Page 9 - 1962-08

TXTfiy- j PROLETARI D W TGATE ŢĂRI ÎA, XINIŢI-VX !
Anul XIV. Nr. 2366
Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii metalului
Cu ajutor preţios
ni-1 pot da constructorii
Si noi considerăm că rubrica
d<, discuţii „Ce propuneţi pen­
tru îmbunătăţirea calităţii me­
talului“ din ziarul „Drumul so­
cialismului" este bine venită. A-
ceasta, cu atit mai mult, cu cit
calitatea producţiei este preo­
cuparea noastră principală.
Secţia turnătoria de lingotiere
a uzinei „Victoria“ Călan este
tînără. Fină a ne pune la punct
procesul tehnologic am întîm-
pinat multe greutăţi. Prin efor­
tul susţinut al colectivului, în­
drumat de biroul organizaţiei
de bază, am reuşit să le înlătu­
răm. iar progresele se vedeau de
la o lună la alta. Faţă de anul
irecut, în anul acesta, situaţia
s-a îmbunătăţit radical. Dacă
în anul 1961 nu reuşeam să ne
realizăm planul de producţie de-
cit rareori, pe semestrul T 1962
l-am depăşit cu 5,3 la sută, re­
butul a scăzut la 3,09 la sută,
faţă de 3,25 la sută cit este ad­
mis. Am realizat o economie su­
plimentară la preţul de cost de
peste 500.000 lei. Cit priveşte du­
rabilitatea lingotierelor, iată
cîteva date edificatoare: dura­
bilitatea medie înregistrată anul
trecut la lingotierele direct co­
nice de 3,5 tone era de 77,40
turnări pe lingotieră; în pri­
mul trimestru din acest an, este
ide 102,93 turnări, iar în luna
mai de 105 turnări pe lingo­
tieră.
O creştere aproape tot atit de
mare a durabilităţii s-a înre­
gistrat şi la celelalte utilaje de
turnare pe care le producem.
Pentru a obţine aceste rezul­
tate a fost nevoie de multă stră­
duinţă. Mai întîi a fost necesar
să creştem cadre bine calificate.
'Apoi, treptat, inginerii şi tehni­
cienii,-au fost îndrumaţi spre
o muncă 49. concepţie mai sus­
ţinută. Astfel s-a ajuns la tra­
ducerea în viaţă a unor măsuri
tehnico-organizatorice de mare
eficacitate. Bunăoară, s-a ajuns
la asigurarea deplină cu utilaj
Brigadă fruntaşă pe exploatare
Zilele acestea a avut loc la
E. M. Petriia o şedinţă de ana­
liză a muncii desfăşurată în
trimestrul H al anului. Cu acest
prilej au fost scoase în eviden­
ţă metodele bune aplicate în
muncă de către brigăzile frun­
taşe precum şi lipsurile care mai
există în unele sectoare de acti­
vitate. Dintre brigăzile care au
obţinut cele mai bune rezultate,
PE LOCUL MDMiT
„LUNCA DE §!U§“
E cald fi nici o undă de vint nu
adie. Pe uliţele salului cu greu mai
întilnefti pe cineva. Acum animaţia
obişnuită a salului s-a mutat pc
^ cîmp. Aici se dă bătălia pentru
ţ strînsul recoltei. E o treabă ce tre-
i buie făcută urgent şi fără pierderi.
f Aceasta este şi preocuparea colccli-
J vişlilor din comuna Cioara, raionul
4 Orăşlie.
# Ei au muncit cu mult spor. Cele
f 370 ha. însămînţale cu grîu au fost
^ recoltate in mai pufin de 10 zile.
* E o dovadă a hărniciei tuturor co-
i lacliviş'ilor. a dorinţei lor să-şi fa- colectiviştii, s-au întrecut unii pe
i că din ţinură gospodărie o unitate alţii pentru a confecţiona cit mai
f puternică.
^ O dată cu terminarea recoltatului
jj s-ar părea că oarecum treburile in
gospodărie, măcar pentru un scurt
timp, ar fi mai puţine. Dar oame­
nii harnici au întotdeauna treburi
de făcut, mai ales atunci cînd le e
dragă colectiva şi cind vor să o fa­
că cit mai înfloritoare.
...La inaugurarea gospodăriei, în
primăvară, colectiviştii din Cioara
f şi-au făcut multe planuri de viilor.
v Printre altele şi-au propus să dez-
f volte sectorul zootehnic care are co-
i diţii din cele mai optime. Atunci
însă s-a ivit necesitatea construi­
rii de adăposturi pentru animale.
J Conform planului de dezvoltare a
gospodăriei s-a stabilit ca în acest
an să se construiască două graj­
duri — unul pentru 100 capete
şi altul pentru 50 capete vite mari.
^ In adunarea de constituire a gospo-
f dariei, tinerii colectivişti au holă-
ţ rit să rcălizeze noile construcţii cu
cit mai puţine cheltuieli. De aceea
au propus cu materialele necesare
să le procure din resurse locale.
Cit despre cărămidă s-a hoturit ca
ca să fie confecţionată de colec­
tivişti. Fiecărei familii de colecti-
tiu tied,
«ara-D eva
Vineri 3 august 1962
de formare, şi turnare. Aceasta
a permis trecerea la un proces
tehnologic îmbunătăţit.
In vederea creşterii durabili-
tăţii lingotierelor s-a trecut la
aplicarea desulftirării fontei cu
sodă şi praf de var. Probele
de fontă se iau direct din cubi­
lou, din jumătate in jumătate
de oră.
De asemenea se respectă in.
tocmai instrucţiunile tehnologi­
ce la formare şi turnare, ceea
ce este foarte important. Aici
s-a ajuns prin creşterea con-
ştiinţei oamenilor, întărirea ^sim-
ţuiui lor de răspundere faţă de
producţie. Şl, pentru aceasta,
membrii şi candidaţii de par­
tid, la recomandarea organiza­
ţiei de bază, au fost reparti-
zaţl judicios pe locurile de mun­
că, iar in posturile de răspun­
dere au fost promovate cadre
bine pregătite profesional şi
cu un nivel politic ridicat. Spre
exemplu comunistul Ioan Cri-
şan I, maistru, a fost numit să
răspundă de activitatea de la
cubilou. Răspunderea pentru
activitatea la prepararea ames­
tecului de formare 1-a fost în­
credinţată şefului de echipă
Ioan Pătrinjâu. A fost promo­
vat ca şef de brigadă la for-
mare-turnare, comunistul Ni-
colae Şomuţ ş.a.m.d.
Atit în cadrul adunărilor ge­
nerale ale organizaţiei de bază,
cit şi în şedinţele de birou, a
fost analizată activitatea con­
ducerii tehnico-administrative
privind realizarea planului la
toţi indicii şi îmbunătăţirea ca­
lităţii producţiei. Şi de fiecare
dată, s-au propus noi măsuri
politice şi tehnico-organizato-
s-a evidenţiat în mod deosebit
brigada comunistului ioan Ciş-
laru care, pină la data de 18
iulie, a dat peste plan 1594 tone
de cărbune, reducînd în acelaşi
timp penalizările pentru calita­
te la zero. Ţinind cont de aceste
realizări, brigada respectivă a
fost declarată brigadă fruntaşă
pe exploatare şi premiată cu
suma de 2.200 lei.
vist i-au revenit în medie, după
calculele făcute, cile 500 bucăţi că­
rămidă.
Acum în aceste zile, în locul nu­
mit „ Lunca dc sus“, la marginea
satului, au ieşit zeci de familii dc
colectivişti. Ca şi ta strînsul re­
coltei, şi aici, munca a cunoscut
acelaşi entuziasm. Colectivişti ca
Simion Socaci, Simion Molodeţ —
Popoi, Vasile Şuvaina lui Nicolae,
Vasile Socaci lui Dionisie sau
Achim Tîrlea lui Nachi, au mun­
cit cu mult spor. Ei, dc altfel toţi
multe cărămizi. Nu s-a neglijat
nici calitatea lor.
In numai cîteva zile s-au con­
fecţionat puste ‘¦250000 bucăţi cără-
. mizi.
Şi in vreme ce majoritatea co­
lectiviştilor lucrau la confecţionatul
cărămizilor, alţii, in frunte cu pre­
şedintele colectivei Achim Olani,
au tăiat şi transportat din pădure
lemnul necesar construcţiei grajdu­
rilor : peste 140 m.c.. Şi această
lucrare s-a făcut lot prin muncă
patriotică.
Pe locul unde urmează să fie
construite noile grajduri, colecti­
viştii au adunai şi alte materiale:
15 mc. de seindură şi şipci, peste
100 m.c. piatră şi pietriş, 12.500
ftg. ciment şi alte materiale.
Nu peste mult timp, încă un
obiectiv cuprins în planul de dez­
voltare al G.A.C. din Cioara va ţ
prinde viaţă. Vor începe lucrările '
de construcţie la adăposturile pen- )
tru animale. La aceste lucrări, har- (J
uicia de care dau dovadă colec- \
tiviştii, îşi va spune din nou cu- J
vîntul.
V. FURIR
rice, care s-au aplicat cu stric-
teţe.
Dar, rezultatele ce le-am ob-
ţinut pînă acum nu ne mulţu-
mese. După cum arată tov. ing.
cornel Deheleanu, adjunctul
secţiei cţelăria nouă a C. S. Hu­
nedoara intr-un articol publi­
cat recent in ziarul „Drumul
socialismului“ la această ru­
brică lingotierele noastre incă
mai crapă la prima turnare.
Noi cunoaştem acest lucru. Ur­
mărim In fiecare zi felul în care
se comportă utilajul produs de
n0! }n exploatare. Faptul că nu
are durabilitatea pe care o do
rim, deşi faţă de anul trecut
(după cum am arătat mai sus)
a crescut mult, se datofeşte
unei deficienţe in funcţionarea
cubilourilor. Cubilourile sini
prevăzute prin proiect să func­
ţioneze cu suîlante S.R. 250. A
cestea trebuiau să fie date în
exploatare cu mai bine de 3 luni
in urmă, de către constructorii
I.C.S.H. Lucrarea incă se tără­
gănează. Dacă conducerea
I.C.S.H. ar lua măsuri de ur.
gentare a ei, ne-ar ajuta foarte
mult. Prin punerea in funcţie
a suflantelor se îmbunătăţeşte
procesul de ardere în cubilou şi
deci, calitatea fontei.
In adunarea generală a or­
ganizaţiei de bază care a ana­
lizat realizarea planului de pro­
ducţie pe semestrul I, s-au luat
măsuri importante privind îm­
bunătăţirea activităţii pe se­
mestrul II.
Bunăoară, conducerea secţiei
a fost însărcinată să asigure
crearea de stocuri de materii
prime de bună calitate: fonte
noi cu analize chimice cores­
punzătoare, cocs de turnătorie
pentru ridicarea temperaturii,
fontei lichide, fier vechi etc. De
asempnegvS-a. hotărit -luarea de
noi măsuri privind respectarea
instrucţiunilor tehnologice şl
stimularea fruntaşilor în lupta
pentru produse multe şi de bună
calitate.
Ne-am propus apoi să orga­
nizăm un schimb de experienţă
la oţelărla din Hunedoara cu
un grup de muncitori şi maiştri
fruntaşi, pentru a vedea la faţa
locului cum se comportă utila
jul pe eare-1 producem şi a as­
culta părerea oţelarilor despre
el.
Avem toată convingerea că
traducînd în viaţă întocmai ho-
târîrile adunării generale şi ţi­
nind cont de sesizările oţelari-
lor, vom reuşi în curînd să ob­
ţinem produse cu mult mai trai­
nice.
MOÎSE KISS
secretarul biroului organizaţiei
de bază P.M.R.
Ing. AUREL MITROFAN
şeful secţiei turnătoria de lingotiere
a uzinei „Victoria“ 6âlan
Ioan Cimpean este strungar la secţia mecanic
şef a U.M. Cugir. Executind numai lucrări de
bună calitate şi depăşinău-şi în fiecare lună
planul cu. circa 60 la sută, el sé numără prin­
tre fruntaşii întrecerii socialiste pe uzină.
i» «
Manevranţii Ioan
1opliceanu şi Tra-
ian Răclos, de la
cabina de coman­
dă a laminorului
4 pagini 20 bani de 800 mm. al
C. S. Hunedoara,
ştiu că o greşeală
duce la rebut. De
aceea, ei lucrează
ŞTIRILE ZILEI cu multă atenţie.
"<—*/—•/—' /
• In sprijinul brig&xslor ]
1>’- Pentru înlăturarea greutăţi.lor s‘>
t în aprovizionarea sectoarelor ¦
ţ- E.M. Deva cu materialele ne- ^
^ eesare, la propunerea şefului -j
p sectorului I, Petru Mihoc, de -j
^ Ia baza sectorului 1 piuă la }
l^ baza sectorului III a fost con- ]
Lucrările agricole de vara —^ struit un puţ în care s-a moli- T VULCAN
^ tat un troliu. Acum, brigăzile *
[ celor trei sectoare de produc- J
t ţie primesc la timp şi îti can- ^ la timpul optim! Subredacţla noastră
C tifăţite necesare grinzi pentru ar- •>
voluntară ne Gimm-vă:
mare, stîlpi şi bandaje. Prin -j
Ş aplicarea noului sistem de Iu- )
L cru, au fost obţinute şi însem- ) n ş a s e zile
f nate economii, ) Extinzînd armarea
l L STOICA Succesul campaniei ele recol­ multă hărnicie ei au reuşit să metalică
L corespondent 1 tare în fiecare unitate agricolă recolteze griul de pe întreaga Aplicînd metoda de armare
metalică cu grinzi în consolă,
t} socialistă depinde in cea mai suprafaţă cultivată, în numai minerii din Vulcan au obţinVit
mare parte de pregătirile efec­ 6 zile. importante economii la lemnul
L O initiaîivă valoroasa ^ tuate. Ţinind seama de acest de mină. Pînă în prezent, har­
lucru, colectiviştii din Dernsuş Paralel cu recoltarea cereale­ nicul colectiv se poate mîndri
C Printre sarcinile de bază ce 1 raionul Heţg, s-au pregătit în lor, colectiviştii din Dernsuş au cu realizarea unei economii de
L siau în faţa colectivului sec- ^ acest an cu multă grijă in ve­ eliberat terenul, dînd posibili­ 2 m.c. lemn de mină la mia de
t ţiei slrungăria de cilindri a .J derea recoltării cerealelor pă.- tatea tractoarelor să efectueze tone de cărbune.
^ C.S. Hunedoara este şi aceea ţ ioase. Urmînd sfaturile ingine­ arături de vară pe o suprafaţă
l de a realiza cit mai multe -j rului agronom, colectiviştii au însemnată de teren. Dintre cele mai frumoase re­
[ economii. In acest scop, strun- ‘j zultate le-a obţinut brigada iui
[ gării de aici au luat iniţiativa "j Valerian Ţarină.
{. ca cilindrii subdimensionaţi pen- )
GRAŢIAN IVAN
[ tru laminorul de 650 mm. să j început. recoltatul îndată ce C. IOAN locţiitor al şefului serviciului
f. fie. prelucraţi pentru laminorul 1 griul s-a copt. Muncind cu corespondent
t dc 150 mm. Se obţin astfel 1 protecţia muncii
L a G .A .C . din C ărpiniş
economii în valoare de 130.000 J Feste 194.000 lei
^ lei pc fiecare cilindru. Recoltarea intr-un timp scurt economii
a cerealelor păioase in scopul
r1 IONEL PREDAN j evitării pierderilor, a fost o gă recolta de grîu de pe aproa Minerii sectorului III de Ia
strungar preocupare de bază şi pentru pe întreaga suprafaţă cultiva­ E. M. Vulcan, folosind cu price­
t tă. ¦ pere timpul de muncă şi uti­
lajele, au realizai importante
i. Safe electrificate După seceriş, atelajele gospo­ depăşiri de plan. De asemenea,
t reducînd consumul de lemn, ex-
plosiv, energie electrică şi pneu­
^ De la un an la altul se ex- j colectiviştii din satul Cărpiniş. dăriei colective din Cărpiniş au matică, ei au reUsit să obţină
mai multreţeaua elec-J raionul Sebeş. Pentru a nu pier­ Început transportul snopilor la în primele 6 luni peste 194.009
[ tinde tot lei economii la preţul de cost.
( ţrică în mediul rural din re- t de timp, nu s-a aşteptat coace­ arie. Pînă in prezent a şi fost S-au evidenţiat brigăzile con­
t giunea noastră. Numai în acest ' rea întregului Ian ci recoltarea transportată recolta def pe 65 duse de Gheorghe Drob. Traian
( an au fost electrificate satele ţ a fost începută pe parcelele unde ha. Pe suprafaţa eliberată a fost Păcuraru, Emanoil Bordea, An­
i Totoi, Tei, Boz-Brănişca, Doş- ^ griul s-a copt mai întîi. Pro- efectuată arătura de vară. drei. Uomoeoş, Sold Francisc,
cedînd în acest fel, colectiviştii Ştefan Pîrvu,'Gheorghe Dusa,
r tat, Vinerea, Lăougiu şi Ohaba- ^ din Cărpiniş au reuşit să sirin ­ EUGEN SIMION Laurenţîu Diconi şi alţii.
corespondent
t Ilia- ‘ 1 AUREL KOZII
[ Sînt în curs de racordare la electrician
ţ sistemul energetic, alte 7 lo- ţ| Ară şi în să m în ţea ză p oru m b furajer Fier vechi
L calităţi din mediul rural.
pentru otelarii
} LA BASCHET ) Organlzîndu şi bine munca in pil la arie. Intr-o singură ?i. cu
Tinerii de la mina Vulcan au
Sfeaisa Bî/cureşts vV - ca m -p a n ia g rico lă de-vară •şi •atelajele ‘ piopfii, a fost trans- răspuns cu entuziasm la chema­
I nrobilizînd toate forţele de care portat la arie griul de pe a- rea oţelarilor hunedoreni de a
colecta cit mai mult fier vechi.
D dispun, colectiviştii din satul proape 10 ha. Pe'terenul elibe­ Numai în ultima vreme ei aii
a ciştigai fwroeiiS 1 Covragi, raionul Haţeg, au ter­ rat, mecanizatorul Finuţ Gro- predat la I.C.M. peste 60.000 kg.
minat intr-un timp scurt re­ fier vechi.
de la Brad 1 coltatul celor 80 de ha. cultiva­ zoni a început efectuarea ară­
te cu grîu. turilor de vară şi însămînţarea S-au evidenţiat tinerii Dumi­
Din iniţiativa Asociaţiei spor- 1 porumbului furajer. tru Tătărcan, Silvi'u Beizadea,
Avînd aria amenajată din Constantin Popescu, Nică Che-
tive Dinamo Barza, marţi şi 1 troi’u, Enciu Minea, Mibai Josin
şi alţii.
miercuri, pc un podium specia! ] timp, colectiviştii de aici au în­ IONICA DUM1U
TEODOR ARVINTE
amenajat pe stadionul din Brad. 5 ceput imediat să transporte sno- corespondent electrician
în prezenţa unui public nume- ^ Au term inat secerişu l
ros, a avut loc un interesant
r turneu de baschet masculin la Şi la gospodăriile agricole jat şi ariile de treier. Pentru ca
[ care au participat echipele ^ colective din Livadea, raionul şi treievişul să decurgă în ritm
( Steaua Bucureşti, lotul de tine- } Haţeg, Apoldul de Jos, raionul susţinut, ei au mobilizat la lu­
( ret al R.P.R., cu două echipe 1 Sebeş, Grin şi Lăsău raionul
Iii a, se munceşte cu însufleţire la
ţ şi selecţionata din Brad. După ^ recoltarea cerealelor păioase. Co ' cru toate atelajele şi au înce­
put transportul snopilor la arii.
}¦ două zile dc întreceri, echipa ţ
^ Steaua Bucureşti a ocupat pri- ^ leotiviştli. dornici de a vedea cil. A. GLIGOR
i mul loc. -i mai curînd griul înmagazinat, P. ALBU
f Jucătorilor care au pârtiei- ^ MIR.ON SIMEDBIA
corespondenţi
[ pat la acest turneu li s-au în- ^ nu au precupeţit nici un efort
şi au reuşit ca în timpul optim
(, minat plachete şi fanioane din ^
C partea A.S. Dinamo Barza. să recolteze griul de pe întreaga r
l H. POPA 1 suprafaţă de 802 ha. j
t M. SUSAN 1 Paralel cu secerişul, colecti­ D o rln fe îm p îîn ife
^ corespondenţi 1
viştii din aceste sate au amena­
<— ) . — '• i— i Agenţia O.N.T. Qarpaţi din
Deocamdată, agenţia nu mai
Petroşani. zeci de oameni ai avea locuri pentru această ex­
Cu planul depăşit muncii se perindă zilnic pe la cursie dar cetăţeanului nu i se
Menţinind şi dczvoltînd rezultatele obţinute în primul ghişeele agenţiei. dă răspuns negativ. Se intervine
.semestru al anului, colectivul cooperativei „Retezatul“ — Aş vrea un bilet pentru telefonic la Bucureşti. Răspun­
din Haţeg a reuşit să obţină succese importante şi în sul se transmite îndată: locu­
luna iulie. Astfel, planul valoric al producţiei globale tratament la Olăneşti, spune un rile pentru excursia in Ceho­
a fost îndeplinit în proporţie de 133.83 la sută, iar al pensionar miner. slovacia sînt asigurate, dorinţa
producţiei marfă în proporţie de 134,52 la sută. Primul cetăţeanului a fost împlinită.
loc în întrecerea socialistă este ocupat de secţia confec­ — Dar Ia Sinaia mai aveţi bi­
ţii pentru bărbaţi, al cărei responsabil este comunistul lete ? întreabă un tînăr, dornic Tot prin această agenţie se
Constantin Ştefoni. In luna iulie, secţia respectivă a în­ de a se lua la întrecere cu cul­ fac şi excursii colective. De la
registrat o depăşire dc 92,19 la sută. mile semeţe ale Carpaţilor. începutul anului şi pînă acum,
au plecat în concediu, sau au
NICU SBUCHEA Răspunsurile sînt afirmative. făcut excursii prin O.N.T. peste
corespondent Un altul însă se adresează cu o 3.500 de oameni ai muncii din
nouă întrebare: Valea Jiului.
— Eu aş vrea să fac o ex­ I. O R IŞ A N corespondent
cursie cu familia în Cehoslova­
cia. Cum trebuie să procedez ?
Primii paşi spre panoul de onoare
Rămas singur, maistrul alte motive mai găseşte ? rilor ci îşi luă pacheţelul — Dacă el nu făcea azi
Traian Moldovan începu — Nu-i nimic, vin oa- cu mincare pregătit de cu ceea ce a făcut, timpul
să lucreze de zor. In ci- seară şi. plecă. Ajuns la s-ar fi prelungit — îşi dete
teva clipe, planul de ac- meni şi clin alte- echipe, uzină, el opri imediat to­ cu părerea Timoftei Trifţ
ţiune pentru a doua zi Putem conta pe Constan- bele. Pină la venirea celor -
era gata. Trebuia numai tin Lupulescu, Pavel. ili- — Da, da. asta înseam-
să vorbească şi cu oame- sie şi pe inimosul Cornel lalţi numai bine aveau nă că trebuie să-i rezer-
ursar, timp să se răcească. După v6.ni un loc la panou —
nii. Era planificată o aproape două ore, in secţie răspunse un alt ortac,
excursie. O parte din oa- Discuţia era purtată in îşi făcură apariţia şi cei-
meni va trebui să vină in- apropierea lui Gherman. lalţi. Ei rămaseră plăcut _ Ei. nu chiar aşa, deo-
să în uzină. Ei vor infele- El auzi totul. Adevărul in­ surprivşi de prezenţa lui dată. Trebuie să înăepH-
ge importanţa lucrării de să nu putea fi tăgăduit, Gherman înainte de ora neaseă şi o altă condiţie :
miine, deşi e dumimeă. E şi ieri l-a mustrat mai- fixată. Toţi se grăbiră să-l totdeauna să fie sirguin-
vorba doar de soarta pro- strul pentru întirziere. felicite pentru munca fă cios. Fapta de azi îi abia
ducţiei. Cind auzi aceste cuvinte cută. Fiindcă tobele erau începutul, spuse un altul.
îşi z is e: „No, gata Cosma de mult timp oprite, se ¦'Aceeaşi părere o avea
— Noi vom veni cu toţii încep oamenii să vorbeas putea începe lucrul direct, şi maistrul. In atitudinea
im Gherman. el găsi o
spuse Lorencz Heinrich, că. Şi totul vine numai de Rină pe rină, tronsoanele explicaţie asupra celor in-
şeful echipei de lăcătuşi, la întîrzieri“ ,.. sint înălţate şi montate, tîmplate în ziua preceden-
Am vorbit şi cu Cosma 1* ...Aceste ginduri. l-au Toţi munceau de zor. Ar tă. Intr-adevăr, cu Gher-
Gherman dar... frămîntat pe Gherman fi greu să evidenţiez/, pe man e ce v a ! Mai trebuie
Cosma toată noaptea. Iată cineva. Cu toate astea insă, !nsă ajutat de colectiv şi
— Dar ce ? unde a ajuns. I-a făcut pe
— El cam are obiceiul oameni să-şi piardă incre- cei^ mai harnic părea a fi !n Scurt timp, pe panoul
să întirzie, aşa că prea derea in el. La drept vor
mare bază nu putem pu- bind. aveau toată drepta- Munca s e 1termina o dată fruntaşilor de la Prepara-
ne în el. De fiecare dată tea. Această situaţie insă cu Inserarea. In drum spre t,a cărbunelui din Petriia
aduce m otive: ori a intir- nu trebuie să persiste, casă s-a vorbit şi despre va aixire un nume nou.
‘Fut cursa, ori nu s-a pu- Gherman.
tut scula, ori... ştiu eu ce o dată cu revărsatul zo- i. OIOBANU