Page 2 - 1962-08

?Bf. *
Un bilanţ rodnic ai e©
Nu de mult, membrii gospo­
dăriei agricole colective din sa­
tul Spini, raionul Orăştie, au
sărbătorit cea de a 6-a aniver­
sare a înfiinţării gospodăriei
lor. Cu acest prilej ei au trecut
în revistă rezultatele obţinute
în urma muncii înfrăţite pe
ogoare fără haturi, lucrate cu
mijloace mecanizate şi după re­
gulile ştiinţei agrotehnice.
In luna mai a anului 1956, la
înfiinţarea gospodăriei — 62 fa ­
milii au unit 150 ha. teren, noua
gospodărie avînd un inventar
agricol compas din 46 pluguri,
32 grape, 2 căruţe, 14 prăşitoa-
re, citeva care şi 12 cai. Cu ase­
menea avuţie, cu o asemenea
suprafaţă au pornit la muncă
cele 62 familii, hotărîte însă ca
în scurt timp să facă din gos­
podăria lor o unitate înfloritoa­
re un izvor nesecat de belşug.
Munca pămîntului în comun
şi aplicarea unei agrotehnici
avansate, au dus an de an la o
producţie tot mai sporită, la
dezvoltarea şi întărirea gospo­
dăriei, la o viaţă tot mai îmbel­
şugată pentru colectivişti. In
anul 1959, bunăoară, de pe cele
100 ha. cu grîu s-a obţinut o
producţie medie la hectar de
2.091 kg., mai mare cu peste
500 kg. decît cea realizată în
anul înfiinţării gospodăriei. O
producţie mai mare la hectar cu
400 kg. s-a realizat şi la po­
rumb, iar la cartofi diferenţa a
fost de aproape 3.500 kg. Ase­
menea sporuri de producţie s-au
înregistrat şi la celelalte culturi,
atit în anul 1959 cit şi în vii­
torii ani.
In decursul celor 6 ani de ac­
tivitate, colectiviştii din satul
P Originea expresiei „Ca la D.C.A.'
1 In aceste zile călduroase de vară In aceste zile de vară. sute şi nale, lucrările la noua construcţie
locatarii din blocul nr. 3 de pe sule de oameni ai muticii din Pe­ de la Livezeni-Surduc se află exact
strada 6 Martie şi din partea de troşani se îndreaptă, spre sfîrşit de în stadiul de la începutul anului iar
!1 sus a străzii Zorilor din Petro- săptămâna, către Surduc. In drumul tencuiala exterioară a începui, să se
¦I şani, nu îndrăznesc să deschidă fe- lor, aproape de locul unde începe degradeze, şi geamurile să se spargă.
T rástrele. Mici dimineaţa, nici Ia
« amiaza. nici pe inserate.
li MS II M N— De ce nu deschizi, soro. gea-
mul ? — întreabă o cunoştinţă ve­
nită din altă parte a oraşului în lllllllll!ll!lll!llllllilllll!l!l!lllil!l!l!lll !illMIUUil!l'UlllU ' .......Illlil nepidul închide ochii. Tot datori­
î vizită la o familie care locuieşte pitorescul defileu al Jiului, excursio­ tă aceleiaşi „griji", maşina oficiului
;T* în blocul nr. 3 de pe strada (t Mar­ niştii întîlnesc o clădire nouă, cu un orăşenesc a ajuns în starea de... roa­
tie.
— Mu pot dragă, pentru că aici — Ce o să fie aici ? — întreabă o săptămână stă, iar cheltuielile de
în toată împrejurimea, miroase ca unii.
Í la D.C.A. — ră'punde gazda. Of, — Magaziile şi birourile D.C.A. uneori oficiul mai mult decît face
cînd o să-i văd odată mutaii. pen- — răspund alţii, mai iniţiaţi. Dar marfa.
trucă numai pot suporta muştele... nu credem că se vor muta prea D.C.A. este o organizaţie econo­
In aceste zile de vară. cînd mun­
Í! ca de îndeplinire a planului de co­
lectări şi achiziţii de lină. pici şi
ţ alte materii prime pentru industria
á uşoară e în toi, salariaţii oficiului
it orăşenesc D.C.A. Petroşani aleargă
de la un garaj auto la altul pen­
iif tru a bune pe picioare „roaba“ cu
nr. 23.536 H.D. Şi oriunde se duc,
itt la l.R.T.A sau I.G.O.. personalul nifestă fată de bunul mers al ac­ cumva. s-ar putea — şi este chiar
atelierelor de reparaţii auto îi pri­ tivităţii oficiului D.C.A. din Petro­ necesar — ca să intervină organele
$ veşte cu compătimire :
i — Asta-i ca la D.C.A. Tocmai ciu a fost reorganizată. Prin „gri­ orăşenesc..
it hună pentru fier vechi...
!i*
Şantierele T.R.C.H. din Deva şi Cu-
gir se aseamănă în ce priveşte con­
diţiile de lucru. Colectivele celor două
şantiere şi-an întocmit încă de la în­
ceputul anului planuri de măsuri teli-
nico-organizatorice care să ducă la un
ritm susţinut de muncă, la scurtarea
termenului de execuţie al blocurilor.
In felul acesta constructorii celor două
şantiere s-au angajat să realizeze şi
să depăşească sarcina trasată de Con­
gresul al lll-lea al P.M.R. de a con­
strui. un bloc mediu în 5-6 luni.
’Analizînd rezultatele celor două şan­
tiere, după aproape ^ luni de activi
tate, se constată că ele sînt complet
diferite. Să vedem cam au lucrat deci
cele două colective.
M uncă entuziastă,
bine organizată
Cu prilejul discutării cifrelor
de plan pe anul 1962, întreg co­
lectivul şantierului din Cugir a
pus In centrul activităţii sale în-
tăptuirea sarcinilor trasate de
Congresul al III-lea al partidu­
lui privind scurtarea duratei de
execuţie a construcţiilor. Cu ace!
prilej s-au stabilit măsurile ca­
re să conducă la un ritm rapid
de muncă. S-au stabilit măsuri
privind organizarea de formaţii
specializate care să execute lu-
arările de bază cît şi măsuri pri­
vind accelerarea lucrărilor de
finisaj prin folosirea de noi so­
luţii. Ca urmare, pentru fiecare
bloc s-a stabilit o durată de
execuţie maximă. Pe baza ei
s-au întocmit grafice calendaris­
tice de desfăşurare a lucrărilor
pe faze. Astfel s-au prevăzut ca
lucrările de roşu la un bloc cu
32 de apartamente să dureze in
medie două luni, iar finisajele
2-3 luni.
Dar pentru ca aceste termene
să prindă viaţă, noi am trecut
la o mal bună organizare a mun­
cii pe şantier. Astfel s-au or­
ganizat două staţii centraliza­
te de preparare a betonului şi
mortarului.
La lucrările de roşu s-a lucrat
cu brigăzi de specialitate şi com­
plexe. Brigada complexă a tov.
Samoilă Huber, de pildă, a cu­
prins pe lingă zidari şi betonişti,
dulgheri şi fierari-betonişti. Ei
au executat lucrările de zidărie,
montarea fişiilor, cofrarea şi
din Spini
Spini au înregistrat succese deo­
sebite nu numai în sectorul ve­
getal, ci şi în dezvoltarea creş­
terii animalelor. Avînd condiţii
din cele mai bune, şeptelul gos­
podăriei a crescut cu fiecare an,
în prezent el numărînd 178 cape­
te bovine din care 68 vaci şi 90 ju-
ninci şi viţele, 200 capete porci­
ne din care 30 scroafe, 536 ca­
pete ovine etc. Datorită unei fu ­
rajări raţionale, o dată cu spo
rirea şeptelului a crescut şi pro­
ductivitatea animalelor. Astfel,
în 1959 s-au obţinut 1.454 litri
lapte pe cap de vacă, în 1960
s-au obţinut 2.047 litri, iar în
1961 — 2.130 litri. Anul acesta,
producţia planificată este de
2.200 litri pe cap de vacă fura­
jată. La creşterea producţiei de
lapte, o contribuţie de seamă a
adus folosirea porumbului pen­
tru siloz în hrana animalelor.
Sporirea producţiei de cerea­
le, dezvoltarea sectorului zooteh­
nic, a permis şi a impus totoda­
tă ridicarea unor construcţii ne­
cesare adăpostirii animalelor şi
depozitării în bune condiţiuni a
cerealelor. In acest scop în ca­
drul gospodăriei au fost con­
struite o magazie de cereale,
gropi pentru siloz, 3 grajduri cu
o capacitate totală de 150 ca­
pete vite mari, o maternitate cu
30 de boxe, un saivan pentru 300
de oi etc., urmînd ca în scurt
timp să mai fie construite o în-
grăşătorie pentru porci, un sai­
van pentru oi, coteţe pentru
1.000 de păsări şi un pătul pen­
tru 10 vagoane de porumb.
R ii
cat, care stă nefolosită.
repede, pentru că lucrările merg ca
la D.C.A....
...Expresia ca la D.C.A. este rela­ să vegheze conducerea întreprinde­
tiv nouă in vocabularul petroşăneni-
lor. Originea ei însă nu trebuie cău­ mare dat unităţii sale din Petroşani
tată în Petroşani. Ea trebuie cău­
tată în lipsa de sprijin pe care
conducerea întreprinderii regionale
D.C.A. (director Mihuţ Petru) o ma­
şani. de cînd conducerea acestui ofi­ Sanepidului şi ale sfatului popular
ja" conducerii întreprinderii regio­
» | — BKÎNZA GRASA DE |
DOU Ă ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII
------------------------------------------------------------------------------------------
turnarea betonului. Aceasta a
impulsionat ritmul de lucru. Tot
în acelaşi scop lucrările la un
bloc au fost atacate pe tronsoa­
ne după sistemul muncii în lanţ,
ceea ce a permis ca fiecare con­
structor pe specialitate să lu­
creze din plin, fără întrerupere.
Datorită însă unor condiţii me­
teorologice, nefavorabile, lucră­
rile la blocuri au rămas intr-o
perioadă in urmă. Pentru a re­
cupera rămânerea în urmă s-a
trecut Ia împărţirea membrilor
brigăzilor de zidari să lucreze în
2 şi 3 schimburi. Aceasta a per­
mis să se recupereze rămânerea
în urmă.
Ca o măsură importantă în
ce priveşte întărirea răspunde­
rii faţă de lucrări, s-a stabilit
ca brigăzile de zidari să execu­
te un singur bloc de Ia fundaţie
pînă la tencuieli. Aceeaşi briga­
dă a executat : şi micile repara­
ţii după instalatori. Dar deose­
bit de important In ce priveş­
te întărirea răspunderii perso­
nale pentru calitatea lucrărilor
a fost introducerea sistemului
de predare-preluare a lucrărilor
de la o formaţie la alta pe ba­
ză de constatare.
La urgentarea lucrărilor a
contribuit şi folosirea unor ma­
teriale noi şi a prefabricatelor.
Astfel s-au folosit parţial tape­
tele semilavabile, iar mozaicul
a fost montat prin plăci prefa­
bricate. Cea. 80 la sută din vop­
sitorii s-au executat mecanic cu
pistol (o inovaţie a tov. I. Cră­
ciun).
Parchetul a fost de asemenea
montat din panouri de 50 pe 50
cm, iar fixarea lui s-a făcut cu
o soluţie de movirom (material
plastic). In felul acesta produc­
tivitatea muncii Ia parchetari a
crescut de aproape 3 ori.
O atenţie deosebită am dat
urmăririi felului în care se res­
pectă graficul de execuţie. De
aceea săptămînal analizăm re­
zultatele obţinute şi luăm cele
nnuMvr 'gcicm.rsMüim DBKSSBtftCRSS» Mr. 23f)4
^ bXX&jBOiirtliMifSMKnuSMtfn^S iv.-rrmwí’.tivj...¦«^cvacsB&uKS
D'ili PROGRAMUL DL
Producţiile realizate pe ogoa­ •T T iîrn B i
rele întinse, rod al muncii înfră­
ţite a colectiviştilor din Spini 2 AUGUST 1962
au adus gospodăriei an de an
venituri care au trecut de gra­ É, , ‘ PROGRAMUL I : 5,10 Emisiu­
niţa milionului. Acest lucru a nea pentru sate : Folosirea bio-
contribuit pe de o parte la ri­ In z ile le d e v a r ă îa s a t e Lustruitul meselor pentru ma- ^ stimulatorilor şi a microelemen-
dicarea nivelului de trai, mate­ şinile de cusut „ Ileana“ cerc - telor în hrana animalelor; 5,40
rial şi cultural al colectiviştilor, atent9ie aoytiraier eu carlea multă atentie şi pricepere. Mun­ Muzică uşoară; 6,10 Melodii
Iar pe de altă parte, la între­ citoarele execută cu multa înde­ populare romîneşti interpreta­
girea fondului de bază al gos­ ia de muncă al colectiviştilor! mânare această operaţie preten­ te la diferite instrumente; 6,30
podăriei, care acum însumează ţioasă. Cintece de m u n că; 6,45 Mici
1.365.000 lei, faţă de numai piese de estradă; 7,15 Muzică
48.600 lei cit era la înfiinţarea IM CLIŞEU: La secţia de $ distractivă; 7,30 Sfatul rad-, ~
gospodăriei. lui: Artritele; 7,35 Anunţul ..u.
tîmplărie a U. M. Cugir se 0 zică; 7,45 Salut voios de pio­
Dar cifrele nu vorbesc numai nier; 8,00 Muzică; 8,00 Vreau să
despre înflorirea şi dezvoltarea In aceste zile, colectiviştii din mână, n-a avut loc nici măcar pregăteşte un nou lot de mese X ştiu; 9,25 Muzică uşoară; 10,08
gospodăriei colective, ci şi des­ majoritatea satelor regiunii o singură acţiune cu cartea. Fragmente din opera „Favorita“
pre viaţa îmbelşugată a mem­ noastre dau bătălia pentru ca Această lipsă de activitate a bi­ pentru a fi trimise la secţia g de Donizetti; 11,30 Cintece şi
brilor ei. Satul Spini de astăzi, rodul ,bogat de pe ogoare să ia bliotecii este caracteristică şi jocuri populare din Banat; 12,35
nici nu se mai poate compara cît mai grabnic drumul hamba­ lunilor anterioare. De pildă, în de montaj general a maşinii de 5 Muzică populară romînească —
cu cel de acum 6 ani. Numeroşi relor. Fie că treierişul se face caietul de evidenţă al manifes­ cusut,. XO cintă Sofia Popa şi Aurel Gore;
colectivişti şi-au construit case concomitent cu secerişul, prin tărilor cu cartea nu figurează 13,05 Recomandări din pro­
noi sau le-au renovat pe cele folosirea combinelor, fie că are din martie şi pînă în prezent gram: 14,00 Program emis de
vechi. Peste 100 familii au acum loc la arie, la batoze, colectiviş­ nici o acţiune ! Bibliotecara studioul de radio Iaşi; 14,30 Mu­
aparate de radio, mai mult de tii organizaţi pe schimburi, de­ atribuie această stare de lucruri zică uşoară de compozitori ro-
40 colectiviste spală rufele cu pun eforturi susţinute în vederea programului ce-1 are ca educa­ mini; 15,45 Program de uver­
ajutorul maşinilor de spălat, urgentării recoltatului şi treie- toare şi care-i ocupă m ajorita­ turi; 16,15 Vorbeşte Moscova !;
Miron Cîmpeanu şi alţi colecti­ rişului. Aceştia primesc un spri­ tea din timpul zilei. Acest pro­ 17,15 Cîntă corul de copii al Ra-
vişti şi-au cumpărat frigidere şi jin preţios în muncă din partea gram insă îl îndeplineşte doar dioteleviziunii; 17,30 Muzică
activiştilor culturali, care în pe­ din luna iulie. Se pune întreba­ uşoară de compozitori sovietici;
aragaze, iar mobila nouă, de rioada respectivă se străduiesc rea : de ce a manifestat aceeaşi 18.00 Solişti şi formaţii artisti­
lux cum spun ei. se găseşte mai să organizeze la locul de mun­ neglijenţă faţă de munca cu ce de amatori; 18,30 Concert
în fiecare casă de colectivist. că, în pauzele de prînz, acţiuni cartea în lunile precedente, cînd
Toate aceste realizări sînt roa­ scurte, atractive şi eficiente, ce avea suficient timp liber pen­ distractiv; 19,00 Jurnal de în­
dele muncii în colectivă. Re­ au drept scop mobilizarea colec­ tru aceasta ? Şi apoi, chiar fiind trecere; 19,15 Program penU i
zultatele obţinute pînă în pre­ tiviştilor la obţinerea unor re­ vorba despre luna iulie, cînd in­
zent în întărirea şi dezvoltarea zultate cît mai frumoase în pro­ tr-adevăr este ocupată pe linie fruntaşi în producţie din indus­
gospodăriei constituie un imbold ducţie. Astfel, la arie au ieşit de învăţămînt, de ce n-a apelat trie şi agricultură: 20,30 Muzi­
pentru colectiviştii din Spini, brigăzi artistice de agitaţie să la colectivul de sprijin al biblio­ că de dans; 21,15 Atlas literar
care sînt hotăriţi să nu precu­ popularizeze fruntaşii recoltatu­ teci! (tov. Valeria Popa, Florea Moldova; 21,30 Muzică populară
peţească nici un efort pentru lui şi al treierişului, metodele lor Zamfir, Natalia Petrescu, Ionel romînească; 22,45 „Festival Hel­
de muncă, iar' membrii consili­ Brumam şi alţii) pentru orga­ sinki — 1962“ ; 23,00 Muzică de
continua înflorire a colectivei nizarea acţiunilor cu cartea la dans.
ilor de conducere ale căminelor locul de muncă ? De ce n-a ce­
lor dragi, pentru a face ca via­ culturale au făcut expuneri şi rut sprijinul organizaţiei de SpSnEidttC-OL&n PROGRAMUL’ II: 12,08 Reco­
informări politice, revista pre­ partid dacă, după cum susţi­ mandări din program; 12,15 Mu­
ţa lor să fie tot mai fericită, sei etc., bibliotecile au organi­ ne dînsa, tovarăşii din acest co ­ BCasK wwwnrar; zică uşoară; 12,45 Muzică din
zat diferite manifestări de 10- lectiv nu au depus străduinţa opere; 13,15 Jocuri populare ro ­
mai plină de bucurii. 15 minute cu cartea agroteh­ necesară să o ajute ? Evident, 2 AUGUST 1962 mîneşti; 14,03 Pagini alese din
nică eh:. Dar trebuie să arătăm motivul principal al acestei stări muzica de operetă; 14,30 Pro­
V. PITAN că mai există încă unele locali­ de lucruri este linsa de preocu­ DEVA: Piraţii aerului — ci­ grame muzicale alcătuite de as­
tăţi, unde acţiunilor cultural pare, neglijarea muncii cu car­ nematograful „ Patria“ ; Alerg cultători“ ; 15,10 Almanah şti­
educative la locul de muncă nu tea. Este timpul ca tovarăşii de după o stea — cinematograful inţific (reluare) 15,30 Concert de
li se acordă atenţia cuvenită. la biblioteca raională să ia mă­ „Grădina de vară“ ; HUNEDOA­ estradă; 16,15 Prelucrări corale:
Una dintre acestea este satul surile necesare pentru activiza­ RA : Aventurile lui Uroş — ci­ 16,30 Muzică populară romînea­
Sîrbi. Aici funcţionează o biblio­ rea bibliotecii săteşti din Sîrbi nematograful „ Victoria“ ; Vi­ scă: 17,30 Sfatul medicului: Ar­
tecă sătească (bibliotecară tov. De asemenea, organizaţia de kingii — cinematograful „Sta­ tritele: 17,35 Anunţuri, reclame,
Maria Nandra) bine înzestrată, partid, va trebui să îndrume si dion Corvinul“ ; SEBEŞ : Tom, muzică; 18,05 Cîntă Nicolae Ni-
cu numeroase cărţi agrotehnice, să controleze mai mult activi­ degeţelul — cinematograful ţescu şi Roxana Matei. 18,30 So­
al căror conţinut, popularizat, tatea bibliotecii. „ Progresul“ ; Omul nu se pre­ lişti şi orchestre de muzică
Astfel, locuitorii de pe strada Zo­ dă — cinematograful „M. sa- populară romînească; 18,45 Să1
ar îmbogăţi experienţa profesio, Perioada de vară la sate este doveanu“ ; PETROŞANI: Pro­ învăţăm limba rusă cîntînd :
rilor sînt. nevoiţi să suporte în con­ nală a'colectiviştilor, i-ar înar­ favorabilă activităţilor cu car­ fesorul Mamlok, — cinematogra­
tinuare aerul viciat din jurul ve­ ma cu cunoştinţe noi. în Sîrbi tea la locui de muncă al colecti­ ful JAI. Sahia“ ; Numai o glu­ „Un cîntec de 'dragoste" 'de Mu-
treierfşul a început în 20 iulie. viştilor, şi trebuie folosită din mă — cinematograful „7 No­
chilor magazii D.C.A. în timp ce Sa­ Cu toate acestea, în cîmp şi ia plin. iembrie“ ; 'ALBA IULIA : Anii radeli; 19,30 Tinereţea ne e dra­
arie, pînă la data de 25 iulie, fecioriei — cinematograful „Vic­
V. CHTŞ toria“ ; De slmbătă pină luni gă; 19,45 Muzică de dans: 20,30
adică timp de aproape o săptă­ — cinematograful „23 August“ ;
î><L>0<v ORĂŞTIE: Urme tăcute — ci­ Noapte bună, copii: „Moşteni­
nematograful „Vasile Roaită“ ;
bă cu motor care o zi lucrează şi Drum bun autobuzule! — ci­ rea“ , poveste din folclorul afri­
nematograful „Flacăra“ ; Cind
can; 20,40 Muzică populară din
transport cu mijloace terfe costă ţări socialiste; 21,15 Muzică de
dans; 21,45 Părinţi şi c o p ii:
22.00 Prelucrări de folclor ale
mică cu un important rol in apro­ comedia era rege — cinemato­ com pozitorilor noştri; 22,30 Con­
vizionarea industriei bunurilor de graful „Grădina de vară“ ; 31- cert de muzică uşoară.
larg consum: La acest lucru trebuie MERIA: Post restant — cine­
matograful „llie Pintilie“ ; HA­ | CONSUMATOR!! |
rii regionale, printr-nn sprijin mai ŢEG : In noaptea de ajun —
cinematograful „ P o p u l a r “ ; | Consumaţi produsele |
in terminarea de urgenfă a noii con­ BRAD: Un om trece prin zid
strucţii şi dotarea ci cu un mijloc — cinematograful „Steaua ro­ | !. C. I L SIMERIA |
de transport mai corespunzător. Alt­ şie“ ; LONEA : Cursa de 100
Icm. — cinematograful „Mine­ —~
rul“ ; TEIUS: Soseşte circul | fabricate din Sânte |
— cinematograful „Vasile Roai-
tă“ ; ZLANA: Patru în potop pasteurizat:
— cinematograful „Muncitorul“ ;
I. M. ILIA ; Ultima repriză — cinema­ | — LAPTE PASTEUR1- 1
tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
DE SUS : Căluţul cocoşat — cfJ 1 ZAT ÎMBUTELIAT
nematograful „23 August". | _ IAURT
| VACI i
Iată aşadar că majoritatea | — BKÎNZA PRIMA §
obiectivelor de pe şantierul nr. 1 | — FRIŞCA
Deva sînt cu mult intîrziate. In
asemenea situaţie se pune în­
trebarea : care este motivul ră- = — SMÎNT2NA EXTRA ŞI S
mînerii în urmă ?
| SUPERIOARA g
Excluzind unele cauze obiecti­
ve ca întîrzierea demolărilor, se I — CREMA „CARATMAN“ 1
poate spune că pe acest şantier | ŞI CREMA „MOLDOVA“ g
persistă încă o serie de deficien­
mai corespunzătoare măsuri. va fi bun, lucrurile se vor schim­ ţe care frînează activitatea ge­ | — SANA—- PRODUS RA ş
Cînd nevoile au cerut-o, aceste ba. Se referă bineînţeles la zi­ nerală. Cea mai mare deficienţă, | CORITOR
analize s-au făcut şi mai des, lele de vaiă, perioada de vîrf, este aceea că pe şantier nu este
iar uneori s-a analizat situaţia cum mai este numită, cînd in­ imprimat un ritm susţinut. Deşi PENTRU 24 ORE | _ UNT PREAMBALAT |
concretă dintr-o brigadă sau tr-adevăr constructorii pot da în planul de măsuri era preco­ | DE TOATE SORTIMENTE. 1
echipă. maximum de randament. Intr-un nizată trecerea la lucrul în două
fel eşti de acord cu argumen­ schimburi, practic această pre­ Vreme nestabilă cu cerul mai noros 1 LE
De un real ajutor ne-au fost tele şefilor de şantiere şi aştepţi vedere n-a fost înfăptuită. Dim­ ziua. Vor cădea ploi temporare înso­ 2 Sînt hrănitoare şi foio. 1
îndrumarea şi controlul organi­ ca în perioada de vîrf, printr-o potrivă, conducerea şantierului ţite de descărcări electrice. Tem pera­
zaţiei de partid. Periodic aceas­ mai bună organizare a muncii, îşi menţine ideea că nu se poa­ § sitoare organismului şi se !j
ta a analizat ritmul de muncă să fie recuperată rămînerea în te lucra în două schimburi. Dar.
de pe şantier şi a indicat mă­ urmă. Am ţinut să facem aceas­ în orele de dimineaţă, oamenii tura în uşoară creştere : ziua între jj găsesc la toate magazinele §|
suri din cele mai eficace. tă „introducere“ , acum după ce lucrează aglomerat şi de multe
am vizitat şantierul nr. 1 din ori la voia întîmplării. O parte 22 şi 27 grade, iar noaptea între 12 H alimentare, cooperativele M
Datorită bunei organizări a Deva al T.R.C.H. din ei ar putea fi foarte bine şi 18 grade. Vînt potrivit cu inten­ H de consum şl I.A.P.L.-uri. fj
muncii, a elanului de care a folosiţi în schimbul de după sificări din nord-vest şi est. Illlllllllllllllllll HIHtlimilltlllllllllllllllllllllllllllll!illllllllllllllll4iini
dat dovadă întreg colectivul Nu se poate spune că pe acest amiază. In acest sens o expe­
şantierului îndeosebi echipele şantier lucrurile merg tot aşa de rienţă bună a acumulat brigada 0000©000000000000000<XX>©0000000<XXX>OCXXKX>0000000<.X>
conduse de Samoilă Huber şi Io- greu ca în primul trimestru ai de zidari condusă de Ioan Roşi-
sif Ilolzinger, zidari, Ioan Knal, anului. S-au făcut unele progre­ toru. Ce folos însă că ea este IN CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR VETERINAR ARAD
instalator, Ioan Ursu, electri­ se. Deşi a avut de întimpinat singura brigadă care lucrează in
cian şi Ioan Crăciun, vopsitor, unele greutăţi (demolări întîr- două schimburi. De asemenea, în anul şcolar 1962/1963, vor funcţiona următoarele şcoli cu >
pe şantier s-a înregistrat un ziate, lipsă de materiale, etc.) pe şantierul din Deva, întrecerea durata de 4 a n i: o
ritm susţinut de muncă. Astfel, colectivul şantierului a făcut paşi socialistă nu este organizată la
blocul nr. 1 început la sfârşitul înainte. Un lucru îmbucurător nivelul cernţelor. Slab se ocupă ©
lunii ianuarie a fost dat in fo ­ este faptul că planul valoric pe de bunul meis al lucrărilor în­
losinţă in cursul lunii iunie în semestrul I a.c. a fost depăşit. suşi şeful şantierului. In loc să Şcoală fehnică veterinară ©
mai puţin de 6 luni de zile. Cit Brigăzile de constructori au îndrume şi să rezolve o serie dc
despre calitate, la recepţia be­ muncit mai bine şi au obţinut probleme cheie, şeful şantierului ©
neficiarului, acesta a primit ca­ realizări şi pe linia calităţii. In pierde mult timp pentru rezol­ ©
lificativul : foarte bun. De ase­ varea unor probleme mărunte,
menea există toată garanţia ca ce priveşte ritmul de lucru însă de birou. Astfel, munca pe şan­ ©
blocurile 2 şi 3 să fie date în fo ­ pe şantierul din Deva se stă în­ tier se desfăşoară de la sine.
losinţă în luna august, după şa­ că rău. Pentru exemplificare să ©
se luni de la începerea lucrări­ arătăm citeva aspecte. Acestea sînt doar citeva as­ O
lor. pecte care explică într-o oareca­ Şcoală fehnică de contabilitate C>v
La conducerea şantierului se re măsură de ce pe şantier rit­ vO
Modul în care ne-am organi­ află grafice în care sint prevă­ mul de muncă este nesatisfăcă­ agricolă
zat noi munca, ritmul de lu­ zute precis termenele de execu­ tor. Ar fi bine ca tovarăşii din © Şcoală fehnică horficolă ©
cru, ne-au demonstrat că se ţie a fiecărui bloc. De pildă, blo­ conducerea şantierului, sub în­
pot construi blocuri într-un cul nr. 2, după cum arată gra­ drumarea organizaţiei de bază ©
termen scurt şi de calitate. ficul, trebuia să fie predat în P.M.R. să dea dovadă de mai o
luna aprilie a.c. El nu este gata multă preocupare în realizarea o
DUMITRU ANDOR nici în momentul de faţă. Abia ritmică a sarcinilor de plan. Să O
ţcful şantierului nr. 4 T.R.C.H. nu uite nici un moment că şan­
dacă va putea fi terminat în cea tierul, la ora actuală, are con­ La şcolile : tehnică veterin ară şi tehnică horticolă, vor >>
Cugir de a doua decadă a lunii august. diţii optime de lu cru : timp fa ­ x funcţiona şi anii II şi III. >
Blocul nr. 3 cu 48 de apartamen­ vorabil, materiale, braţe de mun­
C înd s e lucrează te, a fost început în anul trecut. că. Graficele întocmite să stea X Condiţiile dc admitere :
Conform graficului trebuia pre­ tot timpul în atenţia conducerii
a n e v o io s dat în luna iunie. Această lucra­ şantierului iar Îndeplinirea lor o Se P ricesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă n..e z>
re va fi terminată după toate să constituie preocuparea prin­ 6 14-17 ani. >
Cînd discuţi cai şefii şantiere­ probabilităţile în luna septem­ cipală. ©
lor care stau prost cu îndepli­ brie. La blocul nr. 4 cu 48 de înscrierile se vor face între 15-39 august 1962. ©
nirea planului, aceştia vin cu apartamente care avea termenul V. AEBţJj ©
o serie de explicaţii care mai de de predare în luna iulie, lucră­
care mai „convingătoare“ . Ei rile sînt şi mai intîrziate. Acelaşi Examenele de admitere se vor ţine între 1-10 septombrie a.c. >
spun că şantierul a rămas în
urmă datorită condiţiilor grele lucru se poate spune şi despre Obiectele din care se dă examen de admitere s în t: ©
de muncă din timpul iernii, lip­
sei de materiale şi altor moti­ blocul 1 A şi 1 B. — matematică — scris şi oral >
ve. Tot ei însă încearcă să te
convingă că atunci cind timpul — romînă — scris şi oral
Pentru anii II şi III, examc nele sevor da din materiile de^
absolvire a şcolii profesionale. /
Acte necesare la înscriere : g
— certificat de studii (ori ginal) >>
— certificat de naştere (c o p ie ) ©
— dovadă de situaţia mater ială k,
— certificat medical cu toa te analizele o
©
Pe durata şcolarizării elevii vor beneficia de cazare şi masă ^
gratuit. ’ ©A,
Elevii merituoşi vor primi o bUrsă de stat. >
Informaţii suplimentare se pot primi de la secretariatul î
şcolii zilnic între orele 7-15, telefon 15-06, str. 1. C. Frimu nr. 15, >
Arad.
5
©
'OVOOOQOOOOQOOOOOOOQQQQOOOOOOOOOOOOOOOOOOQQOQOOOVVO