Page 9 - 1962-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. NNIŢI-VĂ r
.fspmxiEs,
Anul XIV. Nr. 2341
Au terminat
recoltatul orzului
Colectiviştii din satul Vinerea,
raionul Orâştie, s-au pregătit
temeinic pentru stringerea la
timp şi fără pierderi a recoltei
de cereale. Astfel, în zilele aces­
tea, eînd orzul a dat în pirgă,
la indicaţia inginerului agro­
nom al gospodăriei, colectiviştii
au început recoltatul. Datorită
bunei organizări a muncii, pre­
cum şi folosirii din plin a tu ­
turor mijloacelor şi a timpului
priiiînic pentru lucru, colectiviş­
tii au reuşit să strîngă orzul de
pe întreaga suprafaţă, obţinîn-
du-se o producţie medie de pes­
te 2.300 kg. la ba. Concomitent
cu desfăşurarea lucrărilor de re­
coltare, colectiviştii şi-au mobi­
lizat o parte din forţe şi mij­
loace la strînsul şi transpor­
tul paielor de pe cîmp în vede:
rea începerii arăturilor de vară.
După ce au terminat recoltatul
orzului de pe cele 20 ha., me­
canizatorii Sirnion Bobolea, Va-
sile Scurca şi Ilie Farcaş au tre­
cut la efectuarea arăturilor pen­
tru a se putea însămînţa po­
rumbul pentru siloz.
N. TROFIN
corespondent IN FOTOGRAFIE: Recolta de orz este adusă din cîmp la magazie, j
Cultivă porumb siloz
şi sorg in cultură dublă
In aceste zile au început re­
coltatul orzului şi colectiviştii
din satul Aurel Vlaicu. Pentru
stringerea la timp a întregii re­
colte de pe cele 30 ha. cu orz,
colectiviştii sînt ajutaţi i de că­
tre mecanizatorii de la S.M.T.
din Orăştie eu 3 combine. La
indicaţia organizaţiei de partid,
colectiviştii au hotărit ca pe su­
prafaţa de pe care se recoltează
orzul să cultive plante furajere.
In scopul asigurării animale­
lor cu cantităţi suficiente şi din
sortimente variate de furaje se
cultivă porumb pentru siioz şi
sorg în cultură dublă.
T. NICULESCU
corespondent
T em einic pregătiţi
La trupurile Leşnic, Lăpuşnic
şi Ilia, aparţinătoare gospodă­
rie; agricole de stat din Mintia,
a fost cultivat orzul din soiuri
de înaltă productivitate pe 180
ha. Pentru recoltarea la timp şi
fără pierderi a recoltei ce se
prevede a fi bogată, mecaniza­
torii de aici s-au pregătit cu
deosebită grijă. Cele 7 combi­
ne care vor intra peste puţin
timp în lanuri, sint reparate şi
puse în bună stare de funcţio­
nare. La punct au fost puse şi
mijloacele de transport cit şi
tractoarele şi plugurile care vor
efectua concomitent cu strînsul
recoltei arături de vară.
=«®=
Aspect din cvartalul de locuinţe „23 August“ din oraşul Deva.
In afenfia
Joi 5 îuîie 1962
im EEEm W m m w® .llllÍltl§lll
¦*/—*r~* r~*r~>
( .a gospodăria agricolă de stat din Petreştî, raionul Sebeş, campania l
ţ de recoltare este în plină desfăşurare.
î Aici se cîntăreşte de către maistrul agronom loan Minea şi apoi se depo-1
, zitează. Bucurie unanim ă: în acest an recolta a fost destul de bogată. 1
O w/txw/v»n' t—JWmF \xwJ vJ UrJU.JtU-iwJWfi—fI
Membrii gospodăriei colecti­
ve din Gepagiu au semănat din
toamnă orz pe o suprafaţă de
peste 30 hectare. In scopul strîn.
gerii la timp a recoltei, colecti­
viştii s-au pregătit cu rnultă
grijă. De aceea, zilele acestea,
cind inginerul agronom al gos­
podăriei a constatat că orzul de
pe unele tarlale s-a copt s-a
început recoltatul cu combina.
Pentru asigurarea furajelor ne­
l A. C.
Pentru colectiviştii din comu­
na Cristur, efectuarea secerişu­
lui cerealelor păioase la timp
şi fără pierderi a constituit o
preocupare permanentă. In ve­
derea respectării termenului de
Hflindu-se in plin sezon, mun­
citorii din cadrul fabricii de
conserve din Haţeg, dintre care
amintim pe Petru Bocşer, loan
Oazacu, Ana Băltean, Etelea De-
helean şi mulţi alţii, depun o
muncă însufleţită pentru a pro­
duce din noua recoltă de fruc­
te diferite sortimente de conser­
ve. Numai intr-o singură zi a
lunii iulie, ei au produs 3.000
kg. compot de cireşe, 2.500 kg.
*
corsspomisnfUor
voluntari
şi colaboratorilor Realizările obţinute în între­ lansarea iniţiativei, calitatea
cerea socialistă în cursul anu­ produselor noastre s-a îmbună­
ziarului lui trecut au dovedit că Ia noi tăţit mult faţă de perioada pri­
„Drumul socialismului“ sînt posibilităţi de sporire a melor patru luni ale anului,
producţiei şi de continuă îm­ apropiindu-se tot mai mult de
Redacţia ziarului „Drumul c bunătăţire a calităţii produse­ calificativul „sută la sută“. Un
socialismului“ organizează > lor. La început, un număr mic exemplu este semnificativ in
duminică, 8 iulie a. c., la L de muncitoare îşi depăşeau nor­ această p riv in ţă: în lunile mai
5 orele 10 dimineaţa, o con- ma de calitate. Treptat însă, şi iunie, secţia depănat a asi­
S sfătuite cu corespondenţii ' numărul acestora a crescut. gurat secţiei de tricotat bobine
) vo/untari şi colaboratorii > Obiectivul principal al întrece­ numai de calitatea I-a. Drept
> ziarului, in cadrul consfă- rii socialiste era „cit mai multe urmare, mai multe muncitoare
^ t'uirlî se vor comunica şi re- produse de calitate superioară“. din această secţie, printre care
S zultatele concursului cores­ Datorită aplicării la timp a Elena Prodea, Guta Ana II, Flo-
i pondenţrilor voluntari orga- unor măsuri tehnico-organiza- vica Petraşcu, Maria Pricop şi
( nizat de ziarul nosti’u. altele, au reuşit
torice corespun-
> COLEGIUL DE REDACŢIE să dea produse
zătoare, produc­ „Numai p ro d u se numai de cali­
Cu planul depăşit ţia în acest an
tatea I-a.
la fofi indicii a crescut sim­ d e c a lita te a l-a“ Salturi calita-
ţitor. S-a îmbu-
La Industria ceramică din J ™” “ tive s-au produs
Baru Mare lucrează un colectiv nătăţit mult, de
inimos. Lună de lună el a în­ asemenea, şi calitatea produse­ şi în alte secţii. S-a ajuns ca 12
deplinit şi depăşit sarcinile pla­ lor. Pe graficul de întrecere au la sută din totalul numărului
nului de producţie. Zilele tre­ apărut nume de fruntaşi a că­ de muncitori direct productivi
cute, cu prilejul încheierii si­ ror producţie era numai de ca­ să dea produse numai de cali­
tuaţiei realizărilor pe primul se­ litatea I-a. Ca urmare a muncii tatea l-a.
mestru al anului, muncitorii, de popularizare a metodelor Dacă în luna aprilie munci­
tehnicienii şi inginerii de aici aplicate de fruntaşi, muncă des­ toarea Elisabeta Ilică de la sec­
au raportat îndeplinirea planu­ făşurată cu răspundere de că­ ţia finisat a Înregistrat un pro­
lui producţiei globale şi marfă tre comitetele sindicale din sec­ cent calitativ de 99,5 la sută, în-
în proporţie de 105 la sută. Tot­ ţii, la îndemnul organizaţiilor cepind cu luna mai, calitatea
odată planul fizic global a fost dr partid, numărul acestora a produselor sale este de sută la
depăşit cu 3,5 la sută. crescut. Rezultatele n-au intir- sută. Şi Rozina Szomăr de la
ziat să apară. Norma de cali­ secţia lenjerie a ajuns ca in
Concomitent cu acestea colec­ tate la toate produsele era me­ luna iunie, la întreaga sa pro­
tivul de aici a reuşit să sporea­ reu depăşită. Acest lucru ne-a ducţie, să nu fie găsită nici o
scă în primul semestru al anu­ determinat să ne sporim anga­ defecţiune. Acestea, sînt doar
lui productivitatea muncii cu jamentele in întrecerea socialis­ cîteva exemple. Datorită avîn-
5,4 la sută, iar pe seama redu- tă astfel incit producţia noastră tului cu care munceşte colecti­
] cerii consumurilor specifice să să fie numai de calitatea l-a. vul fabricii noastre după lansa­
j realizeze o economie suplimen- La începutul lunii mai, am şi rea iniţiativei „Numai produse
j tară la preţul de cost de 123.000 pornit o întrecere susţinută de calitatea I-a“, indicele de ca­
I lei. pentru a da viaţă angajamen­ litate a crescut în lunile mai
tului : „Numai produse de cali­ şi iunie cu 1,53 la sută la cio­
tatea l-a“. Colectivul nostru de rapi din bumbac şi cu 0,10 la
muncitori, ingineri şi tehnicieni sută la tricotaje din bumbac.
este însufleţit de caracterul mo­ Aceasta înseamnă că începutul
bilizator al iniţiativei pornite. este bun. Nu ne vom precupeţi
El se străduieşte să-şi îndepli­ însă eforturile pentru înfăptui­
nească cu cinste angajamentul rea completă într-o perioadă cit
luat. mai scurtă a angajamentului
In timpul care s-a scurs de la luat.
Ing. PAVEL AUREL1,
şeful secţiei lenjerie;
j CONSTANTIN PĂCURARIU,
tehnician tricoter;
GAE ZENOBIE,
lăcătuş — din postul de corespon-'
der.ţi voluntari al ziarului „Dru­
u -fv mul socialismului“ dc la fabrica
In Combinatul siderurgic din nînd rezultate deosebit de pro­ nea reviste,, precum şi cite 400 „Sebeşul“ din Sebeş
Hunedoara, ca de altfel în în­ de exemplare din broşura „In
cesare, la îndemnul organizaţiei treaga noastră siderurgie în miţătoare. ajutorul oţelarului“, care se di­ ra a n H i'a
de partid, colectiviştii au hotă- plină dezvoltare, apar noi şi noi Un mare rol în răspîndirea cu­ fuzează gratuit muncitorilor din
rît ca pe suprafaţa de pe care Ieri, intr-un cadru festiv,
se recoltează orzul să se însă­ maşini şi agregate din ce în ce noştinţelor tehnice in rîndul ma­ oţelării. furnaliştii Combinatului side­
mânţeze porumb siloz. Pentru a mai perfecţionate, cu caracte­ rurgic din Hunedoara au primit
stringe recolta la timp şi fără ristici tehnice tot mai superi­ selor largi de muncitori îl joa­ Pentru ca toate aceste cărţi steagul de fruntaşi pe ramură
pierderi, şi totodată pentru a oare. Siderurgiştii, în lupta lor că propaganda tehnică, cartea şi reviste să devină cunoscute, pentru realizările obţinute in
continua lucrările de întreţinere avintată pentru traducerea în şi întreaga documentaţie teh­ pentru ca ştiinţa lor să devină întrecerea socialistă pe care au
a culturilor, colectiviştii folo­ viaţă a sarcinilor trasate de cel nică. La C.S.H. există multiple un bun al fiecărui muncitor, desfăşurat-o anul trecut. In
sesc la recoltat cele 3 combine de-al IlI-lea Congres al P.M.R., mijloace pentru desfăşurarea pentru ca ea să servească Ia în­ 1961 ei au dat patriei, peste sar­
de la S.M.T. obţin cu fiecare zi rezultate tot acestei propagande, există o se­ deplinirea sarcinilor ce stau în cinile de plan, aproape 28.000
mai frumoase în perfecţionarea rioasă bază materială necesară faţa muncitorilor, să le uşure­ tone fontă, au redus declasatele
V. IONESCU procesului de producţie. Numai muncii cu cartea tehnică în ze şi să le facă mai spornică cu circa 30 la sută sub procen­
în cursul acestui an au fost de­ rindul oţelariîor, furnaliştilor, munca, in combinat au fost tul admis şi au realizat, pe sea­
corespondent desfăşurate mai ales în ultima ma reducerii consumului de cocs
puse la cabinetul tehnic al com­ laminatorilor şi celorlalţi side- vreme numeroase acţiuni de in special, o însemnată econo­
din Crisfur binatului peste 220 inovaţii şi rurgişti. Numai biblioteca de la popularizare a cărţilor tehnice, mie la preţul de cost.
raţionalizări dintre care mai cabinetul tehnic dispune ele un de atragere a noi şi noi cititori.
recoltare, sub îndrumarea or­ fond de cărţi de peste 15.000 S-a pornit prin editarea lunară ooo®ooo
ganizaţiei de bază, colectiviştii mult de 135 au şi fost aplicate volume; alte 7.000 de volume se de către cabinetul tehnic al
de aici au reparat toate utila­ în procesul de producţie, adu- unui buletin informativ pentru Veni fu ri
jele, au pregătit sacii necesari găsesc răspindite prin biblio­ uz intern in care sînt prezentate
şi au désinfectât spaţiile de în- tecile secţiilor. toate cărţile noi ce intră în bi­ din legumicultura
magazinare. blioteca combinatului sau cele Anul acesta, membrii gospodă­
cînd combinatului economii La dispoziţia siderurgiştilor care sînt aici de ani de zile şi riei colective din Sîntandrei au
rucfe postcalculate în valoare de pes­ se mai găsesc mii de exemplare sînt mai puţin cunoscute de că­ cultivat legume pe o suprafaţă
te 7.800.000 lei. Este demnă de din reviste tehnice româneşti şi tre cititori. Acest buletin, edi­ de 43 hectare. De pe suprafaţa
gem de cireşe, 1.500 kg. dulcea­ evidenţiat propunerea unui grup străine, traduse sau netraduse, tat în 120 de exemplare, este amintită, gospodăria va realiza
ţă de nuci, 700 kg. dulceaţă de de ingineri de la O.S.M. 1 pri­ cum ar fi revista românească apoi difuzat în secţiile combi­ venituri de peste 500.000 lei.
afine etc. vind îmbunătăţirea calităţii oţe­ „Metalurgia şi construcţia de natului. Au mai fost amenajate Pînă acum colectiviştii au va­
lului necesar pentru fabricarea maşini“ sau revistele sovietice de asemenea vitrine cu cărţile lorificat prin unităţile O.A.D.L.F.
Peste !00 000 lei piuliţelor şi a altor mărci de traduse în rom îneşte: „Indus­ tehnice nou apărute, expuse Ia şi prin chioşcul pe care gospo­
venituri de la grădină loc vizibil, iar cu prilejul dife­ dăria l-a deschis la Teliuc, le­
oţeluri, in acest sens ei au pus tria metalurgică“, „Oţelul^, ori ritelor manifestări cultural-ar­ gume şi zarzavaturi în valoare
Cultivînd legume pe o suprafaţă tistice de la club se fac scurte de peste 35.000 lei.
de 200 hectare, gospodăria agricolă la punct elaborarea şi turnarea altele netraduse. Lună de lună recenzii ale unor cărţi tehnice.
de stat din Bîrcea Mică a avut po­ S-au organizat chiar concursuri P. JURCONI
sibilitatea să desfacă pînă acum prin oţelului îosforos, necalmat în Ia biblioteca cabinetului tehnic „Cine ştie cîştigă“ pe teme c a ;
magazinul Gostat din Deva şi prin ..Oţelul oglindit in literatura corespondent
O.A.D.L.F. peste 81.000 kg. de legu­ ¦lingotiere direct conice, obţi- sosesc cite 185 titluri de aseme- tehnică“ etc. Pentru înscrierea i_ ©_
me şi zarzavaturi. De pe urma aces­ unui număr tot mai mare de ci­
tora. gospodăria a realizat venituri -=m~ titori, bibliotecarul cabinetului Stafie de radio­
băneşti de peste 100.000 lei. Numai tehnic s-a deplasat prin secţii,
din vînzarca cepei şi spanacului s-au ce-a oe-a 88i-a la locul de muncă al cititorilor, amplificare
obţinut venituri care se ridică la pes­ le-a distribuit cărţi, le-a întoc­
te 73.000 Ici. a artiştilor plastici amatori mit fişe, a stat de vorbă cu fie­ pentru mineri
care despre preferinţele sale.
P. NICULESCU La cercul de artă plastică de la ca şi viaţa nouă a siderurgiştilor Astfel s-a ajuns ca de la înce­ întreprinderea minieră clin
clubul combinatului siderurgic Hune­ hunedoreni. putul acestui an şi pină in pre­ Deva, a fost dotată cu o staţie
corespondent doara îşi petrec aproape în fiecare zi de radioamplificare. In curind,
timpul liber zeci de artişti plastici Ca şi tovarăşii lor de la Hunedoa­ zent numărul celor care citesc după ce aceasta va fi racorda­
amatori — siderurgişti, constructori. Ei ra, cei 50 de membri ai cercului de tă, se vor organiza emisiuni zil­
lucrează cu migală la realizarea lu­ artă plastică de la clubul minier Lu- cărţi tehnice să crească la pes­ nice, în cadrul cărora se vor di­
crărilor cu care se vor prezenta la peni se pregătesc cu sîrguinţâ pentru te 1.300. fuza aspecte din activitatea de
cea de-a IlI-a bienală a artiştilor bienală. producţie a colectivului de aici,
In corpparaţie însă cu numă­ din munca culturală şi obşteas­
plastici amatori. Pină acum, ei au In regiunea Hunedoara sc pregă­
tesc să participe la cea dc-a IlI-a rul mare de lucrători din com­
terminat peste 70 de lucrări de artă bienală 254 de artişti plastici amatori,
membri ai celor 11 cercuri dc la clu­
plastică. De cîteva zile, aici s-a or­ burile şi casele de cultură. Pînă acum
ci au realizat mai mult dc 250 de
ganizat o expoziţie permanentă unde lucrări.
sint expuse lucrări inspirate din mun­
ffl
binat numărul cititorilor este că, se vor populariza metodele
L. A. LUCA înaintate de lucru etc.
J. PETRU,
(Gonlinuare în pag. 3-a) corespondent
întreprinderea Fores­ lui. Cîteva zile dc-a rîn­ sa. In trei zile canalul Ion Aloman a venit cu
tieră Sebeş avea plani­ dul a studiat terenul Ia a fost terminal. o nouă iniţiativă. S-a
ficat să construiască . în faţa locului, căutind cea angajat ca noul parchet
primăvara aceasta Ia sec­ mai avantajoasă posibili­ — Bine, bine — zi­ de răşinoase să-l exploa­
torul dc exploatare Oaşa tate. Intr-o zi i-a venit ceau unii, o fi el gata teze complet mecanizat.
un jilip (scoc), pe o lun­ o idee: „Ce ar fi dacă canalul dar să vedem In acest scop şi-a luat
gime dc 1 Inii., pc caro s-ar amenaja „ Valea Pri­ dacă duce lemnul. sarcina să schimbe pro­
să transporte prin plu­ goanei printr-un canal dc cesul tehnologic prin or­
tire o câniitale de 2.000 pămînt, avînd în vedere In ziua următoare, \ toţi ganizarea unei brigăzi
m.c. buşteni dc ruşinoase. că în luna mai debitul cei 20 dc muncitori, îm­ complexe cu plata în a-
de apă provenit de pc preună cu şeful lor, Ion cortl global dotată cu 5
Scocul era prevăzut să urma topirii zăpezilor era Costişei şi maistrul Ion f e r es l r a i e mecanice
se construiască din masă mare. Chiar aşa“. Seara, A l o in a n, au început ..Drujba“ şi 2 tractoare
lemnoasă, buşteni, care la cabană a împărtăşii transportul. Spre satisfac­ U.T.O.S., ceea ce va a-
se ridica la 4—600 m.c. această părere celor 20 ţia celor 20 şi satisfacţia duce importante economii
Comunistul Ion Aloman, dc muncitori care sub maistrului Ion Aloman, şi reducerea preţului de
cel mai bătrîn dintre conducerea şefului 'de lucrarea reuşise. In ziua cost cu circa 5 lei la m.c.
maiştri sectorului, cu o echipă Ion Costişei, aveau aceea au transportat a-
activitate de zeci dc ani sarcina să construiască proape 200 m.c., iar după Propunerea şi angaja­
în domeniul exploatărilor alte 10 zile, lo(i cei mentul au fost. primite
jilipul. Oamenii s-au în­ 2.000 m.c. buşteni au fost cu bucurie. In cinând vor
dafi în producţie. S-a prinde viaţă.
doit că propunerea va da economisit material, s-a
forestiere, era de acord rezultate. Maistrul Ion economisit muncă şi bani, Comunistul loan Alo­
cu lucrarea, dar ceva îl Alotnan nu s-a dat însă De aceea, în scara ter­ man mai are doar cîţiva
neliniştea.’II durea inima bătut. A doua zi dimi­ minării transportului, la' ani pînă iese la pensie,
că trebuie să se iroseas­ neaţa a ridicat de la ma­ cabană a fost veselie însă inima lui este mai
că 4—500 m.c. buşteni, gazia sectorului 10 pe­ pînă lîrziu...
util dc utili în altă par­ rechi .de cisnic lungi de tânără ca oricând, Ca ni­
te. Asta, fără. a mai pune cauciuc şi 10 dintre mun­ Dc atunci a trecut oa­
la socoteală. transportul citori au şi început lu­ recare timp. La ultima ciodată ghidările lui sint
costisitor a! materialu­ crul sub supravegherea consfătuire de produc­ mai agere, mai pline de
ţie, maistrul parchetat iniţiative.
C. BODEA'
corespondent
HiOTi-;r3y;^:5Vţnb-;T&>-.'V» *tîvX* •’fi* «k; % ufc, XV- . ’Sk-ţbv- •*».i i Hunpdoava construieşte..*