii, se va ridica şi
un grajd pentru bovine. La construc-
luni legate ele preocupările
colectiviştilor
Cel de-al doilea concurs bie­
nal „Biblioteca în slujba con­
strucţiei socialiste“ are ca o-
biective orientarea activităţii
bibliotecilor pentru sprijinirea
rezolvării sarcinilor economice
şi politice ale construcţiei so­
cialiste, atragerea masivă spre
carte a tuturor oamenilor mun­
cii de la oraşe şi sate, pentru
permanentizarea lor ca cititori
etc. Din regiunea Hunedoara
participă la concurs biblioteca
regională, 6 biblioteci raionale
şi două orăşeneşti, 80 biblioteci
comunale, 175 biblioteci afiliate
şi 2139 biblioteci săteşti indepen­
dente.
In întreaga regiune, numai în nale se întocmesc fişiere pe că al colectiviştilor, care în va permite ca strîngerea recol­ lot şi altele, ariile nu au fost
tre i’ luni numărul cititorilor a profesii, planuri de lectură in­ ultima’ vreme a primit o mare tei să se facă într-un timp mai dotate cu toate materialele ne­
crescut cu 11.938, iar al cărţi­ dividuală, care cuprind cărţi şi extindere în raioanele Sebeş, scurt, in scopul preîntîmpinării cesare pentru stingerea incen­
lor difuzate cu 152.555, faţă de broşuri legate de specificul unde Alba, Orăştie etc. La grădina eventualelor pierderi, o proble­ diilor. De asemenea, au fost uni­
aceeaşi perioadă a anului 1961, lucrează cititorul. Astfel de de legume, la grajduri, la bri­ mă căreia trebuie să i se acor­ tăţi cum sint cele din Sîntămă-
Bibliotecile raionale şi comu­ planuri de lecturi şi fişiere pe găzile de la cultura mare, bi­ de o foarte mare importanţă ria Orlea, Baia de Criş, Bîrcea
nale au organizate în primul se­ profesii se întocmesc la Petreş- bliotecarii, ajutaţi de specialiştii este şi luarea măsurilor cores­ Mică, Roşia de Secaş, Veţel şi
mestru al anului 1962 circa
3.000 de manifestări de masă cu
cartea (recenzii, seri şi con­
cursuri literare, consfătuiri cu
cititorii, prezentări de cărţi,
seri de întrebări şi răspunsuri
pe teme sociai-politice, ştiinţi-
întîlnire ia practică
Cînd Mara Ilie, elev in a- — Şi. ca membru al brigă­ aveam, arind in 3-4 zile cit rele duduind... Dar peste pu- 1
nul II al şcolii profesionale zii. de muncă patriotică, după un tractorist termină azi în ţin timp mi-am văzut şi eu. '
de mecanizatori agricoli, din orele de practică, îşi arată 2-3 ore. La secerat se gîrbo- visul cu ochii. Am terminat J
Alba lulia, află că va face hărnicia, iniţiativa — adaugă vea zile întregi pe petecul de clasa a VII-a pe care o ur- ^
practică la S.M.T. Orăştie. se colegul său Vlăşceanu Gh., holdă şi apoi. pierdea alte ore mam atunci şi iată-mâ la 3
bucură. înseamnă că va fi membru în comitetul U.T.M. cu treieratul griului. In gos­ Alba-Iulia, la cursurile de )
mai aproape de Blandiana. sa­ al şcolii şi responsabil cu podăria colectivă s-au schim­ tractorişti...
tul său natal, de prietenii, săi. practica pe linie de organiza­ bat lucrurile. 'Aici am văzut Sint doi ani de atunci. Nu-
tractoriştii Mircea Octavian şi ţie. A fost printre primii care prima dată cum se lucrează mi pare rău de hotărirea lua- 3 bită trebuie acordată folosirii
Goronea Cozma, care i-au a- a răspuns ia chemarea condu­ mecanizat. Eram pionier cînd tă. Sint bucuros că mai am i instalaţiilor electrice la trac­
rătat pentru prima dată cum cerii S.M.T. Orăştie de a în­ am văzut intrînd în brazdă doar un an pînă la termina- ţ toare şi maşini, depozitării şi
se conduce un tractor, din ce frumuseţa incinta întreprin­ pentru prima dată un tractor. rea şcolii. Tovarăşul director 1 alimentării cu carburanţi şi lu-
părţi se compune, cum trebuie derii... Alături de muncitorii De atună mi-am pus în gind al şcolii mi-a promis că după ^ brefianţi a tractoarelor etc. Este
îngrijit...
Mara este doar unul dintre
cei 51 elevi în practică 1a.
S.M.T. Orăştie. Este însă un
elev fruntaş la învăţătură, la
lecţiile teoretice în acest an
obţinînd numai medii peste
8. Şi acum, la practică, se
arată la fel de sîrguincios.
Maistrul de atelier, Pătraşcu
Aurel, care e şi profesor-res-
ponsabil de practică, are nu­
mai cuvinte de laudă despre
el.
— La acţiunea de stocare a
maşinilor. întreprinsă de con­
ducerea S.M.T. în primele zi­ — La noi, la Blandiana, sionale de mecanizatori agri­ efectuăm, Practica din acest torilor care iau parte la strîn­
le de practică, precum şi la
reparaţiile secerătoarelor, com­
binelor şi batozelor, şi-a dat
aportul din plin. alături de
ceilalţi colegi ai săi, cărora
le este un bun exemplu...
te uşor de realizat deoarece lip­
sesc doar două îlanşe care să
unească pompele cu conduc­
tele), grădina noastră va putea
fi alimentată cu apă, ceea ce
va avea o influenţă binefăcă­
toare asupra producţiei noastre
de legume şi zarzavaturi.
O atenţie deosebită acordăm
folosirii intensive a terenului,
planificînd 2-3 culturi succesive,
ceea ce ne va da posibilitatea
să obţinem producţii sporite de
pe suprafaţa destinată legumi-
culturli.
Pentru a putea livra oraşe­
lor legume pretimpurii, în
toamna acestui an, vom con­
strui o seră de 270 m.p. în care
vcm cultiva ardei iuţi, castra­
veţi şi pătlăgele roşii. Aceas­
tă recoltă o vom livra oraşelor
cel tîrziu în luna aprilie 1963
şi ne va aduce un venit de mi­
nimum 30.000 lei. Kstfel, in­
tr-un singur an investiţiile fă­
cute vor fi amortizate.
¦Tot în toamnă vom cultiva
pe două ha. de teren căpşuni,
ceea ce va spori veniturile
G.A.C. cu aproximativ 80.000
lei.
O atenţie 'deosebită vom acor­
da şi răsadniţelor. Vom asigura
300 m.p. răsadniţe la fiecare
hectar de grădină, aşa cum re­
comandă comisia pentru pro­
blemele producţiei legumicole.
Aplicind în practică aceste re­
comandări, vom reuşi să obţi­
nem recolte sporite 'de legume
şi zarzavaturi, să contribuim la
buna aprovizionare a oraşelor
cu aceste produse şi la realiza­
rea de importante venituri pen­
tru gospodăria noastră colec­
tivă.
LUCREŢIA COSTA
preşedintele G.A.C. „Octombrie Roşu“
Lăpuşnic
ţia noului grajd se folosesc materiale
din surse locale. Astfel, au fost strînse
pietrişul şi materialul lemnos şi s-au
confecţionat 50.000 cărămizi.
E. ŞTEF
corespondent
fice şi agricole etc.). A crescut
în această perioadă nivelul
muncii bibliotecilor de Ia sate:
intre bibliotecari şi consiliile de
conducere ale gospodăriilor a-
gricole colective a existat o
mai strînsă colaborare; tehni­
cienii şi inginerii agronomi şl
zootehnişti au fost antrenaţi in
mai mare măsură la populari­
zarea cărţii agrozootehnice.
«nifînnnifttSEsiaut
„ Biblioteca în slujba
construcţiei socialiste"
La o serie de biblioteci comu­
ti. Miercurea, Lancrăm, Spring,
Teiuş, Geoagiu, Pricaz, Sălaşul
Superior, Bretea Strei, Berthe-
lot, Băiţa, Luncoiul de Jos etc.
Temele manifestărilor de ma­
să cu cartea la aceste biblioteci
sînt axate pe sarcinile actuale
S.M.T. şi el putea fi văzut să devin şi eu tractorist.
sâ.pind şi nivelînă terenul, cu-
răţindu-l de iarbă, de buru­
ieni. stocină fierul vechi...
Cel despre care e vorba e
un tinăr potrivit de statură,
cu o faţă rotundă, de copil,
o privire limpede, aproape ti­
midă. Despre el nu-i prea pla­
ce să vorbească, în schimb des­
pre meseria pe care s-a liotă-
rît s-o înveţe ar sta ceasuri
întregi să-ţi spună cit o în­
drăgeşte.
n-am văzut în trecut tractoa­
re de cit pe moşia boierului,
care stăpînea trei sate din jur.
Tatăl meu trudea cu vacile la
lucrul puţinului pămînt ce-l
1VwJUllJl—l\—J\.Jb—/ »-/»-JuJuJl ZuJuJUwl uJuJuJv U«/uJ bj '~J -Jw Jv JiJb JU V
DRVMUL SOCIALISMULUI
3aaas8EBLa2E333öfflg2iÄassfatsssssxBoxxa’srrFamymwj&o-ttwi’iisiii^kvff.’jgg tBsm'tttsvwtsranar,
Prin grija parti­
dului şi guvernu­
lui, copiilor li se
creează condiţii tot
mai bune de învă­
ţătură.
IN FOTOGRA­
FII: : Şcoala de 8
ani din Iscroni.
Postul de corespondenţi voluntari
din G.A.S. Alba ne comunică:
Noi utilaje pentru campania de vara
Pentru recoltarea culturilor de pă-
ioasc, gospodăria de stat din Alba Iu-
Iia a fost dotată în acest an cu două
combine, două prese noi de balotat
paie şi un tractor UTOS. Tractoriştii
Gligor Varvara, Cornel Sfreja şi Iosif
Au t e r m i n a t p r ă ş i i a a SIS-a
In cursul zilei de ieri muncitorii
gospodăriei de stat din Alba lulia, au
terminat cea de a treia praşilă la car­
tofi pe întreaga suprafaţă de 35 ha.
S-a început recoltarea orzului
Avînd maşinile şi utilajele pregătite
din timp, muncitorii din G.A.S. Alba
au început la 4 iulie recoltările. In
prima zi de lucru combinierii Cornel
Streja şi Gligor Varvara au recoltat
12 hectare orz. Pentru succesul cam­
paniei s-au asigurat din timp numă­
rul necesar de saci, piesele de schimb
şi combustibilii necesari. Tractoriştii
şi muncitorii care deservesc combinele
au fost instruiţi în ce priveşte rriînui-
rca acestora, respectarea regulilor de
proiecţia muncii şi dc P.G.I. Pentru a
ale întăririi economico-organl-
zatorice a G.A.C. „Organizarea
şi retribuirea muncii în G.'A’.C.“.
„Căile de sporire a producţiei
de lapte“, „Creşterea păsărilor,
izvor de belşug în G.A.C.1'.
„îmbunătăţirea diferitelor tipu­
ri de soluri“, „Cum putem ob­
ţine 5000 kg. porumb boabe la
hectar pe terenuri neirigate“,
„Ingrăşarea porcinelor“ — iată
doar citeva dintre temele mani­
festărilor de masă care s-au
organizat la bibliotecile frun­
taşe din regiune.
Un aspect pozitiv, generali­
zat la bibliotecile comunale,
este activitatea Ia locul de mun­
din agricultură, organizează în
această perioadă manifestări de
masă cu cartea, contribuind în
acest fel la ridicarea nivelului
de cunoştinţe al colectiviştilor.
V¦ M-UREş’aN
îndrumător cultural
Primăvara şi toamna, cînd
ieşeau tractoarele S.M.T. la
arat eram zi de zi pe cimp,
să le vaci... Visul meu, de a
mă vedea în şeaua tractorului,
ca un Făt-frumos călare pe
bidiviul său năzdrăvan.. nu
l-am destăinuit însă ăecit cî-
ţiva ani mai tîrziu, cină doi
veri ai mei. Octavian şi Coz­
ma, proaspeţi absolvenţi ai
şcolii de 7 ani din sat, mi-au
¦mărturisit că s-au hotărît să
urmeze cursurile Şcolii profe­
coli din Alba lulia. îmi. pă­
rea rău că n-o să le pot fi
coleg, ca şi trei ani mai tîr­
ziu, cină i-am văzut intrînd
pe uliţele satului, cu tractoa-
Barani, sub supravegherea mecanicului
GhetTghe Drimbăreanu şi a mecanicu­
lui şef Ioan Achim, au făcut rodajul
.şi pregătirea utilajelor pentru campa­
nia de recoltare în bune condiţiuni.
M. PETRU
S-au evidenţiat tov. Nîcotae Haţega-
nu, Nieolae Romcca şi alţii.
VAL.ER POPA
asigura transportul cerealelor în bune
condiţiuni, s-a încheiat cu conducerea
I.R.T./b un contract asigurîndu-se nu­
mărul necesar de maşini pentru trans­
portul cerealelor. De asemenea, spaţi­
ile de depozitare au fost reparate şi
desinféctate.
PETRU MANCIULEA
Lucrări în vie
De curind muncitorii din sectorul vi­
ticol al G.A.S. Alba au terminat stro­
pitul al doilea la vie. Imediat ei au în­
ceput cea de-a treia stropire. Pînă
ieri seară 30 la sută din întreaga su­
prafaţă cultivată cu vie a fost stro­
pită a doua oară. S-au evidenţiat loan
Grăciun, Alaria Ivan şi alţii.
M. VIRGIL
Să prevenim incendiile
în lanuri şi la arie
Anul acesta, gospodăriile agri­
cole de stat şi colective din re­
giunea noastră au cultivat ce­
reale pe suprafeţe întinse. Pen­
tru strîngerea recoltelor la timp
şi fără pierderi în toate unită­
ţile s-au făcut intense pregătiri.
Spre deosebire de alţi ani, anul
acesta se vor folosi pe o scară
mai largă la recoltat şi treierat
tractoarele şi maşinile, ceea ce
punzătoare pentru prevedenirea
şi combaterea incendiilor în la­
nuri şi la ariile de treier. Se
poate remarca faptul că în ul­
timii ani, ca urmare a preocu­
pării conducerilor unităţilor
agricole pentru organizarea şi
r^r^r r~*r
1 acest scop, conducerile S.M.T.
1 suri pentru dotarea tractoarelor
4 nematograful „Patria" ; S-a în-
absolvire mă va repartiza să J necesar să se aibă mare grijă
lucrez chiar în satul natal. J
De acum mă străduiesc să în- -j
văd cit mai bine, să ascult sfa- 3
turile profesorilor, a maiştri- 3
lor, iar acum, la practică, a j
mecanizatorilor S.M.T., care 1
ne ajută să deprindem tainele 1
meseriei... Practica în S.M.T. -
se deosebeşte mult de cea din î
atelierul şcolii. E mai mult -j
legată de viaţă, fiindcă in ea 3
îţi vezi mai concret roadele 3
muncii, o dată cu culegerea j
celor de pe ogoare, unde 1
sîntem repartizaţi să ne-o J
an este o întîlnire mai înde­
lungată cu munca vie ce ne
aşteaptă, cu oamenii care ne
vor primi mîine în mijlocul
lor, în gospodăriile colective. 4
L STRĂUŢ 3
•»
Penfru prevenirea
accidentelor
In scopul prevenirii acciden­
telor de circulaţie, lucrătorii
miliţiei raionale Haţeg au or­
ganizat .cu citeva zile în urmă
o consfătuire la care au luat
parte aproape 300 de conducă­
tori auto, tractorişti şi motoci-
clişti.
Din referatul prezentat, ca şi
din discuţiile purtate de nume­
roşi vorbitori, a reieşit grija
cu care lucrătorii de miliţie în­
drumă pe fiecare din conducă­
torii auto şi atenţia pe care
aceştia o acordă respectării re­
gulilor de circulaţie pe drumu­
rile publice.
Cu acest prilej au fost citaţi
ca exemple pozitive conducători
auto ca Francisc Feher de Ia
G.A.S. Sîntămăria, Toma Turcu
şi Marin Curelaru de la coloa­
na auto I.R.T.A. Haţeg, Siminic
Druţulescu de la secţia S.M.T. Or-
lea şi mulţi alţii. In cadrul şe­
dinţei au mai fost menţionaţi
motocicliştii Traian Dărăbanţ,
Daniel Inţă şi alţii, care nu
respectă regulile de circulaţie.
Consfătuirea organizată cu toţi
conducătorii auto, tractoriştii şi
motocicliştii din raionul Haţeg,
s-a încheiat prin vizionarea fil­
melor educative pe teme de cir­
culaţie. „Accidentul de la km.
123“, „Motocielistul“ şi „Fuga
de ia locul faptei“.
PETRE FĂRCaŞIU
corespondent
desfăşurarea campaniei de re­
coltare, în regiunea noastră nu
s.au înregistrat pierderi de re­
coltă din cauza incendiilor. Cu
toaie acestea, trebuie arătat însă
că o serie de unităţi agricole
nu au respectat întocmai pre­
vederile regulamentului de pază
contra incendiilor. Aşa bună­
oară, în localităţile Sîntimbru,
Simeria, Turdaş, Cugir, Berthe-
Ilia unde nu s-au format din
timp echipele pentru stingerea
incendiilor, iar cerealele nu au
fost depozitate conform indica­
ţiilor.
Trăgînd învăţămintele necesa­
re din experienţa anilor trecuţi,
trebuie ca toate unităţile agri­
cole să ia din timp măsuri pen­
tru respectarea tuturor reguli­
lor de pază contra incendiilor
atit în lanuri cit şi pe arii. In
şi G.A.S. au datoria să ia mă­
şi maşinilor cu mijloace de stin­
gere a incendiilor, să asigure
dispozitive paraseîntei la ţevile
de eşapament ale tractoarelor,
precum şi cabluri de remorcare
a batozelor în scopul evacuării
lor de pe arii in caz de incendiu.
De asemenea o atenţie deose­
faţă de dotarea ariilor cu ma­
terialul pompieristic necesar,
iar aşezarea stogurilor de paie
să se facă respeetînd indicaţiile
stabilite de instrucţiuni. Pentru
prevenirea incendiilor pe arii
şi in lanuri trebuie ea acestea
să fie supravegheate în perma­
nenţă de către paznici sau pom­
pieri voluntari instruiţi de că­
tre comitetele executive ale sfa­
turilor populare comunale.
Apărarea recoltei împotriva
incendiilor constituie o preocu­
pare de seamă a tuturor lucră­
gerea cerealelor. Luind din timp
măsurile de prevenire şi comba­
tere a incendiilor, vom asigura
condiţii ca nici un bob din bo­
gata recoltă a acestui an să nu
cadă pradă flăcărilor.
!N. NICOCAE
Nr. 2341
tsnBCTarogamBB3m^ w ^ g i,md!SB3«m^rTPatrgggfljnr\>acaiiM
lim fa ! si© p e s e la e m ă
Dacă stai numai citeva zile numit coordonator de canti- {
prin Brad, începi să fii cu­ ne, iar Cristea leu, maguzio- \
noscut de majoritatea locui­ ner. Cei doi au fost puşi încă (
torilor. Acest lucru este cît de la început pe „fapte Z
se poate de firesc. Oraşul nu mari". Căutau prin toate vuj- .
este prea m,are, iar oamenii toacele nu să îmbunătăţească d
se văd des pe stradă, în să­ masa ci să clştige, pe căi ne- )
lile de spectacole, pe terenu­ cinstite bani, cît mai mulţi i
rile de sport. Pe Cristu I. bani. Listele de meniuri erau )
Cristu însă nu-l cunoaşte încărcate fictiv, fără ca aii- ţ
nimeni. Cine ar putea spune montele să fie folosite pentru
că acest individ este înalt hrana constructorilor. O s
sau scund, blond sau brunet, parte din tovarăşii din con- ^
tinăr sau vlrstnic ? Nimeni ducerea şantierului şi a
nu poate spune nimic, deoa­ T.C.M.M. îşi dădeau seama
rece Cristu I. Cristu n-a tre­ că la cantină au loc unele
cut nici. măcar odată prin fapte necinstite, insă treceau ?
Brad, Din cîte totul cu vede- }
se crede, acest rea' Q0nsta n tin $
ospătar, căci a- Tase şi Cristea )
ceasta-i mese­ leu erau „bă- ţ
ria lui, îşi des- _ ___________ ____________ieţi deştepţi", )
făşoară acti­ ştiau cum să \
vitatea la una din cantinele primească oaspeţii. Intre timp S
şantierului T..C.M.M. Man­ însă, Constantin Tase a in- {
galia. Bine, veţi zice. Dar ce ceput să intre în panică. îşi *
legătură are Cristu 1. Cristu dădLa seama că faptele să- ţ
cu Bradul ? Ce rost ar avea vîrşite se vor dovedi, Fără a .
să vină el la Brad ? Lucru­ sta mult pe glnduri şi-a ce- i
rile se clarifică atunci cînd rut transferul pe un şantier
verifici statele de plată pe din regiunea Cluj. Conduce- ş
primele cinci luni ale anului rea T.C.M.M. „înţelegătoare",
aflate la cantina constructo­ a fost de acord. Criste leu, Ş
rilor din Brad. om mai îndrăzneţ, s-a bucu­
Cristu 1. Cristu a fost în­ rat mult. ştia că o să fie nu- >
cadrat la cantina amintită mit el coordonator de can- *
pe postul de ospătar, fără a tine, lucru ce s-a şi întim-
lucra, drept pentru care i se plat. De acum putea să lu­
repartiza lunar suma de 675 creze şi mai bine. Pe căi ne- .
lei. Cine sint autorii unor cinstită el a folosit mii de L
asemenea mistificări ? Să lei în scopuri personale în ,
dăm cuvîntul faptelor. timp ce la cantină se servea L
Constructorii şantierului o masă de slabă calitate. In
T.C.M.M. Brad, şantier nou, acelaşi timp, el continua r
au venit cu propuneri pen­ să-l ţină in schemă pe Cris- '
tru a se deschide o cantină tu I. Cristu. Dar pînă la ş
unde să poată servi masa în urmă i s-a înfundat. La un '
cele mai bune condiţii. Con­ control mai sever, coordona- s
ducerea şantierului şi a torul de cantină a fost prins l
T.C.M.M. au găsit bine ve­ cum s-ar zice „cu miţa-n )
nită propunerea şi au hotă­ sac". \
rît deschiderea unei canti­ Tribunalul popular din >
ne 111 incinta şantierului. Brad va şti să aprecieze cum
Ceva mai tîrziu, fosta can­ se cuvine faptele necinstite
tină a sfatului popular oră­ ale lui Cristea leu şi a ce­
şenesc Brad a trecut tot la lorlalţi „colaboratori“ ai săi,
şantier. Aşadar, două canti­ astfel ca să le taie pofta,
ne puteau satisface cele mai pentru totdeauna de a se
exigente cerinţe. Au fost gă- mai înfrupta din avutul po­
i siţi de urgenţă şi responsa- porului.
L bili. Constantin Tase a fost V. ALBU
M E D IT U R I T E H ÎM IC 4
CARTEA DULGHERULUI, ediţia a II-a
M. Stoica — C. Hopu — A. Simion
368 pagini — 12,90 lei
Lucrarea cuprinde cunoştinţele teoretice şi practice nece­
sare dulgherului, prezentînd metodele dc lucru la nivelul ac­
tual al tehnicii în construcţii. '
Ediţia a II-a a lucrării, revizuită şi completată, apare cu
un volum mai mare decît prim a ediţie, cuprinzînd cunoştinţe
referitoare la tehnica nouă (materiale noi care se introduc m
lucrările de dulgherie, date mai complete asupra mecanizării
lucrărilor de specialitate ale dulgherului etc.).
Bin mOBBAMULBE
6 IULIE 1962 tre artişti amatori ; 19,45 Melodii nia-
Programul 1: 5,10 Emisiunea pen­ rinăreşti ; 20,15 Cîntece din ţări so­
tru sate ; 5,40 Cîntece şi jocuri popu­ cialiste ; 20,30 Noapte bună, copii :
lare olteneşti; 6,10 Muzică interpre­ „Ariciul cel puternic“, de Ferenc Mora;
tată de fan fară; 6,30 Melodii popu­ 20,40 Orchestre de coarde interpre-
lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: tînd muzică de dans ; 21,15 Jurnalul
Prevenirea rahitismului ; 7,45 Salut satelor ; 21,40 „Ce frumos e-n sat la
voios de pionier; 8,00 M uzică; 8,30 noi“ — program dc cîntece şi jocuri
Concert de dim ineaţă; 10,08 Cîntece populare româneşti ; 23,14 Concert dc
şi jocuri populare romîneşti; 11,03 muzică uşoară.
Muzică de estradă; 11,30 Mu­
zică din operete; 11,52 Itinerar indus­ Programul 11: 12,45 Muzică popu­
trial ; 12,00 Ansambluri corale din lară romînească ; 13,25 Pagini orches­
diferite oraşe ale p atriei; 12,15 Din trale din opere ; 14,03 Din cîntecelc
muzica popoarelor; 13,10 Concert dc popoarelor sovietice ; 15,00 Muzică,
estradă; 14,00 Program de valsuri ; populară romînească şi a minorităţilor
14,30 Muzică populară sovietică ; naţionale; 18,05 Noi cîntece in cinstea
15,20 Muzică uşoară romînească dc încheierii colectivizării agriculturii ;
H. Mălineanu, Florentin Delmar, Radu 18,10 Muzică populară romînească; 19,00
Şerban, Noru Dcmetriad, Marius Mi- Concert de scară ; 19,30 Teatru la
h a il, Aurel Giroveanu ; 15,45 Lucrări microfon : „Doctor fără voie“, adap­
inspirate din viaţa nouă a patriei ;
16,15 rVorbcştc Moscova; 17,15 Cîntă tare radiofonică după comedia lui
Ion Cristorcanu ; 17,30 In slujba pa­
triei ; 1S,30 Cronica economică; 18,40 Moliere ; 20,40 Concert de muzică
Muzică de estradă; 19,00 Scrisori că- populară romînească ; 21,45 Muzică
de estradă ; 22,00 Din muzica popoa­
relor ; 22,35 Cîntece lirice ;
6 IULIE 1962 Bătălie in marş (seria I-a şi a
DEVA : ’Apartamentul — ci­ II-a) — cinematograful „I. Pin-
tilie" ; HAŢEG: E lung drumul
tîmplat în ziua solstiţiului — pînă acasă — cinematograful
cinematograful „F. Sîrbu“ ; De­ „Popular"; BRAD: Cazacii — ci­
parte de patrie — cinematogra­ nematograful „St. roşie" ; LO-
ful „Grădina de vară“ ; HU­ NEA: Cintecul întrerupt — ci­
NEDOARA : Omul amfibie — nematograful „Minerul" ; TE­
cinematograful „ V ic to r i a“ ; IUŞ : El Halcim — cinematogra­
R a i d u l v ă r g a t — cine­ ful „V. Roaită“ ; ZLATNA : Rai \-
matografii stadion Corvinul ; soăia Ucraineană — cinemato­
SEBEŞ : Austerlitz — cinemato­ graful „Muncitorul" ; A.POLDUL
graful „Progresul“ ; Raidul văr­ DE SU S: Pretutindeni trăiesc
gat — cinematograful „M. Sado- oameni — cinematograful ..23
veanu“ ; PETROŞANI : Agrafa August".
albă — cinematograful „Al. Sa--
hia" ; Poveste sentimentală — PENTRU 2-4 ORE
cinematograful „7 Noiembrie" ;
ALBA IULIA : Procesul maimu­ Vreme nestabilă, cu cerul mai mult
ţelor — cinematograful „Victo­ noros ziua. Vor cădea averse slabe de
ria" ; Cer senin — cinematogra­ ploaie în unele locuri însoţite de des­
ful „23 August" ; Hanul din cărcări electrice. Temperatura staţiona­
S p e s s a r t — cinematograful ră, va fi cuprinsă ziua între ÎS şi 23
grade, iar noaptea între 6 şi 12 grade.
„Grădina de vară" ; ORĂŞTIE : .Vînt potrivit ai intensificări tempo­
Expresul de seară — cinemato­ rare din vest şi nord-vest.
graful „V. Roaită“ ; In noaptea
de ajun — cinematografii „Fla­
căra“ ; Zafra — cinematograful
„Grădina de vară“ ; SIMERIA :