Page 3 - 1962-11
P. 3

Nr. 2442                                                                                                                                                                 iiWMül socimusWâmi                                                                                                                                                                PAG. 3
                                                                                                                                                                                                                                                                  <j ^ ^ ^ r n 0 * ^ i»tKvmm!si^iSScLaSi!6tiSSissgsss&smiamx!^mwwi^iEssc&bzsjEsmamanazsi
I ^aatxsmsaooosySiaaanxmmaBBSElKmEaBBBmKam

nformafîs de perfid din G.Â.S. Mintia                                                                                                                                                                                                                                                                             Carii apărute
                                                                                                                             . í;><<?><&* •r'Ô*~<5><^¦<$$»¦<îi>«**&><*.                                                                                                                                       în Editura tehnică

O rg so ie s  iis d e b a s a                  Âferafse cu^eraifă e d u c ă rii C ândidafiilor                                                                                                                                                                                                                TURNAREA IN FORME ÎNTĂRITE
 t ôt ma i                                                                de partid                                                                                                                                                                                                                                 CU BIOXID DE 6 ARBON
                    e rn sQ                                                                                                                                                                                                                                                                                         Alexandru Teodorescu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    (Colecţia „Tehnica Nouă“)

  Militînă activ pentru întărirea                Organizaţia ide partid din cadrul             membri a! biroului organizaţiei "de ba­                                                                                                                                                                          Lucrarea conţine o expunere
sa, organizaţia de partid de la                gospodăriei nu s-a mulţumit numai               ză au vorbit candidaţilor de partid                                                                                                                                                                            completă, a procedeului de ob­
G.A.S. Mintia s-a preocupat şi                 cu faptul că şi-a întărit rîndurile prin        despre îndatoririle şi drepturile mem­                                                                                                                                                                         ţinere a formelor de turnare şi
se preocupă cu toată răspunde­                 primirea unui număr însemnat de                 brilor de partid, despre înaltul titlu                                                                                                                                                                         a miezurilor dintr-un amestec
rea de atragerea în partid a                   muncitori fruntaşi în rîndurile can­            de membru al partidului, despre modul                                                                                                                                                                          cu întărire prin suflare de bio­
celor mai buni muncitori care                  didaţilor de partid. Ea a manifestat            cum trebuie să se comporte un comu­                                                                                                                                                                            xid de carbon.
dovedesc prin fapte că sini ata­               şi manifestă continuu multă grijă şi            nist în societate.
şaţi partidului şi luptă pentru                pentru educarea lor. Pentru aceasta,                                                                                                                                                                                                                             Se adresează personalului teh-
înfăptuirea politicii sale.                    în faţa candidaţilor de partid au fost            Membrii de partid cu mai multă ex­                                                                                                                                                                           nlco-inglneresc şi muncitorilor
                                               făcute diferite expuneri cu caracter e-         perienţă au primit sarcina să se ocupe                                                                                                                                                                         calificaţi din turnătoriile de
   Atrăgind în diferite acţiuni                ducativ care au ajutat mult la creş­            de creşterea candidaţilor de partid în                                                                                                                                                                         fontă şi de oţel.
                                               terea maturităţii candidaţilor de partid,
întreprinse un număr însemnai                  Ia ridicarea conştiinţei lor. Numai în          toată perioada de candidatură a aces­                                                                                                                                                                                  FII.ETAREA LA STRUNG
de muncitori din activul fără                  acest an, spre exemplu, au fost fă­
de partid, organizaţia de bază                                                                 tora, să-i ajute Ia îndeplinirea sarci­                                                                                                                                                                                  Nicolae Constantin
i-a ajutat pe aceştia să înţe­
                                                                                               nilor încredinţate de către organizaţia

leagă mai bine obiectivele şi d i­ cute 6 expuneri cu prilejul cărora de partid.                                                                                                                                                                                                                                    (Colecţia de atelier)

rectivele partidului, să se sim ­              D eschiderea învăfăm înfw luS —                                                                                                                                                                                                                                  In carte sînt expuse proble­
tă mai apropiaţi de partid, să-şi                                                                                                                                                                                                                                                                             mele privind flletarea la strung.
dea seama, că şi locul lor este

alături de comunişti.                          femeÎBisc p re g ă tită                                                                                                                                                                                                                                        Sint da,te noţiuni despre ele­
   Drept rezultat, tot mai mulţi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              mentele f lletulul, clasificarea
'muncitori fruntaşi au cerut or­
ganizaţiei de bază să-i primească                 Experienţa a dovedit că buna organi­         din activul fără de partid care s-au                                                                                                                                                                           filetelor şl toleranţelor filetelor,
                                               zare a învăţămîntului de partid, ur­            remarcat atît în producţie, cît şi în
în rîndurile sale. Aceasta a fă­               mărirea permanentă a felului în care            diferitele acţiuni întreprinse de către                                                                                                                                                                        precum şi construcţia şl utili­
cut posibil ca de la alegerile                 se desfăşoară el şi luarea la timp a            organizaţia de partid. Merită sublini­
ce au avut loc cu un an în ur­                 măsurilor pentru înlăturarea neajun­            ată orientarea bună a organizaţiei de                                                                                                                                                                          zarea sculelor pentru filetare. De
mă, organizaţia de bază să pri­                surilor ce se ivesc pe parcurs, fac             bază care a avut grijă ca în cercul
mească în rîndurile candidaţilor               ca acesta să-şi aducă o valoroasă con­          de studiere a Statutului P.M.R. s i                                                                                                                                                                            asemenea, sînt tratate metodele
de partid un număr de 21 m un­                 tribuţie la ridicarea nivelului politic şi      cuprindă îndeosebi candidaţii de partid
citori. Printre aceştia se numă­               ideologic al membrilor şi candidaţilor          pentru ca aceştia să cunoască temei­                                                                                                                                                                           de filetare la strung, măsurarea
ră îngrijitorul de animale Au­                 de partid.                                      nic îndatoririle şi drepturile ce le re­
rel Imbre, îngrijitoarele de pă­                                                               vin.                                                                             Satisfacţiile                                                                        Brigada de mecanici de la A-             filetelor, rebuturile la filetare,
 sări Aurelia Cojoc, Maria Vlaă,                  Ţinînd seama de aceasta, organi­                                                                                                                                                                                telierele centrale din Alba lu-             noţiuni de normare tehnică, m e­
                                               zaţia de bază din G.A.S. Mintia a                  Au fost luate din timp măsuri pen­                                            unui colectiv mic                                                                 lia condusă de comunistul Ioan \            todele de caloul pentru roţile
Lucia Ancau eîc.                               acordat şi acordă deosebită atenţie             tru asigurarea de condiţii cît mai bune                                                                                                                            Dreghici, pentru frumoasele rea-            de schimb şl regimul de aşchie-
   De asemenea, tot în această                 pregătirilor în vederea deschiderii             pentru ca activitatea celor două cer­                                        Ori cît de mic ar fi colecti­             care a contribuit întregul co­              lizări obţinute în luna septem- )           re pentru filetare la strung.
                                               noului an de studiu în învâţămîntul             curi să se desfăşoare bine. Au fost sta­                                  vul in care lucrezi, munca con­              lectiv.                                     brie, a obţinut drapelul de bri- ^
perioadă, un număr de 7 can­                   de partid. Pe baza consultării fie­                                                                                       ştientă depusă cu dragoste şi                                                            gadă fruntaşă pe ateliere. In '               In ultima pânde sînt descrise
 didaţi de partid, cărora le-a ex­             cărui comunist din organizaţia de bază          bilite încăperile unde se vor ţine lec­                                   sim ţ de răspundere, îţi aduce                  Un rol de seamă in ăobîndî-              luna octombrie brigada a obţi- .>           metodele de filetare rapidă.
pirat stagiul de candidatură au                asupra formei de învăţămînt în care             ţiile, s-a început procurarea materia­                                    satisfacţii mari.                            rea acestor succese l-au avut
fost prim iţi în rîndurile mem­                acesta doreşte să studieze, biroul or­          lelor după care vor studia cursanţii                                                                                   buna organizare a muncii şi in­                                                           Lucrarea este destinată strun­
brilor de partid.                              ganizaţiei de bază a stabilit ca în ca­         etc.                                                                                                                   tensificarea întrecerii socialiste.
                                               drul gospodăriei să funcţioneze două                                                                                                                                   Fiecare din cele 5 partide de la            nut da asemenea realizări cu % garilor din atelierele mecanice,
   Intărinău-şi mereu rîndurile,               forme de învăţăm înt: un curs seral                Măsurile luate pînă acum de către                                                                                   reparaţii are cite un grafic de
 organizaţia de partid a avut po­              anul II şi un cerc de studiere a                organizaţia de partid de aici şi cele                                                                                  întrecere. Oamenii pot astfel               care se poate mîndri.       , sculării şi ateliere de reparaţii,
 sibilitatea să-şi repartizeze for­            Statutului P.M.R. In formele de învă­                                                                                                                                  urmări zilnic rezultatele muncii
 ţele la toate locurile de pro­                ţămînt amintite au fost cuprinşi toţi           ce vor fi luate pe parcurs sînt o ga­                                                                                  lor. Metoda graficelor s-a do­              IN FOTO: Membrii brigăzii . I puţind fi utilizată şi de cei care
 ducţie, să mobilizeze cu ajutorul                                                             ranţie că învâţămîntul de partid la                                                                                                                                                                     j se califică în meseria de strun-
 comuniştilor întreaga masă de                                                                                                                                           Muncitorii atelierului de zonă                                                           'după terminarea lucrului.
 muncitori la înfăptuirea sarcini­                                                             G.A.S. Mintia se va desfăşura în bu­
                                                                                                                                                                         C.F.R. Alba Iulia împărtăşesc                                                                                                        gar.

                                                                                                                                                                         asemenea satisfacţii. O discuţie

                                                                                                                                                                         cu şeful atelierului, Mihai Bo-                                                          De realizarea economiilor

                                                                                                                                                                         căneţ, e semnificativă în acest

                                                                                                                                                                         sens.  '

lor puse de partid în faţa gos­ cei 44 membri şi candidaţi de partid ne condiţiuni.                                                                                        — Cum vedeţi, spune el, ate­               vedit a fi deosebit de eficace              se ocupă întregul colectiv
                                                                                                                                                                         lierul mi e înzestrat in întregi­            în mobilizarea şi antrenarea
podăriei.                                      precum şi un număr de 7 muncitori               V. PETRESGU                                                               me cu utilaje noi. Mai există                muncitorilor în întrecere. Nu de
                                                                                                                                                                         unele strunguri vechi, uzate, cu             puţine ori întîlneştl în faţa gra­
iazetele de perete, ajutor preţios                                                                                                                                       randament scăzut. Pe lingă a-                ficelor pe comuniştii Gheorghe                Fină la data de 1 octombrie,              sei lemnoase pentru obţinerea
i munca organizaţiilor de partid                                                                                                                                         ceasta ducem lipsă de unele pie­             Udrea, Artenie Drăghicî, Petru              a.c., colectivul nostru a îndepli­          unei cantităţi cît mai mari de
                                                                                                                                                                         se de schimb...                              Pleşa şi Florean Ponta, cîntărină           nit planul producţiei globale in
        Gazetele de perete — organe ale organizaţiilor de partid fi sindicale                     Exemplul bun                                                                                                        rezultatele fiecărei partide.               proporţie de 103,7 la sută, reali-          lemn folositor diferitelor utili­
q — fac parte integrantă din presa noastră de partid, pusă in slujba constru                                                                                               11 ascultăm pe şeful atelieru­                                                         zînd în acelaşi timp şi econo­              zări. Producînd, în afara sorti­
^ irii socialismului.                                                                                este urmat                                                          lui şi înţelegem bine greutăţile               Mult interes a stîrnit în rln-            mii în valoai-e de 365.000 lei, cu          mentelor planificate, un număr
                                                                                                                                                                         ce stinjenesc munca colectivului.            ăul muncitorilor şi mişcarea de             55.000 lei mai mult decît sarcina           de aproape 114.000 bucăţi araci
(’ Desfăşurîndu-şi activitatea nemijlocit în fiecare loc de producţie, ga-                       Folosind experienţa bună a colecti­                                     Insă tot aşa de bine mai înţe­               inovaţii şi raţionalizări. Resurse          planificată pe cele trei trim es­           de vie, fondul nostru de econo­
r zetele de perele au posibilitatea să se ocupe în mod concret de problemele                   vului de redacţie „Să construim Hu­                                       legem un lu c ru : oamenii nu se             interne, nebănuite, sint descope­           tre. Cum am obţinut aceste eco­             mii a crescut cu încă 31.902 lei.
                                                                                               nedoara", Comitetul de partid de la                                       lasă copleşiţi de greutăţi. Prin             rite şi puse în valoare.                    nomii ?
| fiecărei secţii în parte, a fiecărei întreprinderi sau instituţii. Prin profilul ţi          I.C.S.H. a -organizat un concurs al tu­                                   entuziasmul şi hotărîrea lor au                                                                                                         Indicii de utilizare a masei
                                                                                               turor gazetelor de perete din între­                                      ştiut să le învingă întotdeauna.               Maistrul Gheorghe Spătarul şl               In primul rînd ne-am străduit             lemnoase au o legătură directă
^ tematica lor, ele sînt strîns legate de activitatea ţi preocupările muncito-                 prindere care se va termina la 7 No­                                                                                   şeful de echipă, Gheorghe Ale­              să folosim mal judicios mecani­             cu problema obţinerii de econo­
                                                                                               iembrie 1962. Comitetul de partid a                                          Nouă luni consecutiv planul de            xandru, au realizat un dispozi­             zarea, utilajele şi instalaţiile pe         mii. De aceea, am acordat toată
z rilor, tehnicienilor, inginerilor, cărora le sînt puse la dispoziţie coloanele               făcut nu de mult o analiză a gazete­                                      reparaţii a atelierului a fost în­           tiv de îndreptare a furcilor de             care le avem în dotare şi să apli­          atenţia acestui obiectiv. Prin tri­
                                                                                               lor de perete pentru a vedea în ce                                        deplinit ritmic, la toate sorti­             susţinere a cutiilor de grăsime             căm procedee tehnologice din                miterea în producţie a 5.183 m.c.
^ lor.                                                                                         măsură ele îşi desfăşoară activitatea.                                    mentele. Iar calitatea reparaţii­            ale vagoanelor. Confecţionarea              cele mai economicoase. Prin in­             Iqbde pentru distilare şi plăci
                                                                                               Cu acest prilej s-a constatat că în                                       lor a fost îmbunătăţită sim ţi­              tonei instalaţii portative, uşor            troducerea mecanismelor în lo­              fibro-lemnoase, indicii de utili­
f Avînd îndrumarea ţi sprijinul permanent al organizaţiilor de partid,                         general a crescut nivelul articolelor                                     tor, toate vagoanele reparate în-            de mînuit, pentru proba frlnelor            cul atelajelor particulare, am              zare la fag şi stejar au crescut
                                                                                               publicate la gazetele de perete din                                       cadrînău-se în termenul de ga­               la vagoane, ştanţarea ecliselor             înlăturat unele operaţii mai                cu cite 5 procente.
f majoritatea gazetelor de perele şi-au îndreptat, cum e ţi firesc, întreaga lor               întreprindere aflate în concurs şi că                                     ranţie stabilit. In această pe­              pentru vagoanele de cale îngustă            scumpe. Avantajele Înlocuirii
                                                                                               acolo unde organizaţiile de bază au                                       rioadă atelierului li revenea                (autor Toma Bolea) sînt cîteva              sistemului de lucru cu atelaje                 O influenţă pozitivă asupra
\ activitate spre rezolvarea problemelor principale de la locul de muncă. Să                   îndrumat colectivele de redacţie, gaze­                                   sarcina să execute reparaţia a               din inovaţiile micului colectiv.            particulare reiese din următorul            obţinerii de economii a avut-o şi
                                                                                               tele dc perete au devenit un factor                                       2.522, vagoane de marfă de linie                                                         exemplu la operaţia de scos cu              depăşirea planului la mecanisme
J vedem deci cum s-au ocupat ţi se ocupă de aceste probleme unele gaze-                        activ în realizarea sarcinilor de pro­                                    normală. Sarcina a fost îndepli­                Dacă ne punem întrebarea —               tracţiune animală plăteam 9,15              cu 13 la sută la doborît-secţionat
                                                                                               ducţie.                                                                   nită şi depăşită, reparînău-se               cum va găsi sfîrşitul anului                lei/m.c. pe o distanţă sub 300              şl scos-apropiat. Merită să fie
) le de perele din oraţul Hunedoara.                                                   i                                                                                 in plus 45 de vagoane. Timpul                colectivul atelierului, răspunsul           m. Aceeaşi operaţie fiind execu­            evidenţiaţi în această privinţă
                                                                                                 Este o iniţiativă bună a comitetului                                    de imobilizare a vagoanelor in               e unul sin g u r: cu planul de              tată cu tractorul, valoarea se              comunistul loan Săbău, mecanic
ţd                                                                                             de partid, care va duce la o îmbună­                                                                                   producţie îndeplinit şi depăşit la          reduce la 2,39 lei/ m.c. Atenţia            la parchetul Tisa şi tînărul Pe­
                                                                                               tăţire substanţială a activităţii ga­                                     lunile iulie şi august a fost re­                                                        ne-am îndreptat-o deci asupra               tre Ciuncurescu mecanic la un
           Zece ani de activitate rodnică                                                      zetelor de perete din I.C.S.H. şi                                                                                      toţi indicii.                               extinderii mecanizării în parche­           funlcular Wyssen.
                                                                                               care ar putea fi urmată şi de alte                                        dus în medie cu 13,5 la sută,                                                            te. In parchetul Grohot se lu­
  De curînd, gazeta de perete „Să              te „Să construim Hunedoara“ şi-a                comitete de partid din marile între­                                                                                      Seriozitatea cu care muncito­            crează cu 5 rutiere şi un tractor             Paralel cu îndeplinirea şi de­
construim Hunedoara“ — organ al                creat un larg activ de corespondenţi            prinderi din regiunea noastră.                                            iar preţul de cost pe fiecare va-                                                        pe şenile, ceea ce a permis o re­           păşirea planului de producţie,
Comitetului de partid şi al Comitetului        voluntari format din peste 600 tovarăşi                                                                                                                                rii de aici privesc mutica ne în­           ducere ş: mai mare a costului               vom acorda aceeaşi atenţie rea­
sindicatului de la I.C.S.H. — a săr­           care au scris în această perioadă nu                                                                                      gon reparat, a scăzut CU 10 la                                                           producţiei.                                 lizării planului la toţi indicii
bătorit 10 ani de activitate. Un prilej        mai puţin de 16.817 articole. Printre                                                                                                                                  dreptăţeşte să credem că pre­                                                           astfel incit sfîrşitul anului să
de analiză asupra felului cum aceas­           aceştia se numără Vasiie I. Gheorghiu,                                                                                    sută. Ridicarea calităţii repara­                                                           întreprinderilor din economia            ne găsească cu toate obiectivele
tă gazetă dc perete a reuşit prin ar­          Teodor Malancea,, Apostol Gh., Miliai                                                                                                                                  gătirile intense ce se fac anul             forestieră le revine şl sarcina             îndeplinite.
ticolele publicate să-şi aducă contri­         Zamoniţă şi mulţi alţii.                                                                                                  ţiilor, reducerea tim pului de                                                           de îmbunătăţire a sortării ma­
buţia la îndeplinirea sarcinilor de plan                                                                                                                                                                              acesta vor asigura îndeplinirea                                                                     GHEORGHE CIOCAN
ce au stat în faţa colectivului de mun­          Datorită activităţii sale rodnice, ga­                                                                                  imobilizare a vagoanelor, pre­                                                                                                                   inginer-şef la 1. F. Dobra,
citori, tehnicieni şi ingineri de la I.C.S.H.  zeta dc perete a primit premiul I la                                                                                                                                   planului pe 1963 încă din prima
                                               8 concursuri orăşeneşti şi regionale                                                                                      cum şi reducerea preţului de                                                                                                                                 raionul Ilia
                                                                                                                                                                                                                      lună.
                                                                                                                                                                         cost, sînt succese frumoase la
                                                                                                                                                                                                                                                   S. TRUTA

Gazeta de perete „Să construim Hu­ iar în 1958 a obţinut unul din pre­

nedoara“ a primit o îndrumare per­ miile pe ţară la concursul organizat dc

manentă din partea comitetului de              revista „Urzica“.                               6.200 KM. PRIN ŢARA                                                                                                                                                „Tretiakov“ din Moscova ş! -„Muzeul         rea în colectiv, îmbogăţind-o cu o glu­
partid. El a fost acela care a spri­             Desigur că sînt multe şi variate                                                                                                                                                                                 rus“ din Leningrad, nu poţi vorbi decît     mă, cu un cuvinţel ascuţit cu replici
jinit şi a orientat colectivul de re­                                                          COMUNISMULUI (III)                                                                                                                                                 emoţionat. Ele se completează una pe        subliniate de explozii de rîs. Tabloul
dacţie spre cele mai arzătoare proble­         formele de muncă pe care le-a folo­                                                                                                                                                                                alta, prezeritînd bogat arta rusă de-a      are un conţinut profund de idei, arătînd
me ale producţiei. Ca urmare, în ga­           sit colectivul de redacţie în obţinerea                 COMORI ALE ISTORIEI,                                                Vestitul „Gălăreţ de aramă“ — sta­         străini şi numeroşi oameni sovietici,       lungul secolelor.                           dispreţul faţă de duşman, conştiinţa
zetă au apărut numeroase informaţii,           acestor rezultate. Una din aceste for­                     COMORI ALE ARTEI                                               tuia lui Petru I ridicată de Ecaterina       iată-ne în galeriile ce adăpostesc ope­                                                 forţei poporului, dragostea puternică
articole şi chiar numere speciale con­         me au constituit-o „Seratele presei“ îp                                                                                   a 11-a (cum spune inscripţia), opera         rele marilor maeştri ai picturii univer­      Extrem de bogată şi de impresionan­       faţă de pămîntul patriei pe care sînt
sacrate descoperirii rezervelor interne        cadrul cărora s-au prezentat scurte                Leningrad. Vizităm oraşul. La fieca­                                   sculptorului Falconet — care a imagi­        sale.                                       tă este colecţia tablourilor pleiadei pic­  mîndri că îl apără.
de pe şantiere, măsurilor ce trebuie           referate privind activitatea tuturor ga­        re oprire un monument al frămîntatei                                      nat călăreţul ridicat pe un val uriaş                                                    torilor realişti aparţinînd şcolii lenin-
luate pentru creşterea productivităţii         zetelor de perete din I.C.S.Ii., s-au           istorii a poporului rus; Ia fiecare opri­                                 de granit în mijlocul pieţîi senatului         Intr-una din sălile picturii renaşterii   grădene a „peredvijnicilor“ (mobililor         Vizitînd galeriile atît de bogate în
muncii, pentru obţinerea de economii           premiat corespondenţii cei mai buni             re un monument care îmbogăţeşte te­                                       — îţi aminteşte un moment istoric: 27        italiene ne-am oprit impresionaţi în        — după numele unei expoziţii mobil-         celebre opere de artă, regreţi că nu poţi
şi reducerea preţului de cost etc.             dîndu-se şi programe artistice. Acest           zaurul artei mondiale.                                                    mai 1703, data fondării Pefersburgului.      faţa cîtorva tablouri celebre ale lui       volanfe la care au participat). Acest       sta şi admira la nesfîrşit în fiecare
                                               lucru a constituit un important pri­                                                                                                                                   Leonardo da Vinci. La un pas de ele         curent s-a dezvoltat direct sub înrîu-      sală, fiecare exponat.
   De remarcat că în decursul celor            lej de stimulare a activităţii în acest           Piaţa decembriştilor. In anul 1825,                                        Gu aceeaşi admiraţie priveşti înăl­       am admirat operele lui Rafael şi Tizian.    rirea ideilor luminate ale democraţilor
10 ani de activitate gazeta de pere­           domeniu.                                        tunurile ţarului Nicolae al II-lea au                                     ţimea de 50 m. a „Goloanei alexan-                                                       revoluţionari ruşi. Dintre operele aces­               0LIPE DE ODIHNA
                                                                                               înăbuşit în sînge răscoala decembrişti­                                   driene" din piaţa Palatului — cel mai           In scurta noastră vizită n-am reuşit     tora am admirat tablourile peisagiş-;
        Un mare număr de colaboratori                                                          lor, în fruntea căreia erau Pesfov, Rî-                                   înalt monolit de granit din lume — care      să admirăm pe cît se cere pînzele ce­       tilor Vasiliev, Kundji, Polenov, Aiva-                   LA PETRODVOREŢ
                                                                                               leev, Muraviov. Nu departe, în fortă­                                     stă necimentată pe soclul ei datorită        lebre ale lui Veroness, Tinttoreto, El      sovşki, Şişkin. Acesta ocupă primul
   Gazetele pot fi vii şi viabile —            interesante, legate de viaţă. Colecti­          reaţa Petropavlovsk au fost executaţi                                                                                  Greco şl Murillo.                           Ioc în arta peisagistă rusă. In tablou­        0 altă comoară pe care nu te saturi
atunci cînd la scrierea lor sînt an­           vul de redacţie a reuşit pînă în pre­           participanţii la răscoală. In celulele                                    plasării perfecte a centrului de greu­                                                   rile lu i: „Pădurea de pin“, „Secara“,      s-o admiri şi al dori s-o revezi mai des
trenate însăşi masele, cînd colectivele        zent să atragă la redactarea gazetei            izolate şi triste ale fortăreţei ei şi-au                                 tate.                                           Iată-ne în faţa colecţiei picturilor     „Depărtări păduroase", „Pini luminaţi       este Petrodvoreţul.
de redacţie reuşesc să strîngă în jurul        un mare număr de corespondenţi şi               petrecut ultimele zile, ultimele ore.                                                                                  flamande ale secolului al XVlI-lea.         de soare", „Dimineaţa în pădure de
lor un mare număr de colaboratori şi           colaboratori. Iată un exemplu bun în            Intr-o asemenea celulă a scris Gernî-                                        De-a lungul prospectului Nevski, ami­     Gel mai important loc îl ocupă excelen­     pin“, natura rusă în mijlocul căreia ati       Pe lîngă castelele construite în imen­
corespondenţi voluntari. O experien­           munca cu corespondenţii voluntari.              şevski, romanul său filozofic „Ge-i de                                    ralitatea îţi reţine privirea cu străluci­   tele peisagii şi portretele de înaltă per­  trăit şi muncit multe generaţii, a apărut   sul parc, frumuseţea acestuia o redau
ţă pozitivă în această privinţă o are          Membrii colectivului de redacţie merg           făcut“. Tot aici a fost deţinut Maxim                                     toarea cupolă aurită — a cărei săgeată       fecţiune ale maestrului flamand Rubens.     în faţa noastră plină de măreţie. „Pă­      cele 120 fîntînl şi 100 sculpturi, în ma­
şi colectivul de redacţie a gazetei            în timpul lor liber prin secţii, stau           Gorki pentru activitatea sa literară.                                     înaltă, poleită în aur poartă o coră-                                                    durea cu lemn pentru corăbii", capodo­      joritatea lor aurite.
„Siderurgistul“, organ al Comitetu­            de vorbă cu oamenii, află ce pro­                                                                                         bioară la fel de strălucitoare.                O nouă oprire emoţionantă : am ajuns      peră de maturitate a pictorului, este
lui de partid şi al Comitetului sin­           bleme îi preocupă şi-i ajută să scrie              In insula Iepurelui — pe care în                                                                                    în sala picturii olandeze a secolului       un cîntec puternic şi liber despre na­         Admiri cu îneîntar« fîntînile trito­
dicatului de la Combinatul siderurgic          despre ele. Datorită acestui fapt, ga­          1703 Petru I a început construcţia for­                                           ARTA MARILOR TALENTE                 XVIII. Aici sînt cele 25 tablouri origi­    tura rusă.                                  nului aurit, coline cu pătrăţelele de şah
Hunedoara. Aici, comitetul de partid           zeta „Siderurgistul“, a criticat cu as­         tăreţei Petropavlovsk — vizităm celu­                                                      UNIVERSALE                  nale, de mare frumuseţe, ale lui Rem-                                                   sau piramida formată din 560 jeturi
a atras în colectivul de redacţie oa­          cuţime unele manifestări negative ca­           lele din bastioanele Trubeţki, Menşikov,                                                                               brandt, pictorul luminii şi umbrei.            Un alt pictor ale cărui tablouri le-am   de apă.
meni cu multă dragoste de muncă,               re împiedică îndeplinirea planului de           Galafkin, Petru I şi Narîşkin, celule                                        Gelor ce vor vizita Leningradul aş                                                    admirat îndelung, pictor considerat pio­
dîndu-le indicaţia de a antrena la re­         producţie c a : indisciplina, neglijenţa,       care poartă urmele paşilor eroilor de­                                    vrea să le împărtăşesc cîteva detalii           După mai mufle săli vizitate, în tre­    nierul realismului critic în arta repre­       Ici, Colo, fîntînl -„glume“, sfîrnesc
dactarea gazetei muncitori, ingineri şi        lipsa dc grijă faţă de avutul obştesc           cembrişti. Gătuşe de aproape 10 kg.                                       semnificative despre Ermitaj.                cere, o nouă oprire — de data asta în       zentativă rusă, este Perov, primul şi cel   rîsul vizitatorilor. Vrei să ajungi la o
tehnicieni pentru a «coate ediţii bune,        etc.                                            le-au înlănţuit mîinile şi picioarele. Res­                                                                            faţa artei franceze. Această secţie a Er­   mai consecvent luptător pentru pictura      bancă ? Jeturi de apă ce ţîşnesc dintre
                                                                                               piră în aceste celule întunecoase şi ume­                                    Dorinţa noastră de a vizita Ermitajul     mitajului cuprinde peste 40 săli cu ope­    democrafjcă. Arta lui cuprinde o redare     pietrele aleii te udă din cap pînă în
              Cînd nu este preocupare                                                          de, nu frica de moarte şi chinul con­                                     în amănunţime era greu de îndeplinit.        re aie pictorilor francezi începînd de      reală a vieţii contemporane, o critică      picioare. Vrei să ajungi neplouat sub
                                                                                               damnaţilor, ci teama, groaza ţarilor                                      Nu ne-ar fi ajuns nici o săptămînă, nici     Ia maeştri mai puţin cunoscuţi ai seco­     aspră a viciilor.                           cupola unei ciuperci uriaşe ? Ai grijă
  La O.C.Il produse industriale Hu­            rile şl la O.C.U. Alimentara unde co­           faţă de forţa poporului.                                                  o lună, pentru că cele 4 palate ale          lului XV — pînă la cei contemporani.                                                    unde păşeşti, să nu pui în mişcare ro­
nedoara există o gazetă de perete. Dar         lectivul de redacţie, n-a fost îndru­                                                                                     Ermitajului de astăzi adăpostesc 300         Toţi marii pictori francezi sînt pre­          Din rindul pictorilor care au arătat     binetul de sub o piatră care va face
ce folos! Afară de cîteva ediţii cu            mat suficient de către organizaţia de              Dar iată-ne ieşiţi din întunecimea                                     săli cu 2.400.000 exponate. Pe lingă         zenţi : Poussin, Walteau, Boucher, Fra-     nu numai nejusteţea societăţii ruse cl      ca din marginea pălăriei ciupercii, o
caracter festiv, nu s-a mai făcut ni­          bază iar activitatea gazetei lasă de            tristă a celulelor. înaintăm de-a lungul                                  faimoasa colecţie de arfă occidentală,       gonard, Indres, Gorot, Monet, Renoir,       şi părţile luminoase ale vieţii poporu-'    pînză de apă să cadă brusc.
mic. Organizaţia de partid n-a ana­            dorit. Abătîndu-se de la profilul şi            cheiurilor de granit ale Nevei, cîntafe                                   aici sînt larg prezentate monumente          Gezanne, Gauguin, Matisse, Picasso.         lui pe care ei o cunoşteau şi iubeau
lizat nici o dată în acest an activi­          tematica unei gazete de perete, co­             ades de Puşkin şi Nekrasov, loc de in­                                    de artă şi cultură ale diferitelor popoare                                               profund, se numără Repin, cel care a           @ea mai frumoasă panoramă a parcu­
tatea colectivului de redacţie al ga­          lectivul de redacţie în frunte cu tov.           spiraţie pentru Gogol, Saltîkov-Sce-                                     din Orient şi Asia Centrală.                    Una dintre cele mai tinere colecţii      reflectat în operele sale viaţa atît de     lui rămîne totuşi marele grup de fîn-
zetei de peiete. Tov. luliu Vinca, res­                                                        drin, Dostoievski, Gorki...                                                                                            ale Ermitajului esie cea a culturii ruse.   complicată şi contradictorie a Rusiei       ftni construite după victoria lui Petru
ponsabilul acestei gazete, motivează că        Matilda Praporgescu publica articole cu                                                                                      Tablouri, numeroase sculpturi, dese­      In sala de concerte a fostului ¦„Palat      de atunci. Nekrasov scria despre Re­        I, asupra suedezilor. ^Marea cascadă“
„nu pricepe această muncă". Aşa                                                                   De o parte şi alta a Nevei, clădiri                                    ne, gravuri, tapiserii, se găsesc aici       de Iarnă" se găseşte expoziţia argin­       pin că din pînzele acestuia se degajă       numără 60 sculpturi aurite şi 142 jeturi
stînd lucrurile, co aşteaptă organiza­         caracter general. O lipsă a organi­             mari îţi atrag atenţia. Iată Universi­                                    alături de vestite argintării, porţelanuri,  tăriei ruse din secolele al XVII-lea şi     maica Rusia, cea bogată şi bătută şi         puternice de apă. In centrul acesteia
ţia de bază ?                                                                                  tatea — unde în 1891 Lenfn a urmat                                        lucrături în pietre preţioase, sau semipre-  al XlX-lea, printre care sarcofagul de       atotputernică. „Edecarii de pe Volga",     se găseşte splendida statuie aurită a
                                               zaţiei de bază este şi aceea că nu a            cursurile facultăţii de drept. Astăzi ea                                  ţioase, fildeş, abanos, sidef. Alături de    argint al lui Alexandru Nevschi, gran­       primul mare tablou al lui Repin l-am       iui Sarnson, care deschide gura leului
   Intr-un fel asemănător stau lucru­                                                          poartă numele lui Jdanov. Puţin mai                                       ele au fost puse sculpturi miniaturale       dios atît prin dimensiuni (cîntăre.şte
                                               controlat de mult timp felul cum                departe, palatul’ Academiei de ştiinţe,                                   în aur — de origină scită şi greacă,         P/2 tone argint) cît şi prin execuţia sa     admirat în două variante, unul la Le­       — reprezentînd victoria poporului rus
                                                                                               înfiinţată în 1721, unde şi-au desfăşurat                                 iar după Marea Revoluţie din Octom­          artistică.                                                                               — Sarnson —¦ asupra leului suedez.
                                               munceşte postul U.T.M. de control.              activitatea minţi luminate ale gîndîrii                                   brie, cînd bunurile ţarilor au fost na­                                                   ningrad, altul la Moscova. El prezintă      Statuile aurite ale zeiţei Nevei, zeului
                                                                                               ştiinţifice ruse : Lomonosov, Secenov,                                    ţionalizate, muzeul s-n îmbogăţii cu co­        Impresionante sînt şi unele cifre pri­                                                rîului Volhov şi tritonul care anunţă
     Făcînd o analiză a activităţii gazetelor de perete din oraşul Hunedoa­                    Timirîazcv, Mikiuho-Maklai, Pavlov.                                        lecţiile particulare sie familiei impe­     vind dimensiunea unor săli ale Ermita­       munca inumană a cdecarilor.                 victoria, completează minunat fîntîna.
ra, se poate spune că ele şi-au cîştigat pe merit preţuirea oamenilor mun­                     Tradiţia lor glorioasă o continuă cei                                      riale.                                      jului. Dacă sala mare a tronului are
cii, bineînţeles acolo unde organizaţiile de partid s-au ocupat de această                     11.000 de savanţi ai Leningradului, ade­                                                                                „mica“ suprafaţă de 800 tn.p., o altă         O altă capodoperă a lui Repin ,,Za-          Gomplexul de statui aurite şi casca­
importantă latură a muncii politice. Sînt multe exemple de gazete de perete                    vărată cetate a ştiinţei sovietice. Nu de­                                   Alături de zeci dc grupuri de turişti     sală „ceva" mai mare, sala dc bal a                                                      dele fîntînii care încadrează fîntîna
hune, combative care îşi aduc contribuţia la buna desfăşurare a muncii în                       parte se vede Palatul Academiei de                                                                                    ţarului Nicolae, are 1.100 m-p. In aceas­    porojenii scriu scrisoare sultanului“       Sarnson, se continuă în aleea de fîn-
producţie. In oraşul Hunedoara mai sînt însă gazete de perete ca : „Me­                        Arte şi al Institutului de pictură Repin,                                                                              tă sală am văzut o interesantă expoziţie                                                 tinî care mărgineşte un canal pînă !a
                                                                                               tin d - au studiat Repin, Aivazovski, Şiş-                                                                              a costumelor ce le purtau orăşenii şi       ne-a îneîntat cu umorul popular ce-1 de­    golful Finic. Stînd în faţa palatului
talul" de 1?. I.6.M., „Gooperatonil" de la cooperativa meşteşugărească „Drum                   kin, Briulov, Suricov.                                                                                                  Nirfenii ruşi din secolul XIX.                                                          central, în punctul cel mai înalt al
nou", şi altele, care nu-şi trăiesc viaţa, sînt lipsite de operativitate şi mai                                                                                                                                                                                   gajă. Un grup de aproape 20 zaporo-          acestor fîntîni, o perspectivă de neuitat
ales de conţinut, lată de ce organizaţiile de partid îndrumate şi sprijinite                                                                                                                                                   COMORILE ARTEI RUSE                                                             se deschide spre golful Finic. In apro­
                                                                                                                                                                                                                                                                   jeni scriu un răvaş cu totul nepoliticos    piere, cascadele aurite ale fîntînilor îţi
de către Comitetul orăşenesc de partid trebuie să se ocupe mai temeinic de                                                                                                                                                Despre strălucitele galerii de artă                                                  duc privirea departe spre imensitatea
conducerea activităţii gazetelor de perete.                                                                                                                                                                                                                        sultanului Mahomed al iV-Iea care le-a      de apă de la orizont — Marea Baltică.

                                                                                  G. CHIŢIGOI                                                                                                                                                                      cefut să l se supună. Ai senzaţia că te              AN-ETA RADU-ALMAŞAN

                                                                                                                                                                                                                                                                   găseşti alături zaporojenilor îngrămădiţi

                                                                                                                                                                                                                                                                   In jurul scribului. Ei compun scrisoa­
   1   2   3   4   5   6   7   8