Page 2 - 1962-11
P. 2

PAG. 2                                                                   VRU MUL s o c m u s w u L m                                                                                                                                                              Nr. 2442

                                                        aBOttNtteuras

Sporirea producţiei de lapte                                                                                                                                     Să/ / voroim şi                          scriem corect / /

şi reducerea preţului de cost -                                                                                                                                  şl E la ÎBBeepat de ©tivişi şl die silabă,

              obiective de seamă                                                                                                                                   Este un lucru îndeobşte cunos.         ied, ieftin, iepure, iernatic, ierta,     este deprinderea grafică din cele
                                                                                                                                                                 cut că forma scrisă a cuvintelor                                                   mai vechi tim puri), se rostesc
Aflîndu-se într-o zonă pedo­ producţie corespunzătoare dato­                                                                                                     are o mare influenţă asupra de­          iesle, ieşi, cu ie la început de cu­      cu ie : ieu, ieste, »erai etc. Aşa­
                                                                                                                                                                 prinderii grafice şi chiar asupra        vîn t; şi: bale (ba-ie), caiet,           dar, rostirea corectă este cu
climatică propice creşterii ani­ rită faptului că ea a fost bine                                                                                                 rostirii. De aceea, e foarte im­         claie, cheie, femeie, seînteie, sta­      ie- (ici), iar scrierea corectă cu
malelor, gospodăria agricolă de curăţată, grăpată şi îngrăşată.                                                                                                  portant ca ceea ce se scrie pen­                                                   e-. Pronunţarea (chiar de către
stat din Slntămăria Orlea a dez­ In toată, perioada de vaTă s-a                                                                                                  tru marele pub lic: afişe, anun­         tuie, voie, precum şi verbele ale         unii profesori): eu, el, este apa­
voltat continuu această ramură practicat metoda păşunatului pe                                                                                                   ţuri, indicatoare etc., să cores­        căror rădăcini se termină In              re ca forţată, neconformă cu rea­
de producţie profilîndu-se pe parcele, lucru care a contribuit                                                                                                   pundă întrutotul normelor orto­          î : trebuie, atribuie, constituie,        litatea limbii.
                                                                                                                                                                 grafice în vigoare. Din păcate
creşterea şi ingrăşarea tinere­ la regenerarea ierbii.                                                                                                           această obligaţie elementară             restituie (la prezent indicativ,             2. In cuvinte neologice, cave
tului bovin l'n ultimii doi ani In lunile august-3eptembrie,                                                                                                     este uneori uitată de către fac­         persoana a m -a ) , cu -ie la în­         de cele mai m ulte ori sînt si
insă, Ia propunerea şi sub îndru­ ctad iarba s-a împuţinat, vacile                                                                                               torii responsabili.                      ceput de silabă, după vocală.             recent introduse în limbă, se ros.
marea organizaţiei de partid, au păşunat şi o parcelă de 70                                                                                                                                                                                         teşte şi se scrie corect cu e, la
ne-am creat şi o fermă de vaci ha. cu’trif oi, care, din cauza se­                                                                                                  Un exemplu concludent nl-1              Sînt însă în limba noastră şi           început de cu vîn t: echilibru,
de lapte, ştiind că astfel bene­ cetei, se compromisese în mare                                                                                                  oferă Indicatoarele din gări, de         unele cuvinte care se scriu cu            echinox, echipă, ecran, epocă,
ficiile gospodăriei pot spori con­ parte. Tot de prin luna august,                                                                                               la cinematografe, din magazi­            e, atît la început de cuvînt, cît         eră, erou, eveniment, examen
siderabil. La sîirşitul anului vacilor li s-a mai dat ca hrană                                                                                                   nele mari cu „celebrul“ EŞIRE.           şi la început de silabă, după vo­
trecut, de pildă, efectivul de zilnic, şi cîte 35-40 kg. porumb                                                                                                                                           cală.                                     etc., şi la început de silabă dună
                                                                                                                                                                   Deşi nimerii nu pronunţă eşire,
vaci număra peste 150 capete, masă verde.                                                                                                                        ci ieşire, de la verbul a ieşi (nu:        Din punctul de vedere aii ros­          vocală f alee (ale-e), coechipier,
nucleu pe care l-am mărit în Curiosoînld importanţa mare pe                                                                                                      a e ş i !) şl deşi s-a vorbit mult       tirii, aceste cuvinte se prezintă
acest an la 190 capete. Dar noi dare o au nutreţurile Insilozate              Radu Dan se numără printre cel mai buni mecanici de locomotive elec­               despre scrierea acestui cuvînt,          în două fe lu r i:'                       coexistenţă, duet, poet, poezie
nu ne-am îngrijit numai de spo­ în hrana animalelor, în acest ari        trice de la Exploatarea minieră Barza. El a prelungit durata de funcţionare             alcătuitorii unor astfel de indi­
                                                                         a locomotivei pe care lucrează, între reparaţiile mijlocii planificate, cu 3 luni.      catoare continuă greşeala, co­              1. Unele : eu, el, ei, ele, eşti,      etc.
rirea efectivului de vaci. In cen­ noi am însilozat 1.778 tone po­                                                                                               piind pe cele vechi.                     este, eram, erai, erau, deşi se
                                                                              In foto: Mecanicul de locomotivă Radu Dan şi cu însoţitorul de tren                                                         scriu cu e- (pentru că aceasta
                                                                                                                                                                   De asemenea, apare scris gre­
trul atenţiei noastre a stat per­ rumb (cultură pură), iar acum          Remus Valea.                                                                            şit, în linele panouri sau anun­         n u m e ra l u lu i iuta!
manent şi creşterea producţiei însilozăm coconii de porumb ca­                                                                                                   ţuri, cuvîntul treime. Şl în acest
de lapte,’ şi reducerea preţului re vor asigura încă circa 200 to­                                                                                               caz, toată lumea pronunţă :'
de cost. Astfel, la data de 26 ne siloz. Baza furajeră este apoi                                                                                                 trebii-ie (nu! ? trebu-e !). Să             Uri cititor îşi exprimă nedu­          neşte o funcţie adjectivală, com-
                                                   completată şl cu                                                                                              scriem Seci cum pronunţăm,               merirea în legătură cu folosirea
octombrie pla­                                                                                                                                                   Supă unul din principiile de             numeralului ordinal întîi. Intr-a­        portîndu-se ca un adjectiv cu
                                                   100 tone tăiţei                                                                                               bază ale sistemului nostru orto­         devăr apare scris şi clasa I şl           o singură term inaţie. Or, este
nul global al pro­                                                       Prietenii cărţii vyywvW v./                                                             g r a fic :' IEŞIRE şi TREBUIE.          clasa l-a.                                ştiut faptul că adjectivele în lim ­
                                                   de sfeclă de za­                                                                                                                                                                                 ba noastră primesc articol nu­
ducţiei de lapte F le c a r e 0 , A.S.                                                                                                                             Aceste greşeli se întîlnesc însă          Actualele norme ortografice            mai cînd preced substantivul pe
                                                   hăr, 700 tone f i­                                                                                            ş'i în scrierea altor cuvinte cu si­     cer să rostim şi să scriem întîi          care-1 determină. Urmează deci
(raportat la un o u n ita te r e n ta b ilă        broase (fînuri                                                                                                tuaţie similară. Pentru a putea          după substantive de orice gen :           ca şi întîi să apară articulat
                                                                                                                                                                 evita o astfel de greşeală e bine        băiatul întîi, clasa întîi, gradul        numai în formulări ca acestea :
efectiv mediu de                                   daturale, de tri­       7 înărul urcă in grabă trepte­              T..Pentru început Mihai ceru              să se ţină seama de regula or­           întîi. Majoritatea celor ce vor­          înfîiul volum, întîia zi de toam ­
                                                                         le, bătu la uşă şi intră. Prietenos,        cartea „Mama“ de Gorki.                     toepică potrivit căreia, în cuvin­       besc şi scriu romîneşte întrebu­          nă, întîia constatare etc., deşi
176 canete vaci                                                          cum ii e obiceiul, Gal Francisc,                                                        tele romîrieştl mai vechi, la în ­       inţează, după substantivele mas­          majoritatea vorbitorilor preferă,
furajate), era îndeplinit în pro­ foi şi bcrceag), 400 tone concen­      bibliotecarul, îl întîmpină în prag:           Din ziua aceea, tînărul Mihai            ceput de cuvînt şi la început de         culine şi neutre la singular, co­         în astfel de situaţii, să foloseas­
                                                                                                                     Puia, electrician, proaspăt absol­          silabă, după vocală se rosteşte          rect pe întîi. Insă mai sînt încă         că pe primul, prima.
porţie de 110 la sută, dindu-se trate etc.                                 — Poftiţi, p o ftiţi! Avem multe          vent al şcolii profesionale din Lu­         ie ; e necesar deci ca acesta să         mulţi care după substantivele
                                                                         noutăţi. Cu ce vă putem fi de fo­           peni, repartizat la sectorul nos­           anară şi în scris. Aşa vor fi pro­       feminine, la singular, folosesc              Tn urma substantivelor trebuie
peste plan 43.400 litri lapte, ia De cîteva săptămîni vacile gos­                                                    tru, s-a împrietenit cu eroii lui           nunţate şi scrise cuvinte ca?            forma articulată: întîia. Chiar           să fie folosit întotdeauna inva­
un preţ de cost per hl. mai mic podăriei se găsesc din nou în            los ?                                       Gorki, Sadoveanu, Ostrovski, Şolo-                                                   şi la radio mai auzim :’ ...,,s-a         riabil : partea întîi. clasa întîi,
cu 15 lei decit cel planificat, stabulaţie. Condiţiile de hrăni-           Tînărul nu mai fusese pînă a-                                                                       NOTA                       încheiat partea întîia a concer­          conjugarea întîi, pauza întîi. re­
                                                                                                                     hov ele.                                                                             tului“... sau .... am transmis re­        priza întîi etc. Adjectivul întîi
ceea ce echivalează eu 65.805 lei re sînt aceleaşi ca şi în arini        tunci în biblioteca volantă a sec­             ...De la acel început au trecut          O oră la stru g u ri...                   priza întîia a m eciului“... etc.        pus în urma substantivelor poa­
                                     trecut. Avem însă convingerea       torului, de aceea roşi pînă în vîrful                                                                                                                                      te fi redat şi prin cifra romană
economii.                                                                urechilor, apoi spuse:                      aproape 6 luni. Recent Mihai a                                                          In ce constă greşeala ?                I : calitatea I, clasa I, (fără nici
                                     fermă că, după felul cum se fa­                                                 cerut să ie prezinte în faţa co­                                                        In faptul că se uită că nume­          un semn si fără nici o literă : nu
  Este de la sine Înţeles că la      ce acum brănârea (vacile primesc      — Vreau să devin purtător al              misiei de examinare, împreună cu                                                     ralul ordinal întîi, întrebuinţat         I-a !).
această creştere a producţiei de     mai multe nutreţuri murate),        insignei „Prieten al cărţii“, mă            încă 25 de tineri. Apreciindu-i                                                      pe lingă un substantiv, îndepli­
lapte şi la reducerea preţului de    producţia de lapte ps cap de        înscrieţi şi pe mine la concurs ?           răspunsurile, comisia de examina­                                                                                                                         V. ŞERBAN
cost au contribuit o serie în­       vacă furajată va ajunge la sfîr-                                                re l-a declarat reuşit, alături de
treagă de factori şi, în primul      şitul anului la cel puţin 3.200          — Da, dar ce tc-a îndemnat             ceilalţi. Acum Mihai Puia este
rind, îngrijirea şi hrănirea ra­     litri, faţă de 3.030 litri cît s-a  să faci asta? întrebă bibliotecarul.        purtător al insignei „Prieten al
ţională a animalelor. Alimenta­                                                                                      cărţii“.:
rea lor s-a făcut diferenţiat, ţi-   planificat.                            — La noi toţi cei din brigadă
                                                                         sînt purtători ai insignei. De ce                                  tir
nîndu-se cont de perioada, vîrsta Dacă gospodăria noastră a              n-aş fi şi eu ? Şi-apoi îmi place              In sectorul nostru sînt mulţi ti­
                                                                         şi mie să citesc...                         neri ca Puia Mihai. Cetean loan,
şi greutatea vacilor. In perioada reuşit să depăşească planul de                                                     Dina Stelian, Goşa loan, Vîlceanu
de stabulaţie, bunăoară, furajul lapte (la zi), aceasta se dato-            Bibliotecarul Feri, cum e cunos­         loan, Preotu Mihai, sînt doar cîţi-
de bază în hrana vacilor l-a con­ reşte şi altor factori, tot atît       cut de tot sectorul IX C de la              va din cei 192 de tineri care au
stituit porumbul siloz, tăiţeii de de importanţi.                        mina Lupeni, ii spuse pe scurt              devenit prieteni nedespărţiţi ai bi­
                                                                         regulamentul de desfăşurare a con­                                                        Atîta am stat luni 29 octom­           Pentru protecţia muncii
sfeclă de zahăr, fibroasele şi întrecerea socialistă între ce­           cursului şi-i întinse o foaie pe            bliotecilor, purtători ai insignei          brie, pentru ea să cumpăr 1 kg.
                                                                         care erau trecute cărţile obligato­         „Prieten al cărţii“.                        de struguri de la magazinul
concentratele. Furajarea s-a fă­ le două brigăzi şi între ingri-         rii şi la alegere. Mihai le citi re­                                                    „Gostat“ din Deva.                         De la un an la altul cresc su­          tate o serie de lucrări pentru
                                                                         pede, apoi adăugă :                                                 EUGEN POPA                                                   mele cheltuite de stat pentru a-          îmbunătăţirea condiţiilor c!e
cut pe grupe de producţie, iar jitorii-mulgători, consfătuirile de                                                                              corespondent       Ciorchinii aurii m-au ademe­           sigurarea tehnicii securităţii şi         muncă, s-au asigurat Ia timp
                                                                            — Inscrieţi-mă!, Am să citesc                                                        nit în timp ce erau descărcaţi           protecţiei muncii. In acest scop          şi în cantităţi suficiente alimen­
vacile cu O producţie mai mare producţie organizate în fiecare           toate cărţile.                                                                          din camion. Am luat loc la rind          la uzina de preparare a cărbu­            taţia specială, echipamentul de
                                                                                                                                                                 şi am aşteptat taman... o oră.           nelui din Petrila s-au cheltuit           lucru şi cel de protecţie
de 4.000 litri lapte au fost hră­ lună, s-au dovedit deosebit de                                                                                                 In faţa mea mai erau cîteva zeci         pînă acum aproape 313.000 lei.
nite individual. Raţia zilnică s-a folositoare.                                                                                                                  de persoane atrase de aroma              Cu această sumă au fost execu­                                          C. BADUŢA
                                                                                                                                                                 plăcută. Intr-adevăr, recolta de                                                                                    corespondent.
administrat in trei tainuri — In această bătălie ce continuă                                                                                                     struguri din această toamnă este
                                                                                                                                                                 frumoasă. Ca urinare, oraşele
dimineaţa, la prinz şi seara — să se desfăşoare cu tot mai ma­                                                                                                   regiunii noastre sînt aprovizio­
                                                                                                                                                                 nate cu cantităţi sporite de stru­
întotdeauna la aceleaşi ore. Fie­ re însufleţire, fruntaşă se situea­                                                                                            guri.

care raţie conţinea circa 7,5 — ză plnă acum brigada din Ber-                                                                                                      In urmă cu cîteva săptămîni            z m :.
                                                                                                                                                                 strugurii te îmbiau- ia unităţile
8 unităţi nutritive şi 0,600 kg. al­ thelot unde avem 86 de vaci.        Îrafăpîusrea p ro p u n e rilo r ^ le g a ta r ilo r —                                  de fructe şi legume,, în piaţă, la
                                                                                                                                                                 chioşcurile volante şi, bineînţe­
búmina digestibilă. Cantităţile Producţia pe cap de vacă fura­                                                                                                   les, la magazinul „Gostat“. Iată         sin m o en m u L b e
                                                                                                                                                                 însă că, deşi valorificarea lor             B T H T ilm m iSI
de suculente administrate au va­ jată este aici cu 50 litri lapte        sarcină im p o rfao fă a s fa tu rilo r p o p u lare                                    este in toi şi sînt tot mai des
                                                                                                                                                                 căutaţi, procurarea lor devine                                              ..i tsm
riat zilnic între 20-40 kg., so- mal mare decit cea realizată la                   (Urmare din pag. l-a)             precum şi a deputaţilor comunali Ni-        anevoioasă. După cîte am aflat,
                                                                                                                     colae Gîrştoi şi Constantin Jianu           în prezent în întreg oraşul De­
cotindu-se la 5 kg. siloz 1 kg. brigada din Sîntămăria. De ase­          ţa contribuţiei deputatului la vrezolva­    (Brad)-, Maria Marcu şi Octavian Flo-       va unicul loc unde se găsesc de
                                                                         rea anumitor probleme din circumscrip­      rea (Alba), Ioan Goman, Alexandru           vînzare struguri este magazinul
de fibroase.                         menea, în fruntea întrecerii sînt   ţia respectivă, cît şi a aportului cetăţe­  Ocolişan, Alexandru Toma (Deva) şi          „Gostat“ de pe str. Dr. Petru            2 NOIEMBRIE 19î>2
                                                                         nilor.                                      mulţi alţii.                                Groza.
Concentratele au fost de ase­ îngrijitorii-mulgători Ioan Bud,                                                                                                                                              Programul I: 5,07 Jocuri popu­          19,00 Cîntă Klaudia Suljenko şi
                                                                           Analizînd stadiul de îndeplinire a          Sfaturile populare acordă o mare             Ce părere au tovarăşii din con­       lare romîneşti; 5,40 Muzică uşoa­         Florin Dorian; 19,30 Teatru la
menea administrate în funcţie de Adam Diconi, Ioana Stanciu,             propunerilor alegătorilor pe raioane şi     atenţie transpunerii în viaţă a propu­      ducerea O.A.D.L.F. despre aceas­         ră ; 6,07 Prelucrări corale; 6,20         m icrofon: „Cînd scapătă luna“,
                                                                         oraşe regionale, putem aprecia felul        nerilor alegătorilor. Obiectivele înfăp­    tă situaţie ? Oare este normal           Emisiunea pentru sate; 6,30               scenariu radiofonic de Floria
producţia de lapte a fiecărei Ioan Huţuţuc şi Moise Mcraru               în care sfaturile populare respective       tuite pînă în prezent sînt o dovadă         ca cetăţenii să piardă ore în­           Marşuri de estradă; 6,45 Salut            Stancu; 20,56 Muzică uşoară;
                                                                         au muncit în această direcţie. Prin         concludentă a acestui lucru. Mai sînt       tregi pentru a cumpăra un ki­            voios de pionier; 7,10 Din reper­         21,15 Solişti instrum entişti de
vaci. Spre exemplu, vacile cu o care de la efectivele pe care le         prisma acestor rezultate se poate con­      însă raioane ca Haţeg, Orăşfie şi ora­      logram sau două de struguri ?            toriul violonistului Ion Matache;         muzică populară romînească;
                                                                         sidera ca pozitivă activitatea desfăşu­     şul regional Petroşani, unde cu toate                                                7.30 Sfatul medicului: Prişnlţe-          22,30 Moment poetic „Fiori ale
producţie zilnică de 10 litri lap­ au în îngrijire au muls în me­        rată In raioanele Brad, Ilia, Sebeş şi      că s-au obţinut multe rezultate bune           Nu poate fi găsită o modali­          le, catapiasm ele şi băile de m uş­       prieteniei“ — versuri populare
                                                                         Alba, precum şi în oraşele regionale        pe această linie, sînt încă multe pro­      tate ca şi Ia unităţile de fructe        tar; 8,00 Sumarui. presei centra­         închinate prieteniei romîno-so-
te au primit cite 20 kg. siloz, die (în perioada ianuarie-octom-         Deva şi Hunedoara. Cele mai impor­          puneri care aşteaptă să fie înfăptuite.     şi legume să se vîndă în mod             le; 8,08 Muzică vocală; 9,30 Săp-         vietice; 23,35 Muzică uşoară;
                                                                         tante realizări din aceste raioane şi ora­  Este necesar ca sfaturile populare, de­     regulat struguri în sezonul de                                                     23,10 Concert de noapte.
3-4 kg. fibroase, 2 kg. paie sara­ brie) cîte 2.800 — 3.100 litri lap­   şe pe linia transpunerii în viaţă a pro­    putaţii, cu sprijinul maselor, să treacă    toamnă ? Consider că aceasta             tămîna muzicii sovietice; 10,30
                                                                         punerilor alegătorilor s în t: două că­     neîntîrzîat Ia realizarea tuturor propu­    nu este o problemă imposibil de          Muzică d e’ estrad ă; 11,30 Val­             Buletine de ştiri şi radiojur­
murate, 2 kg. tăiţei de sfeclă de te pe cap de vacă furajată, a-         mine culturale şi două şcoli în raio­                                                   rezolvat. rAr putea fi evitate în        suri din operete; 12,20 Mari or­          n a le : 5.00; 6,00; 7^00; 11,00;
                                                                         nul Brad, instalarea şi darea în folo­      nerilor făcute de cetăţeni. Avînd la        acest fel aglomeraţia, oboseala          chestre de muzică populară ro-            13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
zahăr, 3 kg. tărîţe de grîu, 2 kg. ducîndu-şl astfel o contribuţie       sinţă a unui grup electrogen necesar        bază experienţa de pînă acum, există        neplăcută, timpul pierdut. Este          mînească; 15,20 Clntă orchestra           (programul I ) ; 12,00; 14,00;
                                                                         aparatului Roentgen în comuna Intregal-     toate posibilităţile ca şi aceste propu­    vorba de o mai bună deservire            de estradă a Radioteleviziunii            16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro­
şroturi şi 1 kg. tărîţe de porumb. de seamă la creşterea produc­                                                     neri să fie înfăptuite în termenul cel                                               sovietice; 16,15 Vorbeşte Mosco­          gramul! n ) .
                                                                         de, raionul Alba, 11 construcţii de şcoli   mai scurt                                   a populaţiei, căreia organele de         va; 16,45 Jocuri populare romî­
Vacilor a căror producţie ajun­ ţiei globale de lapte.                   şi 4 cămine culturale în raionul Ilia,                                                  aprovizionare trebuie să-i acor­         neşti; 18,00 Fragmente din ope­           j CONSUMATORI! |
                                                                         electrificarea completă a satelor Doştat      Folosind în continuare legătura strîn-    de atenţia cuvenită.                     retele lui Offenbach; 18,40 Mu­
gea la 15 litri lapte zilnic, li se In curind vom intra în noul          şi Roşia de Secaş, raionul Sebeş şi         să dintre deputaţi şi alegători, contb                                               zică de estradă de compozitori            | Consumaţi produsele |
                                                                                                                     nuînd cu perseverenţă organizarea în-                                     I. LAZAR   romîni; 19,00 Jurnalul satelor;
mai adăuga In raţie cîte 2 kg. an. Pentru a obţine o produc­             altele. Merită a fi scos în evidenţă        tîlnîrilor dintre aceştia şi cetăţenii din                                           20.30 Noapte bună, copii : „Lu­           i 1. 0. I. L. SiMERSA |
                                                                         aportul deputaţilor regionali Benedic Ha-   circumscripţii, sfaturile populare au da­      In procesul instruetiv-educativ       crul cel mai de seamă“ de Con­
tăiţei de sfec/lă, 1 kg. tărîţe şi ţie şi mai bună de lapte, cu un       {egan din circumscripţia nr. 8 Alba,                                                    învăţătorul este ajutat în mod           stantin Teodori; 20,40 Muzică             | fabricate din fa ite |
                                                                         Ioan Gotronză din circumscripţia nr.        toria de a mobiliza în permanenţă ma­       substanţial de către colectivul          de dans; 21,30 Cîntec, joc şi voie
5 kg. siloz. De asemenea, din ra­ procent ridicat de grăsime şi la       83 Lupeni, a deputatei raionale Rozina      sele Ia îndeplinirea tuturor propuneri­     de părinţi al clasei. Mi-am dat          bună, pe ogorul înfrăţit; 22,20           | pasteurizat: |
                                                                         Haţegan (circumscripţia nr. 14 Ilia),       lor, la îndeplinirea cu succes a tuturor    seama că, colaborînd cu membrii          Valsuri.
ţia zilnică n-au lipsit nici cal­ un preţ de cost cît mai redus,                                                     sarcinilor trasate de partid şi guvern.     acestui colectiv, cerîndu-i spri­
                                                                                                                                                                 jinul pentru a rezolva diferite             Programul II : 12,15 Lucrări
ciul furajer şi nici sarea, care ne vom strădui să depunem toa­                                                                                                  probleme ce se ivesc zilnic in
                                                                                                                                                                 însuşirea cunoştinţelor de către
s-au dat la discreţie. O grijă te eforturile pentru ca, în frun­                                                                                                 elevi, aceasta se face mai uşor,
                                                                                                                                                                 colectivul de elevi se încheagă
'deosebită s-a purtat şl vacilor te cu comuniştii, să dăm viaţă                                                                                                  mai bine, se întăreşte discipli­
                                                                                                                                                                 na, într-un cuvînt pot afirma
gestante, acestea fiind hrănite şi hotărîrilor luate în această pri­                                                                                             că se ridică nivelul general al
                                                                                                                                                                 clasei iar numărul celor rămaşi
îngrijite special.                   vinţă cu ocazia dezbaterii sar­                                                                                             în urmă la învăţătură este din
                                                                                                                                                                 ce în ce mai redus.
In perioada de vară sistemul cinilor de producţie ce ne revin
                                                                                                                                                                    Legătura familiei cu şcoala a
!de furajare s-a schimbat. Pă­ pentru anul 1963.                                                                                                                 fost şi rămîne o problemă im­
                                                                                                                                                                 portantă. Imbinînd în mod ar­
şunea existentă, în care vacile              NIOOLAE MARTA                                                                                                       monios educaţia din şcoală cu
au păscut oÎTca 100 zile, a avut,    ing. zootehnist la G.A.S. din                                                                                               cea din fam ilie, putem să dăm!
                                                                                                                                                                 elevilor noştri o educaţie sănă­
ou toată seceta din acest an, o      Sîntămăria Orlea, raionul Haţeg                                                                                             toasă, cunoştinţe temeinice, să          de compozitori romîni înaintaşi;
                                                                                                                                                                 formăm omul nou, cu o înal­              12,45 Concert de prinz; 13,25
                                                                                                                                                                 tă conştiinţă morală, cu o înal­         Preludii şi balete din opere de           | — la pte pa st e u r i- |
                                                                                                                                                                 tă pregătire politico-profesiona-        compozitori francezi; 14,10 Mu­
                                                                                                                                                                 lă.                                      zică distractivă interpretată de          jg ZAT ÎMBUTELIAT
                                                                                                                                                                                                          fanfară; 14,30 Melodii de estra­
                                                                                                                     comportarea elevilor in şcoală şi              Consider că pentru atingerea          dă: 15,00 Din muzica popoare­             I — IAURT
                                                                                                                     în afara ei. De Ia începutul anu­           acestui ţel mai am încă multe            lor; 16,30 Ansambluri de copii;
                                                                                                                     lui şcolar am ţinut două ase­               de făcut. Va trebui, bunăoară,                                                     | — BRÎNZA GRASA UE J
                                                                                                                     menea şedinţe. Cu aceste ocazii             să-mi formez convingeri cît mai
                                            lutuluita <îy                                                            am discutat teme c a : „Exem­               clare, mai exacte, despre fiecare                                                  | VACI                  |
                                                                                                                     plul personal, autoritatea şi răs­          elev. Va fi necesar să întocmesc
                                                                                                                     punderea părinţilor pentru edu­             caietul de caracterizări al cla­                                                   | — BRSNZ'A PRIMA
                                                                                                                     caţia copiilor“, „Organizarea tim ­         sei în care să notez toate obser­
                                                                                                                     pului liber pentru şcolari“,                vaţiile privind comportarea fie­                                                   § — FRIŞCA              =
                                                                                                                     „Cum să ne ajutăm copiii la                 cărui elev, capacitatea de asi­
                                                                                                                     învăţătură“ etc. Discuţiile au              milare şi de expunere, progresul                                                   1 — SM1NT2NA EXTRA Şi 1
                                                                                                                     fost purtate pe marginea unor               zilnic, aptitudinile etc. Bineîn­
Legătura fain ei şcoala                                                                                              referate pregătite şi prezentate                                                                                               1 SUPERIOARA            |
                                                                                                                     în faţa părinţilor. Trebuie să              ţeles că, în acest scop, de un
 o necesitate eu actuală                                                                                             arăt că de fiecare dată, proble­            real folos îmi va fi colaborarea                                                   | — CREMA „CARATMAN“ g
                                                                                                                     mele ridicate de părinţi au fost            permanentă nu părinţii elevilor                                                    1 ŞI CREMA „MOLDOVA“ jj
                                                                                                                     lămurite pe loc, împreună cu ei.            pe care voi căuta să mi-i apro­
                                                                                                                                                                                                                      PEN TRU 24 ORE                I — SANA — PRODUS RA- i
                                                                                                                        Cea mai discutată problemă a             pii în continuare, să-m l fac din           Vreme schimbătoare cu cerul mai
                                                                                                                     fost cea a notărilor. Chiar în                                                       mult noros ziua. Vor cădea ploi sla­      1 CORITOR                            §
                                                                                                                     prima şedinţă părinţii elevilor             ei prieteni de nădejde.                  be. Temperatura staţionară: ziua în­
   In munca d& educare a tine­       să le dezvolte dragostea pentru     pre felul cum îşi pregătesc co­             R. R. şi L. V. şi-au exprimat pă­                                                    tre 14 şi 19 grade, iar noaptea înlre     | __ UNT PREAMBÂLAT |
retului, şcoala &e foloseşte ne­     activitatea independentă. In pri­   piii lecţiile, alţii mi-au vorbit           rerea că notele primite la anu­                              VASILIOA DAVED          5 şi 10 grade. Vînt potrivit cu intensi­
mijlocit de ajutorul familiei.       mele zile de şcoală, am consta­     despre timiditatea, exprimările                                                                                                  ficări din sectorul sud-vest şi vest-     I LE 12 DE TOATE SORTIMENTE- m
Părinţii sînt aceia care creează     tat că unul din elevi absenta       greoaie sau emotivitatea exage­             mite obiecte au fost prea mici.                      învăţătoare Ia Şcoala de 8 ani  Dimineaţa ceaţă locală.
copiilor, în afara şcolii, toate     nemotivat. I-am vizitat familia.    rată ce-i caracterizează pe anu­                                                                  „Dr. Petru Groza* — Deva                                                 m Sînt hrănitoare şi folo. 2
condiţiile necesare unei pregă­      Am discutat cu părinţii despre      miţi elevi şi mi-au cerut sfatul               „Dimineaţa, înainte de a ple­                                                          PENTRU URMĂTOARELE
tiri temeinice.                      necesitatea frecventării ou regu­   pentru a învinge aceste greutăţi.           ca la şcoală l-am pus pe copil                                                                          3 SILE                 gf sitoare organismului şi se î
                                     laritate a cursurilor. In pre­      Este interesant de relatat urmă­            să-mi recite poezia pe care o
  Formarea omului nou, multi­        zent elevul respectiv şi-a îm ­     torul fapt,: elevul R. A. are o             avea de învăţat — spunea ma­                                                            Vreme nestabilă cu cerul variabil şi   fj găsesc la toate magazinele j g
lateral pregătit, se realizează cu   bunătăţit atît situaţia frecvenţei  doză prea mare de emotivitate               ma elevului L. V. A ştiut poe­                                                       temperalura staţionară.
atît mai bine cu cît învăţătorul,    cît şi a învăţăturii, O altă vi­    şi, în unele cazuri, se exprimă             zia fără nici o greşeală. Eu i-aş                                                                                              § alimentare, coorm^rivcle H
profesorul sau dirigintele ştie      zită deosebit de fructuoasă am      greoi. La început n-am ştiut a-             fi dat nota 10. Dumneavoastră                                                                                                  H de consum şi T.A.P.L'.
să organizeze un colectiv de pă­     făcut-o nu de mult la familia       cest lucru şi consideram că ele­            însă l-aţi notat numai cu 9. De
rinţi bine închegat'. O dată rea­    unui elev care, după ce pleca       vul este slab pregătit (trebuie             ce ?“                                                                                                                          îîij||l!lillllllllllliliniiililh'tmillimi!lllilllllliillllll!llllililli!lil!li!il!ihi;:iil
lizat acest lucru, cadrul didactic   de la şcoală, era indisciplinat     să menţionez că clasa pe care o
va trebui să îndrume cu mult         pe stradă, în instituţiile publi­   conduc, a IV-a C, am luat-o în                 ®m căutat să lămuresc siste­                                                             SAPTAMÎWAL SE DISTKIB UIE PREMII' MARI LA
spirit de răspundere atitudinea,     ce etc. Stind de vorbă cu pă­       primire la începutul acestui an             mul de notare, explicînd bineîn­
comportarea şi ajutorul pe care      rinţii elevului, aceştia l-au ur­   şcolar). In cadrul convorbirilor            ţeles şi greşelile pe care le fă ­                                                            LOTO CENTRAL
părinţii trebuie să-l acorde co­     mărit mai îndeaproape, i-au         săptăminale, părinţii elevului              cuse elevul L.V. atunci când a
piilor lor.                          controlat atitudinea, l-au ajutat   R. A. m-au informat despre a-               recitat poezia. Cei prezenţi la                                                      > REŢINEŢI ! AZI ULTIMA 31 ÎN CARE VA MAI PUTEŢI ,
                                     să se debaraseze de unele apu­      ceastă situaţie. Mai tîrzliu am             şedinţă m-au înţeles şi au for­                                                      ' PROCURA BILETELE.
   Pentru continua legătură cu       cături care nu-i făceau cinste,     constatat că elevul respectiv in­           mat chiar opinie împotriva ace­
părinţii elevilor din clasa pe ca­   mai ales că este şi pionier.        tră în categoria celor buni şi              lor părinţi care aveau preten­                                                              O, C, L, P R O D U S E IN D U S T R IA L E
re o conduc, am folosit, încă de                                         are posibilităţi reale de a se              ţia de a nota răspunsurile cu o                                                                    ~ÎN TER R AjO N ALA D E V A ~
ia Începutul anului şcolar, o se­      Cu ocazia fiecărei vizite făcute  situa printre fruntaşii clasei.             notă mai mare decit meritau e-
rie de forme şl metode care în       plnă în prezent, am avut pri­                                                   levii. Consider că atît problema                                                           FACE CUNOSCUT CUMPARATORILOR
practica de fiecare zi s-au do­      lejul să mă conving de necesi­        Situaţia la învăţătură a elevi­           notărilor cît şi organizarea tim ­
vedit a fi cele mai eficace.         tatea acestora, de contribuţia      lor, comportarea lor în şcoală              pului liber, organizarea tim pu­                                                      că In vederea asigurării unei desfaceri în condiţii mai bune,
                                     substanţială pe care o au în        şi In afara şcolii pe parcursul             lui de luoru de către elevi a-
   Vizitele ia domiciliul 'elevilor  procesul lnstructiv-educativ.       unei săptămîni etc. sînt proble­            casă etc. au fost clarificate In                                                          A D E S C H I S N O I UNIT AJI:
mi-au dit’ posibilitatea să cu­                                          me ridicate de obicei de părinţi
nosc nu numai condiţiile de             Consultaţiile săptăminale pe     cu ocazia convorbirilor săptămâ­            cadrul şedinţelor cu părinţii,                                                              — IN PIAŢA ORAŞULUI DEVA —- UN CHIOŞC DE DESFA-
muncă, relaţiile dintre părinţi      care Ie am cu regularitate lunea    nale.                                                                                                                             CERE A PRODUSELOR CHIMICE Ş l UNUL DE MENAJ,
şi copii, comportarea acestora       între orele 12-13, îmi dau posi­                                                deoarece în prezent asemenea
în familie, dar mai ales să sti­     bilitatea să ţin un contact per­      Şedinţele cu părinţii organizate          cazuri nu se mai Ivesc.                                                                     — IN PIAŢA ORAŞULUI SIMERIA — UN CHIOŞC PENTRU
mulez interesul părinţilor pen­      manent cu familiile elevilor. Ast­  la sfîrşitul fiecărei luni dau pri­                                                                                               DESFACEREA ARTICOLELOR DE TRICOTAJE Şl GALANTERIE
tru activitatea copiilor lor, să le  fel, părinţii vin Ia şcoală şi-mî   lejul atît mie cît şl părinţilor                                                                                                 f Ş l UN CHIOŞC PENTRU DESFACEREA ARTICOLELOR DF
întăresc convingerea că numai                                                                                                                                                                             ' MENAJ.
printr-o preocupare zilnică, prin    Împărtăşesc diferite greutăţi în-   elevilor ds ? discuta mal pe                                                                                                     ?
urmărirea şl organizarea timpu­      tîmplnate în educarea copiilor.     larg toate problemele legate de
lui liber al elevilor, vor reuşi
                                     Unii părinţi m-au informat des­     bunul mers al învăţăturii şi de
   1   2   3   4   5   6   7