Page 11 - 1963-10

Nr. 2726 Brumat socialismului Pag. S
rr

La sraeepyfîyS noului an şcolar Completare la un raport explicativ

în învăţămîntul de partid La intrarea în incinta Exploatării tului, ea or suna cam aşa: „Cc a In­ dar, aşa cum se spune în raport,

miniere Gliclar atenţia Iii este atrasă fluenţat asupra ncrca'izării indicelui „ponderea fiind mică nu a putut oni-
In aceste zile îşi încep octivita- mint să-şi desfăşoare activitatea In de un panou pe cure 6e află scris de calitate planificat?" Inia declt în mică măsură influenta
tea cercurile şi cursurile Invătă- săli corespunzătoare. Bine au mun­ următorul text; „Lupta pentru eco­ La Ghclar se susline că aplicarea negativă o ncrealizăril planului fiz:o
mlMului dc partid. Membrii si can­ cit In acest sens birourile organiza­ nomii nu poate fl ruptă de lupta pen­ metodelor de exploatare în subetaje, şi calităţii celorlalte sortimente'*. A-
didaţii de partid, precum şi nume­ ţiilor de bază de Ia sectorul ,.| Mai“ tru calitate!" Textul te îndeamnă să cu înmaguzinarca minereului şi com­ ceasla a dus, aşa cum se spune in
roşi oameni al muncii din activul Dealul Fetii (secretar Nicolae Va- te întrebi ce măsuri au fost luale pen­ binată, duc la creşterea dilulicl. In continuare în raport, la „diminuarea
fără de partid al organizaţiilor de siu). sectorul IV Valea Morii (se­ tru îmbunătăţirea colitătii minereului loc să se caute posibilităţile de îm­ preţului de evaluare a producţiei la
baz3 încep un nou an de muncă cretar ban Fărău), de la Brădişor şi reducerea preţului dc co6t al fie­ bunătăţire a calităţii minereului, s-a siderită bulgări cu 3,75 lei/lonă, (Ic
perseverentă pentru studierea invă- (secretar Ioan Gherman) şi altele. cărei tone de minereu exlros? Cifrele găsit o argumentare: de vină sint undo rezultă o influentă negativă !a
tăluiii marxist-Icniniste, a docu­ Acestea au format din timp comi­ cuprinse în bilanţul încheiat la slirşl- metodele de exploatare sl nu faptul vaîoa'o» producţiei globale dc 4.57
mentelor şi Întăririlor partidului. In sii pcnlru recrutarea propagandiş­ lul lunii august ar trebui să reflecte că nu se aplică puşcarea selectivă, că la suld". Iată deci, că, aşa cum s-a
vederea ridicării continue a nive­ tilor. au manifestat grijă pentru tri­ aceste măsuri. Dar lucrurile nu slau minereul nu este bine ales şj Îndru­ scris pe panoul de la Intrarea In ex­
lului lor politic şi ideologic miterea lor la cursurile de instrui­ •ocmai aşa. Productivitatea valorică marea tehnică este nesalisfăcăloare. ploatare, „Lupta pentru economii nu
Pentru buna pregătire a noului re şi s-au ocupat de pregătirea să­ a muncii a fost realizată doar în In ultimele zile la Gholar şi-au des­ poale fi ruptă dc lupta pentru cali­
an de Invălomint, organizaţiile de lilor de studiu. proporţie de 83,19 la sută, valoarea făşurat activitatea ingineri din ca­ tate Amîndouă sînt de nedespărţit In
partid din cadrul Exploatării minie­ Mai sînt insă unele organizaţii de producţiei globale o fost realizată în drul Trustului minier Deva, care iu activitatea economică**,
re Barza au muncit cu simt de răs­ bază care n-au muncit cu destulă proporţie de 79,38 la sulă, valoarea urmărit tocmai aceste probleme. Si La raportul explicativ mol trebuie
pundere. Datorita faptului că recru­ perseverentă pcnlru îndeplinirea produclici marfă îndeplinită în pro­ faptele demonstrează eâ. pr(ntr-o în­ făcută o completare. In timp ce In­
tarea cursanţilor a Început la scurt sarcinilor ce le-au revenit In legă­ porţie de C3.04 la sulă. $i, mai de? drumare tehnică competentă, calitn- dicele de calitate a mîncreu-lul n-a
timp după încheierea anului de stu­ tură cu deschiderea noului an al parte, în raportul explicativ, 6e fost realizat, consumul specific de ma­
diu 19C2 — 1963, depunindu-se In Invătămîntului de partid. In organi­ scrie: ...nerealizarea planului de pro- fl’ B B Î2 I I B B f l E n s n G I I teriale explozive a fost depăşit. Nu­
această direcţie o muncă suslinuta zaţiile dc bază din sectoarele I, —90 duclie din punct de vedere valoric 6c mai in (rijncstrul II, dc pildă, mina
de Ia om Ia om. s-a reuşit ca loll — 120 Musariu. construcţii şi alte­ daloreşte în mare măsură nerealiză- Din abataje — m inereuri Ghelar a depăşit consumul de exp’o-
membrii şi candidaţii de partid, pre­ le. recrutarea propagandiştilor s-a rii procentului de fier în mi­ de (ier de bună csfdafe ziv planificat cu 14,5 la sută, Iar la
cum şi alţi peste 200 tovarăşi din desfăşurat ancvons. Aceasta se da- nereu, care a dus la diminuarea capse cu 56.3 la sufă. In oceeaşl pe­
activul fără de onrlid, să fie In- toreşle Sn primul rind faptului că ritmului de evoluare şi care a avut şi la un preţ de cosf redus rioadă la mina Vodul Dobrîi s-a în­
cadroti in cercurile şi cursurile or­ tovarăşii din comitelui de partid influentă negativă asupra valorii pro- registrat o depăşire a consumului de
ganizate pentru acest an. Pe întrea­ care răspund de organizaţiile res­ ducliei globale..." Se citează apoi o i!i’:Bi E£ es sa n s .biubdito b :îs mtv exploziv planificat de 116 procente*
ga expbatare au fost formate mai pective n-au îndrumat îndeajuns ac­ altă serie de cifre. La concentrat zc- Iar la carxse dc 26.8 procente. Or,
mult de 60 de cercuri sl cursuri. tivitatea birourilor organizaţiilor de lat conţinutul a fost mai mic cu aproa­ tea minereului s-a îmbunătăţii. Cu­ consumurile exagerate de explozivi
Creşterea numărului acestora In bază. Analizlnd la timp această si­ pe 3 procente, la slderilă măruntă rios este apoi faptul că la Teliuc şi au dus la fărlmitareo minereului, la
In alte exploatări miniere din re-
comparaţie cu anul trecut, se dato- tuaţie comitetul nostru de partid a cu aproape două procente. Pe întrea­ alune aceste metode dc exploatare creşterea diluliei peste procentul ad­
reste îndeosebi faptului că organi­ reuşit să Înlăture neajunsurile ma­ ga exploatare. în luna august, indi­ mis. la îngreunarca alegerii sterilului
zaţiile de partid şi-au sporit con­ nifestate la acesto organizaţii. cele de calitate plani-ficat a fost rea­ de marc productivitate an dat rezul­ vizibil In minereu. Acestea sînt ur­
siderabil rîndurile prin primirea dc Modul In care s-a pregătit înce­ lizat numai in proporţie de 90,49 la tate din cele mal bune şi în ceea ce marea îndrumării tehnice necorespun­
Driveşte calitatea!
noi meniuri şi candidaţi de partid. perea noului an de lnvătămint la sută. Dur aici raportul explicativ nu zătoare la plasarea găurilor In fron­
Precum şi datorită grijii manifes­ E. M. Barza permite să se tragă dă nici o., explicaţie. Se consemnea­ într-un articol apărut în nr, 2705 turile de lucru (pe această temă tn
tate pentru atragerea tuturor aces­ concluzia că s-a pus baza unei ză doar aii 1: „calitatea a influenţat al ziarului „Drumul socialismului", prima jumătate a anului la Ghelar
tora In diferite forme de învăjă- bune desfăşurări a studiului. Dar. şi asupra preturilor cu ridicata". tov. Nicolae Jurcoane. inginer şef ad­ a fost organizată o sesiune tehnico-
mint. Au fost organizate 27 cercuri experienţa anilor trecuţi ne-o do­ Se pune insă o întrebare, pe care junct la Trustul minier Deva, arăla ştiinţifică unde s-au tras concluzii pri­
dc studiere o Statutului P.M.R. şi vedit că numai o bună pregătire şi tovarăşii ce au întocmit raportul au prinlre allele. că dc la excavarc şl vind schemele dc puşcare. Dar aceste
a sporii numărul cercurilor speci­ organizare o deschiderii cercurilor, Staţia C.F.R, Slmeria-călătorl. omls-o. Formulată în termenii rapor­ pînă la „ziuă" minereul este transbor­ concluzii n-au fost aplicate în pro­
fice pentru mineri In care sini cu­ nu este deajuns. Pentru ca lnvă(ă- dat de rlouă ori, putîndu-se face ast- ducţie). La aceasta a contribuit şl ne-
prinşi 900 de membri, candidaţi de mîntul de partid să se desfăşoare in lel o bună selecţie, pe lîngă setec-
partid şt tovarăşi din activul fără bune conditiuni in tot timpul anu­ tla care ar trebui executată în fron­ executarea corectă a burajului si în-
de partid. Vor funcţiona de ase­ lui. trebuie ca birourile organizaţii­ P e loc de frunte turile de lucru. Dar nici plnă în pre­ cărcareo exagerată a găurilor cu ex­
menea un număr sporit de cercuri lor de bază, comitetul nostru de zent conducerea exploatării (şef Mir- ploziv. Numai din aceste cauze la
pentru studierea Istoriei P M.R.. partid, să conducă şi să Îndrume cea Leonte. Inginer şef Anghel Ghcor- mina Vadul Dobril preţul de cost a
cursuri serale, cercuri de studiere permanent şi concret munca de pro­ in întrecerea socialistă. ghe) n-a răspuns la articol pentru fost încărcat cu 0.98 lcî/tona de mi­
a economiei politice şi cercuri de pagandă şi agitaţie, să descopere la a arăla ce măsuri au fost luafe tn nereu extras, pc lingă faptul eă nu
economie concretă. timp lipsurile şi să ia măsuri pentru Dacă unul din muncitori îşi citor. Şi aşa, rînd pe rînd, fie­ Zilnic Stanciu Ilie ia legătura vederea Imbunălăliril calităţii mine­ s-a realizat calitatea planificată.
Nu trebuie ullat faptul că ncreali-
Începerea noului an de studiu a înlăturarea lor. Trebuie acordată părăseşte fie chiar pentru cîte- care muncitor din echipă s-a an­ cu echipa de la holciulrc con­ reului. In articolul amintit, comite­ zarea Indicelui de calilole provoacă
fost precedată de o seamă de mă­ toată atontia frecventei la cursuri va secunde maşina, sau nu e su­ gajat să lucreze mai bine, mai dusă dc Schneider Iosif. Aici se lui «indicatului era criticat pcnlru greulăli furnnliştilor, că nceasla de
suri. Astfel, conslatîndu-se că In a ccbr înscrişi. Organizaţiile de ficient de atent la funcţionarea cu sîrg. interesează despre calitatea ma­ faptul că nu s-o preocupat îndeaproa­ fapt înseamnă mai pulină fontă, mal
anul trecut cercurile de economie partid au datoria să vegheze ca In ei, ori nu respectă parametrii ...Zilele au trecut una cîte una. pe de extinderea iniţiativei „Nici un
concretă n-au obţinui rezultalc mul­ zilele clnd arc loc Invălămlnlul, procesului tehnologic, hîrtia Echipa condusă dc Ilie Stanciu terialului fibros, despre gradul vagonel de minereu rebutat", care ar puţin oţet. Si, toate acestea pentru
ţumitoare din cauza compoziţiei să nu se organizeze şedinţe, con­ poate ieşi umedă, cu supragra- dc măcinare etc. fl condus la mobilizarea minerilor în că acolo. In fronturile de lucru, nu
cuvenită calitălil
sc acordă atenlia
cursanţilor care n-a fost omogenă. sfătuiri sau alte acţiuni care să maj, sau subgramaj, cu aglo­ muncea cu mai multă hărnicie. Rezultatele acestei preocupări lupta pcnlru îmbunătăţirea calilătli minereului, pentru că iniţiativa „Nici
Pe muncitori îi găseai tot tim­
In anul curent cursanţii au fost micşoreze prezenta cursanţilor la merări dc fibre, cu pete sti­ pul la locurile lor de muncă. Şe­ n-au întîrziat să se arate. In minereului exlras. Dar pînă in pre­ un vagonet dc minereu rebutat" n-a
încadraţi In formele de lnvătămiut studiu. cloase. In cazul acesta zeci. luna august locul întîi pe gra­ zent comllelul sindicatului nu a luat
după cunoştinţele polilico-profesio- O mare grijă trebuie să manifeste uneori chiar sute dc kilo­ ful de echipă începuse să pună măsuri pcnlru a extinde Iniţiativa, cuprins întreaga masă de muncitori.
nale ale fiecăruia. organizaţiile de partid fată de ca­ grame de hîrtic se rcbutcază. accent mai marc pe organiza­ ficul întrecerii socialiste a fost Iar grupele sindicalo nu s-au preo­ Lozinca de la intrarea în Incinta ex­
Pentru a veni In sprijinul cursan­ litatea Invătămîntului. Prin lecţii, şi Şi o 4jlată cu aceasta nu se rca- rea muncii. Venea mai devreme ocupat de echipa lui Stanciu, cupat îndeaproape dc aplicarea puş­ ploatării atrage atenlia nu numai nou­
ţilor şi a propagandiştilor, la Barza seminarii sau discuţii, trebuie să lizcazji planul şi nici indicele dc la serviciu, se interesa de la şe­ care a reuşit să dea peste sar­ cării selective acolo unde condiţiile lui venit, ci fiecărui miner, tehnician
a luat fiinţă im punct de consul­ se facă o legătură strinsă cu pro­ calitate. ful schimbului anterior despre cinile de plan 21,6 tone hîrtie. de zăcămînt impun aceasta, de trierea şi Inginer din exploatare, chemindu-l
taţie. Aici se vor line seminarii per­ blemele practice ale producţiei. felul cum a funcţionat maşina, Şi. fireşte, acest succes continuă atentă o minereului in subteran. Re­ c;i „Lupta pentru economii să nu fio
manente pentru propagandiştii din Pentru aceasta se cere Insă parti­ Echipa condusă de Stanciu despre calitatea materiei prime, zultatul? In luna august calitatea mi­ ruptă do lupta pentru calitate*'. Dar
secţiile Musariu. Brădişor, transport ciparea activă a tuturor propagan­ Ilie dc la secţia fabricaţie a fa­ dacă morarii au respectat doza­ să-l redobîndească şi acum. Pînă nereului fieros brut a fost realizată pentru aceasta sînt necesare măsuri
subteran şi de la suprafaţă. Toto­ diştilor la cursurile de pregătire şi bricii de hîrtic „1 Mai" Petreşti rea prescrisă. Apoi. ţinînd sea­ la 26 septembrie, echipa a dat doar în> proporţie de 85.41 la sulă, concrete care 6ă facă din lupta pentru
dată .la acest punct dc consultaţie la l;xarea problemelor de seminar. a simţit urmările acestor defi­ ma de calificarea fiecărui mun­ peste plan 16,32 tone hîrtie. în- iar exploatarea a rămas deficitara la calitate obiectivul principal al între­
cei ce studiază In (nvăţămlntul de Apoi. cursanţii să fie ajulati In cienţe. In lunile mai, iunie, iu­ citor, îi împărţea pe operaţii trecînd astfel şi de data aceasta metalul din minereu cu peste 15 pro­ cerii socialiste, cale sigură pentru ob­
partid vor puloa lămuri unele pro­ mod sistematic in studiul indivi­ lie, deşi şi-a depăşit planul de de lucru, explicîndu-lc concret toate echipele din secţie. ţinerea dc cit mai multe economii.
bleme cc nu Le slnt Îndeajuns de dual să se organizeze consultaţii producţie, a fost întrecută de cc au de făcut. Pe Maniu Ioan, cente. Numai la limonită indicele de
pentru aprofundarea şi lămurirea echipa condusă tic Clet Simion. l-a repartizat la cilindri-uscători, L. DEMETER caljtale a fost depăşit eu 5,9 la sulă T. NICOARA
Pentru a se asigura tuturor unor probleme mai grele; organi­ La trei consfătuiri dc producţie pe Bîscă Ilie la banda de hîr­
cursanţilor materialul bibliografic zaţiile de partid să exercite un con­ Stanciu Ilie a trebuit să-şi piro­ tic, pe Juju Petru Ia site ş a.m.d.
necesar, cvmilelul de partid a luat trol organizat şi eficoce asupra în­ nească ochii în pămmt... Calitatea, planul, locul'unu pc
măsuri de a procura toate broşu­ tregii activităţi de studiu. Dc la o vreme însă şeful de zrafic, depinde dc fiecare mun­ Cantităţi sporite de legume Prin folosirea mai bună
rile şl cărţile necesare In acest an. EMIL1AN DOBÎRCAU echipă nu-şi mai găsea aslîm- citor în parte. Dacă lui Juiu
S-au luat de asemenea măsuri ca membru In Comitetul de partid păr. Petru îi scapă în sită vreo cută, şi fructe pentru sezonul de iarnă a re zer oslo r interne
cercurile şi cursurile de luvăţă- dc la E. M. Barza hîrtia se rupe în acele porţiuni.
— Am „şchiopătat" şi-n luna Colectivul fabricii de blănuri
asta — le spuse întruna din Dacă temperatura cilindrilor us- Unităţile cooperaţiei de con­ mult faţă de anul trecut cu „Vidra" din Orăştie a reuşit
zile Ilie Stanciu tovarăşilor de cători nu este constantă, hîrtia sum, ajutate de sfaturile popu­ peste 3.000 tone de murături, să-şi depăşească planul trimes­
muncă. Pe primul loc au rămas fie că ajunge umedă la capătul bulion şi altele. La fel. sc va trial la principalii indicatori. In
In ajutorul celor care urmează cursurile tot oamenii lui Simion. final al maşinii, fie că ajunge lare, au întreprins acţiuni me­ introduce şi extinde desfacerea ccic 9 luni ale anului planul
— Bine, dar... nite să asigure o mai bună a- producţiei globale a fost depăşit
serale de partid — anul II oraşe — E drept că neam depăşit supraîncălzită. Şi-n acest caz ea provizionare a populaţiei pe preambalată a unor produse cu 12,6 la sută, iar cel al pro­
deshidratate printre care prunc,
angajamentul, dar pe grafic nu ajunge la deşeu. Cînd lui Nico- timpul iernii cu legume şi zar­ ducţiei marfă cu 9 la sută. in
238 pag. 4 lei sîntem pe locul unu. Echipa lui lac Constantin i-a scăpat cîţiva zavaturi. Astfel, în anul acesta vişine, caise, mere, ceapă şi luna septembrie planul produc­
vinete.
Simion ne-a întrecut cu o tonă zeci de metri de hîrtie creaţă,
Volumul cuprinde lecţiile: Conducerea şi gospodărirea între­ şi jumătate. Aşa că... rezervele pentru iarnă vor fi O atenţie deosebită o acordă ţiei globale a fost realizat în
prinderilor socialiste; Productivitatea muncii în întreprinderile in­ şeful de echipă n-a ezitat să-i mai mari faţă dc anul trecut unităţile cooperaţiei de consum proporţie de 110 la sută, iar cel
dustriale şi căile sporirii ei necontenite ; Preţul de cost al produc­ — Trebuie să facem ceva... spună : cu 47 Ia sulă la cartofi, cu 61 asigurării cu mărfuri şi pro­ al producţiei marfă în propor­
ţiei industriale şi căile reducerii Iui ; Patriotismul socialist; Dez­ — In ce mă priveşte — zise — Nu aşa ne-am înţeles Cos- ta sulă la ceapă uscată şi dc duse agroalimcntare a localită­ ţie de 108 la sută.
voltarea conştiinţei socialiste a oamenilor m uncii; Nojiuni despre Bîscă Ilie — vă asigur că nu fică ! Fiecare metru cu defec­ Aceste succese au fost obţi­
ştiinţă şi religie; Lupta popoarelor pentru apărarea şi consolida­ voi face nici o greşeală. peste două ori la rădăcinoase ţilor supuse izolării pe timpul nute ca urmare a bunei orga­
rea păcii; Politica externă a partidului şi statului nostru; Lupta — Şi eu am să lucrez mai ţiuni ne trage înapoi. Trebuie şi fructe. iernii cum sînt Delta Dunării, nizări a muncii, eliminării tim­
popoarelor pentru democraţie, progres-social şi independenţă na­ bine — continuă Juju Petru. să intri şi tu în vrînd cu noi De asemenea, aceste unităţi exploatările forestiere etc. pilor neproductivi, folosirii la
ţională. — Şi cu, completă un alt mun­ toţi. vor desface pe timpul iernii mai (Agerprcs) capacitatea maximă a maşinilor.
| fu o <
iMHLMEvriK Cioc! ţări uode guvernează „monstrul verde i i

niailui imperiu pc care l-au creat Sn de ciocniri interne, ea este dizolvată re se răsfrînge, cu rezultatele cele preşedinte Ydigoras Fuentes anunla aerian, intinzindu-şi tentaculele lui
Mexic. (1845). mai dezastruoase, asupra situaţiei că nu are bani pentru a plăti salariile latome spre tot ceea ce constituie
Descoperite in 1502 de către Co- Bucuria stirnilă dc obţinerea inde­ maselor muncitoare Învăţătorilor guatemalezi, el oferea resursele bogate ale ţării". In timp ce
lumb. aceste teritorii cunosc întune­ pendentei din 1821 a fost dc scurtă lata dc altlel cum caracterizează unul înalt personagiu al Ordinului occst trust a investit în economia
caţii am ai cuceririlor spaniole cind. durată pcnlru popoarele Americii sdplăminalul francez „Temoiqnage Malta un banchet, unde numai bufe- tării abia 100 milioane dolari, profi­
atraşi de mirajul unor bogăţii nevi­ Centrale In expansiunea lor spre sud. riirelien" situaţia uneia din cele mai Inl a costat 1.200 de dolari. Pe aceeaşi turile obţinute de pc urma exploa­
sate. conchistadorii spanioli cuceresc atrase de aceleaşi ţeluri care au pro­ jmporldnle ţări ale Americii Centrale: linie, acesta, după ce a decretai o tării nemiloase a resurselor ţării so
Ircplal aceste lari. Irunsformiiidu-îe vocat cucerirea spaniolă, monopolu­ „Istoria Gualemalei in ultimii 30 de reducere a salariilor funcţionarilor, a situează anual ld 496 milloano dolari.
in colonii ale Spaniei. rile nord americane au început să ani este paralelă si simetrică cu aceea binevoit 6ă-şi cumpere un yaeht a că­ in Costa Rica. din cauza Jafului ins­
Do-a lungul a trei secole de-acum *e infiltreze în economia acestor ţări, a trustului „United Fruit Companv" rui valoare s-a cifrat la 600.000 dc tituit de „United Frull Compaoy** si­
înainte, cuceritorii spanioli vor jefui acaparind încet, încet, rumurile cele ra urmare a condiţiilor de favoare dolari". tuaţia materiala a oamenilor muncii
In modul cel rr.ai singeros resursele mai imporionte ale acesteia. Sub pro­ «cordile acestei companii de dictato­ O silualie similară este şi in Nica­ este deosebii de grea. Potrivit sta­
naturale şi umane ale Americii Cen­ tecţia infanteriei marine a SU.A. tri­ rul Ubico. Acest trust, prin diversele ragua, Aici familia Somoza care a tisticilor, doua treimi din populaţia
trale misă in această zonă pentru a stator­ «•-4o tentacule, obţine benelicii nete guvernat această ţară mai bine de un ţării suferă de foame, mii de oameni
In fata despotismului cu care spa­ nici influenţa americană asupra celor rare reprezintă mai mult de un slerl sfert de secol, a acaparat peste 40 sint seceraţi anual dc tuberculoză şl
niolii guvernează noile teritorii, popu­ cinci noi state independente, a căror, din valoarea exporturilor totale ale la sută din toate pămtnlurile cultiva­ malarie. 157 de copii la mia dc noi
laţia acestora s-a ridicat la luptă. Sub aşezare geografică prezenta o impor­ acestei ţări. Bogăţia tării este împăr­ te precum şi importante pachete de îiăsculi mor anual de inaniţie.
conducerea creolului Jose Mairas tantă strategică deosebită în planuri­ ţită in trei părţi egale. Două din cele acţiuni ale societăţilor străine, care In faţa acestei situaiii, popoarele
Delqado si a preotului Manucl Jose le militariste dle Pentagonului, trus­ mai mari părţi reprezintă propricla- exploatează bogăţiile subterane ale ţărilor latino-americane, s-au ridicat
Arce populalia Salvadorului 6e răs­ tul american „United Fruit Company", lea companiilor străine şi a cîtorva ţârii. Este semnificativ faptul că in la luplă. Zilnic au loc zeci de greve
coală sii după cîteva ciocniri singe- aşa numitul „monstru verde", acapa­ familii „bine plasate", In timp cc a »lmp ce tara extrage anual şapte tone şi răscoale ţărăneşti impolriva do-
roase cu spaniolii, reuşeşte să-i alun­ rează cele mai fertile păminturi ale minaliei monopolurilor străine, impo­
' V . treia cea mai mică, este împărţită de aur si 10 tone de argint, popu­
ge pe aceştia si să declare indepen­ acestor ţări. iransformindu-lc Intr-un inegal de restul populaţiei. Datorită laţia suferă cea mai cruntă mizerie. lriva corupţiei şi a menţinerii siste­
denta tării lor. Spaniolii trimit însă adevărat imperiu al bananelor. Ast­ acestei situaţii, economia ţârii este Flagelul foamei face ca 3 din 5 copil mului feudal dc exploatare a pămân­
ajutoare şi răscoala condusă de Drl- fel, potrivit unor sialislici, „monstrul din cele mai înapoiate. Astfel, spre să moară de inanitic înainte de a in- tului. Astfel, numai in Nicaragua, in
gado este înăbuşită. In 1820 izbuc­ verde" posedă aproximativ 40 la sută exemplu, venitul naţional a fost în decursul guvernării familiei Somoza.
ă V neşte o puternică revoluţie care cul­ din suprafaţa arabilă a Nicaraguel, 1960 de numai 588 de milioane de quel- plinl virsta dc un an. Însăşi revista au avut loc peste 20 de răscoale sin-
americană ,.U. S. News and World
minează cu alungarea spaniolilor şi peste 300 000 de hectare din cele mal zalcs (moneda naţională guatemaleză Report" recunoaşte că in Nicaragua geroase. In Guatemala, regimul pre­
cu declararea independentei mult vi­ fertile terenuri ale Gualemalei şi mai echivaleniâ cu un dolar), ceea ce în­ domnesc sărăcia, mizeria, neplăcerile şedintelui Arbenz, a încercat printr-o
sate de populaţia celor cinci repu­ mult de 500.000 de hectare in Costa seamnă un venit inferior de 13 ori serie dc reforme sa îmbunătăţească
In cursul lunii septembrie cele cinci aproximativ 20 milioane de locuitori, blici din America Centrală (15 sep­ Rica. In acelaşi timp „United Fruit şi neliniştea" O altă publicaţie occi­ condiţiile materiale ale populaţiei ţării.
capitalului societăţii americane Stan­
republici care alcătuiesc America fiind alcătuită din albi. creoli, şl in­ tembrie 1821|. Company" are in posesia sa mijloa­ dard Oii (7.800.000 000 dolari). Venitul dentală, revista vest-germauă „Der Rezultatul acestei încercări a fosl in­
Centrală — Guatemala, Honduras, Ni­ dieni (în Guatemala aceştia alcătuiesc La 1822 ele sînt anexate imperiului cele de transport din Honduras pre­ Stern", relevă că în timp ce Somoza tervenţia directă a forţelor armate
caragua, Salvadorul şi Costa Rica şi- 70 la sută din populaţie). conclus de Iturbidc al Mexicului (care cum şi peste 50 la sulă din econo­ pc cap de locuitor este de 150 dolari a jefuit Nicaragua, pe care o consi­ americane împotriva regimului lui
au sărbătorit ziua indopendenlei na­ Istoria acestor teritorii se pierde în ulterior sc va întitula împăratul Au- mia Salvadorului. pc an. unul din cele mai Joase veni­ deră drept „o feudă particulară, mat Arbenz şi alungarea acestuia din tară.
ţionale. Anul acesta s-au Împlinit 14i negura anilor 400 ai erei nooslrc, Da­ gustin I). Sub influenţa lui Delgado Acapararea acestor bouăţii a fost turi din America Latină care, pc dea­ mult de jumătate din populaţie nu Dar, in ciuda eforturilor pe care mo­
de ani de cind popoarele din aceste te cunoscute atestă că primii locui­ Insă, Salvadorul. Hondurasul si Ni­ posibilă şi datorită faptului că la con­ supra, este caracterizat prlntr-o repar­ posedă încălţăminte, peste două treimt nopolurile americane le fac pentru
teritorii au reuşit 6fi-l alunge pc co­ tori ai acestor teritorii au fost indie­ caragua refuză unirea cu Mexicul ducerea acestor lări s-au succedat o tiţie inegală". nu $tic să scrie şi 6ă citească. O ri­ a-şi perpetua dominaţia în aceste ţări,
tropitorii spanioli, proclamind inde­ nii maya Aceştia au fondat aici un păslrindu-şi independenţa cucerită. serie de guvernanli corupţi, aserviţi Referindu-se la consecinţele aces­ tualic din cele mai grele o au oa­ devine tot mal evident că zilele unei
pendenţa politică a ţărilor lor. puternic imperiu ce se întindea din După abdicarea lui Auquslin I se Intereselor SU.A. In acest sens tre­ tei siluiţii, „Temoignage Chreticn" menii muncii dc la oraşe. Salariile indepcndcnle depline nu stnt departe
Situate in mult agitata zonă a Peninsula Yucatan şi pînă In nordul întruneşte un congres al tarilor Amc- buie citaţi dictatorul Ydigoras Fuon- relevă că „mortalitatea infantilă face majorităţii muncitorilor nu ajung să şi că lupta popoarelor ţărilor din A-
Mării Caraibilor, avînd ca limite actualului teritoriu al Gualemalei. ricll Centrale care hotărăsc 6ă for­ les al Gualemalei precum şi dinastia tn liccaro an 10-1 victime la mia de acopere, după cum precizează ziarul merica Centrală va fi încununată de
Mexicul la nord. Oceanul Pacific la In anul 600 imperiul indienilor maya meze o federaţie 6ub titulatura Somoza din Nicaragua al căror .ser­ persoane. Aici există dc-abia 33 de „Orientacion Popular", nici măcar un succes.Nici menţinerea unor dictatori
vest şi Panama la sud, ele se întind este cucerit şi distrus dc toltecl care „Provincias Unldas del Ccntro de vilism fală de monopolurile america­ sp'lale cu 10.000 dc paturi, ceea ce sferţ din minimul de trai. corupli, nici teroarea, nici ajutorul
pe o suprafaţă de 441.023 km2, alcă­ America" (1824). Cu această o- ne a devenit proverbială. iuscamnă 2.5 paturi pentru o mic de O altă ţară care suferă dc pc urme din ofară nu vor putea stăvili lupta
tuind din punct dc vedere geografic îşi extind dominaţia asupra întregu­ cazie este votată o constituţie Re2ul!atul acestei politici se reflec­ locuitori. Ca urmare a corupţiei auto­ aceleeaşi situaţii, este şi Hondurasul. pcnlru libertate şi cmanoipare socială
o entitate distinctă. lui teritoriu al Americii Centrale. Tol- federală şl este abolită scla­ tă Sn situaţia actuală a acestor ţări. rităţilor. situaţia financiară a tării Aici. potrivii revistei mexicane „Slem- a popoarelor din aceste ţâri.
Populaţia acestor ţări se cifrează, tecii sint cuceriţi la rînd de azteci via. Federaţia creată nu are Insă o Economia lor continuă să se afle ln- este din cele mai proaste. Astfel, po­ pre" „Trustul United Fruit Company"
potrivit recensămlntului din 1960, la oare anexează acest teritoriu puler* existentă îndelungată, După o serie tr-o stare de înapoiere totală, fapt ca­ trivit acelu*aş ziar, t,în timp ce fostul «Upîneşle pâmintul, apele şl spaţiul I.SZAKACS