Page 5 - 1962-08
P. 5
PROLETARI D W TOATE TARILE, U fflT I-V A ! p ie a r i e :*•t——'i—«i—1r» r-> ' r-
1
mulsocialismului • Calendarul lucrărilor agri
cole pe. luna august /~ra pretutindeni pc meleagurile Peste tot, entuziasm, liolărire, -j
(pag. 2-a) ; ^ regiunii noastre in aceste
zile însorite de vară şi la Bretea voioşie. ţ
Mureşana din raionul llia se dă
o adevărată bătălie pentru a nu O cura, cînd contabilul gospo- *)
se pierde nici un bob din noua
recoltă. Dc lucrul acesta te convingi ^ dariei a adunat lunga coloa- j
fia a cifrelor şi a anunţat că nu- 1
mai în două zile au fost treiera- )
te peste 25.000 kg. gria, colecti 1
• Prin unităţile cooperativei uşor, imediat cum ajungi la mar- viştii au avut toate motivele să
meşteşugăreşti „Mureşul din Al ginea satului. Căci aici, fie dts-de- fie nespus de fericiţi. îmbărbătaţi 1
ba lulia L dimineaţă, fie in amurg, cîmpul ră- dc rodul muncii lor, în ziiia iir-
(pag. 3-a) ? sună de glasurile colectiviştilor. Pe . motoare, o dală cu zorile au înce I
L combinele mintiile de Ioan Nojogan put din nou, cu şi mai multă ho-
• De peste hotare şi Emil Sonoc, colectivistele Vic- turire bătălia cea mare. Batoza
Anul XIV. Nr. 2365 Joi 2 august 1962 4 pagini 20 bani (pag. 4-a) (. toria Buda şi Leti(ia Cădărean nu merge din plin, iar oamenii nu
t mai prididesc cu munca. Cu totii stau o clipă. De pe (urină, carele J
(. sînt hotărîfi ca pină seara să ter pline cu snopi vin în şiruri la ba- ţ
mine recoltatul. loză. Aici, braţe vînjoase azvirl
il€CC!S deplin activităţii La numai cîleva sute ele metri snopii ca pe o jucărie pe stoguri -j
com itetelor pentru de locul unde combinele taie ul
timele spice, pe aria cu multă grijă sau pe maşina hulpavă îndopată *j
cultură şl artă! pregătită şiruri de care ¦aşteaptă
să fie descurcate dc greul snopilor. fără răgaz de harnicul coşar. Iii ^
I.şi aşteaptă rîndttl Miron Cărbu
ne, Mihai •Sloienesc, Lazăr Rcmus. acest timp, firul boabelor curge 'j
Mihai Popa, Damascliin Zbegan , şi
mulţi alfi conditctădri de atelaje. neîntrerupt în saci, sub privirile "j
A ici, pe întinsa arie, a cărei atente ale delegatului de batoză 'j
¦ grijă o poartă mecanicul
Ioan Moldovan, se află acum care-i cintărcşle cu grijă. Cînd şi j
aproape toţi oamenii din sat. Băr
baţi şi femei, tineri şi vîrstnici, această treabă e în ordine, vine }
treziti o dată cu zorile, roiesc în
In aceste zile cultură, clubu jurul batozei muncind cu însufle rîndul lui Coslache Spătaru, şofe- *
ţire pentru ca din recolta lor, a
a fost terminata CORNEL STOICA rilor, biblioteci tuturora, să nu se risipească nici rul colectivei, care, împreună cu i
acţiunea de con vicepreşedinte al Comitetului lor, au devenit un bob. Griul recoltat la timp,
cel din soiul Ponca mai cu seamă, al(i cî(iva voinici, îi încarcă în
stituire a comi executiv al Sfatului popular al familiare mun are spicul bogat şi bobul sănătos camion. Dc aici, direcţia baza de j
tetelor pentru regiunii Hunedoara citorilor, ţărani cîntărind peste 2.500 kg. Ia ha., recepţie sau magazia colectivei; *
cultură şi artă, lor şi intelectua mai mult cu 300 kg. cit a fost unde Iosif Gabor ia în primire
care au luat fiinţă la nivel de lilor. Aici, ei îşi petrec timpul prevăzut in plan. sacii. ¦}
regiune, raioane şi oraşe de su liber vizionind spectacole de r i :n răsărit pînă-n amurg, in- }
bordonare regională, ca urmare film sau de teatru, audiind con treaga zi de vară, la casele 1
a unor noi măsuri luate de ferinţe, răsfoind cărţi sau re brctenilor greu găseşti pe cineva. 1
partidul şi guvernul nostru pen viste. Frecventarea instituţiilor Cu totii sînt în cîtnp sau la aria
tru continua Îmbunătăţire şl culturale este astăzi o necesita din marginea satului. Aici colecti- t
viştii strîng bob cu bob rodul mun- *
rtev.voltare a culturii şi artei, la te vitală a oamenilor muncii de 1
cu t
icii
!3^fciul cerinţelor etapei actuale la oraşe şi sate. înfrăţite, răsplătită dărnicie
de desăvirşire a construcţiei Peste 20.000 de muncitori, co de mănoasele şi întinsele lor
socialismului in patria noastră. lectivişti, intelectuali, tineri şl ogoare, 1
înfiinţarea comitetelor pentru vîrstnici, sînt membri ai celor V. PÎTAN 1
cultură şi artă a constituit un 1.500 echipe artistice de ama , :î
eveniment important în viaţa tori.
culturală şi artistică din re Avem în regiune colective pu Solemnitatea înmînârii ordinului
giune. ternice de artişti amatori, care „Steaua Republicii Populare Romîne*
prezintă programe mult apre
Comitetele pentru cultură şl
artă sînt organisme vii ale co ciate de spectatori. Faima co clasa l-a, acad. Costin D. Neniţescu
mitetelor executive ale sfaturi rurilor căminelor culturale din
lor populare, bazate pe parti Poiana şi Dobra, a clubului La Palatul R. P. Romîne a niştri şi a tovarăşului Gheor-
ciparea activă, largă, a mase Combinatului siderurgic din Hu avut loc miercuri la amiază so ghe Gheorghiu-Dej personal, to
lor, la organizarea şi desfăşu nedoara, a echipelor de fluieraşi lemnitatea luminării ordinului varăşul Avram Bunaciu a urat
rarea muncii cultural-artistice. din Jina şi Şugag, a dansato acacl. C. D. Neniţescu o rodnică
In componenţa lor intră inte rilor din Sintandrei, Dăbîca şi „Steaua Republicii Populare Ro activitate în viitor.
lectuali de frunte : oameni de a brigăzilor artistice de agita mîne“ , clasa l-a, academicianu
ştiinţă şi artă, ingineri, tehni ţie din Geoagiu şi Aninoasa, a Peisajul industrial al Hunedoarei s-a îmbogăţit prin munca entuziastă a băn icilor con lui Costin D. Neniţescu, pentru A răspuns acad. C. D. Neni
cieni, profesori şi învăţători, trecut graniţele regiunii, cu pri merite în activitatea de cerce ţescu, care şi-a exprimat adînca
conducători şi activişti ai unor lejul concursurilor republicane. structori cu un nou gigant care tn curînd va da patriei noi tene de fontă. tare ştiinţifică şi in dezvolta satisfacţie şi recunoştinţă pen
instituţii de cultură şi artă, re rea industriei chimice in ţara tru distincţia acordată. Doresc
prezentanţi ai organizaţiilor de Teatrele de stat din Petro In f o t o : Vedere generală a furnalului de 1.000 m.c. ^ noastră, pentru îndelungată ac şi cu această ocazie — a spus
masă şi obşteşti. şani, Deva şi Alba lulia satis tivitate didactică de fonnare a vorbitorul — să mulţumesc
fac tot mai rnult cerinţele de cadrelor de specialişti in dome partidului pentru încurajarea şi
Prin componenţa şi atribu ordin artistic ale oamenilor niul chimiei, cu prilejul împli sprijinul permanent pe care mi
ţiile lor, acestea vor putea să muncii din regiune. nirii a 60 de ani de la naştere. l-a acordat în activitatea mea.
aducă o contribuţie mai mare îmi voi dedica şi de acum îna
la dezvoltarea artei şi culturii In ultimii ani s-a născut şi se După citirea decretului de de
socialiste — bun al întregului afirmă ou putere o mişcare corare, tovarăşul Avram Buna- inte întreaga mea putere de
popor. plastică din ce în ce mai ma ciu a inminat acad. C. D. Ne
tură, iar creaţia literară a mem niţescu, înalta distincţie. Trans- muncă, măreţei opere de con
In anii puterii populare, cul brilor cercurilor literare înre miţîndu-i calde felicitări din
tura şi arta au cunoscut o În gistrează de la an la an succese 3n emitea Stilei minerului partea C .C . al P.M.R., Consiliu struire a socialismului in ţara
florire fără precedent. Călăuzin- demne de remarcat. lui de Stat, Consiliului de Mi-
du-se după învăţătura marxist- noastră.
leninistă, Partidul Muncitoresc Activitatea cultural-educativă
Romîn, statul democrat-popu contribuie din plin la formarea ( Agerpres)
lar, acordă o atenţie deosebită omului nou, la mobilizarea ma
culturalizării maselor, ridicării selor pentru îndeplinirea sarci C ărbu n e nucă lisiilcflii Ii adîncnri Consfătuire internaţională privind măsuri
nivelului de conştiinţă a aces nilor politice şl economice pe d e bună calitate
tora, educării lor în spiritul so care partidul le pune în faţa în In aceste sile, minerii:, din .în tovarăşii Vasile 'Cirpan, ¦ Ale agrotehnice şi chimice pentru sporirea
cialismului. Parte integrantă a tregului popor. Minerii de la exploatările carboni treaga regiune luptă cu irisii- xandru Hornată, Tiber-iu Corin- conţinutului de proteine In nutreţuri
revoluţiei socialiste, revoluţia fere' Lupcni, Vulcan şi. Petriln, desfă
culturală se desfăşoară cu suc încheierea colectivizării agri şoară o susţinută întrecere socialistă fleţire în abataje, pentru a scoa ăaLaăislau Ghezan, Mircca Bo- Miercuri dimineaţa, au înce în nutreţuri prin aplicarea în
ces în patria noastră. Kfluenţa culturii a însemnat un eveni pentru îmbunătăţirea calităţii cărbune te'la ziuă comorile ascunse ale târ şi mulţi- alţii. ' put la Predeal lucrările Consfă grăşămintelor, a culturilor in
spre cultură şi artă a maselor a ment de o importanţă istorică lui. Alegind cu grijă sterilul vizibil, pămîntului. Ei caută să intîm- tuirii internaţionale privind tercalate cu leguminoase, ex
devenit posibilă numai în con tn viaţa poporului nostru. Mun puşcînd separat infercalaţiite sterile pine Ziua minerului, cu noi şi In cinstea Zilei minerului, „măsuri agrotehnice şi chimi tinderea unor culturi, precum
diţiile create după eliberare, în cii cultural-artistice din cadrul din straturile de cărbune, colectivele noi succese in muncă. muncitorii de ¦la E. M. Deva ce pentru sporirea conţinutului şi prin tratarea cu diferite sub
condiţiile construirii socialismu unităţilor săteşti îi revine sar celor trei exploatări au reuşit ca în s-au angajat să înfăptuiască noi de proteine în nutreţuri“ . stanţe chimice a furajelor însl-
lui. Numai revoluţia socialistă cina de a contribui din plin la această lună să reducă procentul de Exploatarea minieră din Deva realizări. Vină atunci vor ter lozate. Participanţii la Consfă
a fost capabilă să descătuşeze mărirea producţiei agricole la cenuşă sub cifra admisă. Geie mai. a obţinut in semestrul I al aces mina următoarele lucrări: sui La consfătuire iau parte de
energiile creatoare ale poporu hectar, sporirea cantităţii de bune rezultate ic-au obţinut minerii
lui, să descopere şi să dezvol carne şi lapte, creşterea avutu din sectorul III Lupcni cărora rin li s-a tui an rezultate frumoase în torul de aeristre de la sectorul legaţi din R.P. Bulgaria, R. S. tuire vor vizita institute de cer
te talentele nepreţuite in tre lui obştesc, la mobilizarea ţă şters nici un vagonet cu cărbune pen producţie. Angajamentul la e x minus 140, electrificarea orizon Cehoslovacă, R. D. Germană, cetări agricole şi gospodării a-
cut de către burghezie. rănimii colectiviste pentru în tru şist vizibil. De aici s-au eviden tracţia de minereu a fost cu tului minus 90, executarea a trei R. P. Polonă, R. P. Romînă, gricole de stat şi gospodării co
deplinirea sarcinilor izvorîte din ţiat în mod deosebit brigăzile con mult depăşit, productivitatea suitori de la orizontul minus 90 U.R-.S.S, şi R. P. Ungară. lective.
Ca pe întreg cuprinsul ţării, documentele de partid şi de duse de minerii Sabin Ghioancă, Ioan muncii a crescut cu 19,8 la su la orizontul 60, care va asigura
şi în regiunea Hunedoara s-a stat. Ghioancă şi Petru Spînu. tă, iar la preţul de cost s-a rea transportul de minereu, con Timp de 8 zile cit vor dura Cuvîntul de deschidere a fost
creat o puternică bază materia lizat o economie peste sarcina struirea unei căi pentru vagone- lucrările vor îi prezentate re- rostit de prof. N. Glosan, di
lă pentru desfăşurarea în con- Instituţiile de cultură şi artă P. IONESCU de plan de 747.590 lei. In în tele de transportat personalul rectorul institutului central de
diţiuni din ce in ce mai bune trebuie să-şi aducă tot aportul corespondent trecerea socialistă au fost an- la galeria „Decebal“ , montarea ferate cu privire la rezultatele cercetări agricole, conducătorul
a muncii cultural-educative. As în procesul de dezvoltare a con trenaţi 91 la sută din totalul unui circular pentru confecţio delegaţiei ţării noastre.
tăzi, in regiune îşi desfăşoară ştiinţei socialiste, de formare a Brigăzi fruntaşe muncitorilor. Fruntaşă este bri cercetărilor ştiinţifice şi expe
activitatea 3 teatre de stat cu spiritului colectivist Ia oamenii gada condusă de minerul Mir- nat bandaje la galeria „7 No (Agerpres)]
stagiune permanentă, un număr muncii de la sate, să intensifi Gu înalţi mineri fruntaşi se raîndreş- iembrie“ . De asemenea, se va. rienţa dobinditâ în ţările re
de 494 cămine culturale, 18 clu ce activitatea de răspîndire a fc colectivul sectorului minier Boiţa- cea Botar, care a depăşit pla termina aranjarea aleii frunta
buri muncitoreşti şi 253 săli de culturii, corespunzător cerinţelor Haţeg. Unul dintre ei este comunistul nul cu 15,8 la sută. Rezultate şilor, punerea în funcţiune a prezentate la consfătuire în spo
cultură ale sindicatelor, peste şi necesităţilor satului nou, co Ionel Vlăiconi, a cărui brigadă depă staţiei de radioficare şi altele.
200 cinematografe, mai mult de lectivist. şeşte în fiecare lună sarcinile de plan bune au obţinut şi. brigăzile rirea conţinutului de proteine
500 de biblioteci cu sute de mii cu 5-8 la sută. Fruntaşi sînt, de ase conduse de Laăislau Ghezan şt Intimpinină Ziua minerului, ei
de volume, o şcoală populară de Complexitatea problemelor cQ menea, t~var aşii Gom ei Glep, Mîron au depăşit planul pe luna iulie Studii forestiere
stau în faţa culturii şi artei Pavel Miniuc, care au înregis cu 26 la sută la extracţie şi cu
artă, 6 muzee etc. noastre în etapa aotuaiâ a fă Flueraş, Andrei Mttreşan ş.a. In pri trat depăşiri ele plan de 3,6 la 13 la sută la flotaţie. Numeroşi specialişti din in cutarea pe baze ştiinţifice a lu
cut necesară crearea comitete mele 6 luni colectivul dc mineri de la sută şi respectiv 1,8 la sută. stitutul de studii şi proiectări crărilor de planificare, exploa
Sălile cinematografelor, ale lor pentru cultură şi artă, care Boiţa-Haţeg a extras printr-o muncă Aceste rezultate, cit şi cele pe forestiere străbat pădurile ţă tare, Întreţinere şi refacere a
să cuprindă toate domeniile susţinută cu peste 30 la sută mai Aceste realizări gu însufleţit care le vor realiza în zilele ur rii, culeginid date privind con pădurilor pe o perioadă de 10
căminelor culturale, caselor de mult minereu decît prevedea planul întregul colectiv al exploatării, mătoare, vor încununa măreaţa diţiile lor de creşterea diferite ani. Asemenea lucrări de cerce
(Continuare in pag. 2-a) şi a înregistrat aproape 100.000 Iei sărbătoare cu roadele obţinute lor specii forestiere, vîrsta ar- tare ştiinţifică s in t întreprinse
economii suplimentare Ia preţul de care a început semestrul II ho- de oamenii care muncesc cu în boretelor, calitatea materialu- pe o suprafaţă de aproximativ
Magazin cu autoservire cost. sufleţire in adîncuri. lu; lemnos etc. Pe baza acestor
tărît să obţină rezultate şi mai date ei elaborează hărţi topo 600.000 hectare de pădure.
t a parterul noilor blocuri din adecvat, modern, oferă cumpă In. luna iulie s-a dat peste plan 580 bune. La începutul lunii iulie GH. SUCIU grafice şi studii tehnico-econo-
centrul oraşului Deva, s-a des rătorilor un bogat sortiment de tone minereu obţinîndu-se economii în mice care urmăresc să ajute în Lucrările ce se fac acum re
chis în cursul zilei de ieri o mărfuri alimentare. semnate. s-a trecut la o nouă metodă de treprinderile forestiere în exe-
nouă unitate com ercială: un prezintă continuarea acţiunii în
magazin alimentar cu autoser Cu acest magazin, numărul AU MAGUREAN exploatare, de la exploatarea as
vire. Aceasta este prima unitate unităţilor comerciale şi de de cendentă, la cea descendentă cu cepute cu ciţiva ani în urmă
cu autoservire din oraşul Deva. servire deschise la parterul noi
lor blocuri din oraşul Deva a şi care a ajutat Ministerul Eco
nomiei Forestiere să organizeze
rambleiere şi surpare, care asi *itSsOf— o bogată documentare cuprin-
gură o mare productivitate, o zind date şi studii asupra pă
reducere considerabilă a pierde durilor noastre.
rilor de metal. / (Agerpres)
O contribuţie importantă in
Magazinul, dotat cu mobilier crescut la 16. corespondent aplicarea noii metode au adus-o Arăturile trebu ie
in te n sifica te
- P R I N L I B R A R I I ___ O lucrare agrotehnică de
importanţă deosebită pentru r
Primele zile ale lunii august — Eu aş dori manualul ,,Ma ticeanu, îndrumător cu cartea valoarea metodicelor şi a vo La U.M.C. se colta viitoare este arătura
au adus cumpărători noi in şini şi aparate electrice“ ! spu al C.L.D.C. Hunedoara-Deva. lumelor care tratează teme desfăşoară o susţi vară. In raionul llia, însă, r
librării. Sint elevi de la cursu ne un absolvent al clasei a X-a. pentru lucrările practice se ri nută muncă Iîcnlru se acordă atenţia cuvenită ace
rile ,de zi şi serale ale şcoli — în aceste zile, în întreaga dică la 40.000 lei. depăşirea angaja tei lucrări. Pină la 30 iulie î
lor medii, învăţători şi profe — Manualul „ Automobilul‘ regiune s-au pus in vinzare mentelor luate. Ia-
sori de la clasele I—VII, mai a sosit ? întreabă un elev din pentru şcolile de cultură gene — Dar pentru clasele I—VII, tă-l în fotografia au fost arate in raion decit 61
ştri ai şcolilor profesionale şi clasa a X-a. rală cărţi in valoare de 1.560.000 cină va începe distribuţia căr noastră pe strun ha. din cele 6.500 ha. plani:
tehnice. Ceea ce i-a adus aici lei — spune tov. Rusticeanu. ţilor ? intră în vorbă un în garul Drogliici Ioan cate.
pe aceşti cumpăirători este do — Dar volumul „Maşini- văţător. cxccutmd lucrări
rinţa de a se aproviziona cu de mare precizie In raionul lila, secerişul d
manuale şcolare, prietenii de In în tîm p ln a r e a noului a n ş c o l a r — După cum se ştie, la şi de bună calita curge mulţumitor apropiintiu-
nădejde care ii vor însoţi la aceste clase, prin grija parti te. El îşi depăşeş de sfîrşit. Deci teren pentru
lecţii in viitorul an şcolar. Deşi unelte“, pentru clasa i x - a ? Dintre acestea, numai pentru dului şi guvernului nostru, te planul cu 40 la rat există. Dar, din lipsa
pină la deschiderea cursurilor Vînzătorul le răspunde ¦ la şcolile medii se distribuie in toate cărţile şcolare se distri sufă.
mai sînt încă multe zile, ei ţin ¦valoare de 730.000 lei. De ase buie in m.ocl gratuit. Conduce preocupare de care continuă
să se numere printre primii toţi, ăistribuindu-le manualele menea, librăriile din Alba Iu- rile şcolilor vor putea să le dea dovadă consiliile de co
care vor intra în posesia aces solicitate, majoritatea legate lia, Călan, Cugir, Hunedoara, ridice din librării începînd din ducere ale gospodăriilor cole
tor cărţi. in carton sau vinilin albastru, Petroşani, Lupeni, Zlatna, ni 15 august. Valoarea cărţi Tive, care nu au luat măsuri
gri, verde... meria etc., in prezent sint lor distribuite gratuit elevilor
— Au sosit manualele pentru din cla'sele I—VII se ridică în elibereze terenurile de paie
orele de cunoştinţe practice ? — Au sosit toate manualele aprovizionate cu cărţi in va regiunea noastră la peste
întreabă pe vînzătorul N. Tur- de bază. La noi, la Deva. va loare de 90.000 ici pentru şco 700.000 lei. E o dovadă eloc snopi, efectuarea arăturilor co
cu, de la librăria „Al. Sahia“ loarea lor se ridică la 117.000 ventă a grijii pe care partidul
din Deva, un grup de elevi in lei. lile profesionale şi tehnice, iar şi guvernul nostru o acordă tinuă să întîrzie. Pentru urge
uniforme albastre. dezvoltării învăţământului.
De faţă e şi tov. Ion Rus- tarea acestei lucrări organi2
. <U . - A . O * . «Ü . ^ u , Tfc. ^ -Vi*. 'D l ^ I. S. ţiile de partid, consiliile de co
O, II- ^
^ ^< ducere ale G.A.C., au datoria
mobilizeze colectiviştii la elifa
rarea terenurilor de r.nopi
paie.
^ * * * - < * ^ « k . Tfc. ^ I; COSTESCU
corespondent
