Page 7 - 1963-10

Pag. 3
<a. 2723 Brumai socialismului!
— MM ■ ■ r

O i
INFORMAŢII PE PARTID s ă n u i ţ e l a s a i c

aîMHBMâ' i n s e a m a
L O N E A
cabinetului tehnic
In ultimul timp la sectorul II al nului. De asemenea, maşina de ex­
B.M. Lonea. s-au manifestat o sea* tracţie, trolille electrice, conductele
raâ de neajunsuri In procesai de de aer comprimat şi apă, nu au Perfecţionarea tehnică a in­ puneri înregistrate anul acesta,
producţie din subteran. Multe din fost totdeauna Îngrijite bine, fapt stalaţiilor şi utilajelor miniere, 27 sint aplicate iar altele sint
aceste neajunsuri erau legate de ac­ ce a dus la defectarea lor In tim­
tivitatea secţiei electromecanică a pul producţiei. precum şi a mecanizării anumi­ în curs de experimentare.
sectorului, care n-a reuşit să asigu­ Discutlnd pe marginea referatului, tor operaţiuni grele cu volum Dacă confruntăm însă numă­
re totdeauna o bună funcţionare a membrii organizaţiei dc bază au mare de muncă este preocupa­ rul şi eficienţa inovaţiilor apli­
utilajelor din sector. Analizlnri scos la Iveală şi unele aspecte ne­ Echipa de me­ rea centrală a cabinetului teh­ cate in a.c. cu cele aplicate in
această situaţie, biroul organizaţiei gative din munca unor şefi de bri­ canic/ auto con- nic de la E. M. Petrila. In acest aceci. i perioadă a anului tre­
de bază nr. 2, a holărit să discute găzi de mineri. Bunăoară, tovarăşii dusă de Aida scop se desfăşoară o propa­ cut, situaţia este nefavorabilă.
Intr-o adunare generală despre fe­ NicoUe Nedelcu şi Vasile Buhăescu. Gaşpar dc la ate­ gandă tehnică susţinută, inl'or- Care să fie explicaţia? La în­
lul cum îşi îndeplinesc sarcinile de responsabili de brigăzi, neglijau lierul auto al mînd Ia zi pe inovatori şi per­ ceput ai spune că vina este nu­
producţie comuniştii şi lucrătorii să facă proba craterelor la începu­ E.M. l'eliu c exe- sonalul tchnico-ingineresc cu
secţiei electromecanice. In acest tul schimbului şi abia cînd era ne­ cuiă numai repa­ mai a cabinetului tehnic. Ana-
scop, tovarăşul Alexandru Zolrotc, voie de acestea JădeaM de vesta raţii de bună cu- ultimele noutăţi apărute în ţa­ lizînd însă mai atent cauzele
maistru al secţiei electro mecanică secţiei electromecanice că sint de­ lilale. ră şi străinătate. ce fac ca numărul inovatorilor
a primit sarcina să pregătească un fecte. In astfel de cazuri, oricît dc IN FOTOGRA­ In stimularea avîntului şi ini­ să scadă şi ca urmare numărul
referat pe care să-l prezinte In adu­ pricepuţi ar fi lucrătorii secţiei, tot FIE: mecanicii a- ţiativei creatoare a inovatori­ inovaţiilor să fie cu circa 50 la
narea generală a organizaţiei de nu pot să repare craterele atit de cestei echipe e- lor deosebit de utile sînt con­ sută mai mic decit anul trecut,
bază P.M.R. repede Incit să nu sufere producţia. xeai/lnc/ o repa- sultaţiile şi discuţiile ce au loc aflăm şi altceva. Conducerea
Ajutat de membrii biroului, mais­ De aceea, In planul de măsuri rude la un molar periodic la cabinetul tehnic. tchnico-administrativă a exploa­
trul Alexandru Zotrok a reuşit să aprobai de adunarea generală, s-a Talia. Afecţiunea cu care sînt primiţi, tării consideră mişcarea de ino­
Întocmească un refeial analitic, bine prevăzut şt sarcina care obligă pe Foto: V. ON'OIU felul în care sînt îndrumaţi şi vaţii şi raţionalizări ca o preo­
documentat, care a dat posibilitatea şelil de echipe sl de brigăzi să faci
comuniştilor să cunoască adevărate­ controlul utilajelor cu care lucrea­ ajutaţi, a făcut ca tot mai mulţi cupare minoră, necsenţială în
le cauze ce au tăcut ca utilajele ză la începutul schimbului, pentru a inovatori să calce pragul cabi­ raport cu celelalte sarcini de
din sector să nu fie bine Îngrijite. da posibilitatea lucrătorilor secţiei netului tehnic. Aici, inginerii, plan. Lasă totul pe seama ca­
A reieşit, de exemplu, că unii lu­ electromecanică să intervină la timp. oameni cu competenţă, le reco­ binetului tehnic. Ba mai mult,
crători din secţia eîectro-mec/inîcă Cu prilejul adunării generale s-au mandă cărţi şi le dau indicaţii atunci cînd este vorba de întoc­
ca Stelau Che^rghe şi Alexandru stabilit şl alte măsuri care au şi În­ preţioase asupra materialului mirea unor referate sau perfec­
Kirai nu sc încadrează In discipli­ ceput să fie aplicate In viată. Efica­ bibliografic. tarea actelor de premiere a ino­
na de producţie, nesocotind îndru­ citatea acestora se face simţită de Desigur că de la conceperea vatorilor, se întîrzie cu lunile.
mările sau sarcinile date de maiştri, pe acum. In ultima săptâmină. de O asemenea practică îi demobi­
•r» plecind mai devreme de la ser­ exemplu, In sectorul II al E.M. Lo­ unei inovaţii şl pînă la realiza­ lizează pe inovatori.
viciu. Din această cauză, de multe nea nu s-a mai semnalat nici o de­ rea ei practică mai sînt multe
ori s au lăsat abatajele fără a se fecţiune la utilaje, iar planul de de făcut. Uneori este nevoie ca Problema cointeresării male-
face prelungirea craterelor, lucru ce producţie a Început să (ie realizat pe lingă schiţa şi desenul res­ riale a inovatorilor trebuie să
pectiv să fie întocmită şi o ma­ preocupe mai mult conducerea
obliga pe mineri să depună efor­ si chiar depăşit.
chetă. In toate cazurile inovato- tehnică şi comitetul de partid,
turi fizice mai mari şi care avea NAGY ŞTEFAN rii apelează cu încredere la ca­
repercusiuni asupra realizării pla­ corespondent Postul de corespondenţi organizaţia sindicală şi dcU.T.M.
C .S . H u n e d o a r a binetul tehnic. Se îmîmplă ca Inovaţiile sînt izvoare inepuiza­
în timpul experimentării ino­ bile de creştere a productivită­
H A Ţ E G l a m i n o r u l d e SCO m m . : voluntari sie comunică: vaţiei să se ivească probleme ţii muncii, reducerea preţului de
noi care, rezolva!e, să sporeas­
Recent, adunarea generală a or­ etanttn Stefonf. loan Radu ll Alex că şi mai mult eficienţa inova­ cost şi îmbunătăţirea calităţii
produselor. Şi la E. M. Pclrila
ganizaţie! de bază P.M R. din cadrul Crainic, care au. făcut preţioase pro­ propunerea organizaţiei de partid, ţiei respective. Personalul cabi­ există asemenea izvoare.
cooperativei meşteşugăreşti „Rete­ puneri in vederea bunei organizări conducerea tehnîco-adminislrativă netului tehnic discută cu auto­
zatul*4 din Haleq, a analizat felul şl desfăşurări a activităţii econo­ Punîndu-şl la Inimă soarta producţiei, colectivul laminorului de a trecut la o nouă reorganizare a rul inovaţiei şi-i sugerează di­ La rîndul său cabinetul teh­
In eare sint realizate prevederile mice. 800 mm s-a străduit In permanentă să-şi ducă la bun slirşit sarcinile de forte! de muncă. In urma acestei nic trebuie să dovedească mai
planului de producţie. Din referatul Pe baza discuţiilor purtate şi a plan. In munca lor, laminalorii au lost ajutaţi şi îndrumaţi lot tim­ măsuri, circa 20 de muncitori din ferite soluţii. multă iniţiativă în organizarea
prezentat de tov. Domitian Prejban, propunerilor făcute, adunarea gene­ pul de birourile organizaţiilor dc partid cute au desfăşurat o susţinută posturi auxiliare de mai mică im­ Legătura strînsă, permanentă, unor acţiuni interesante, vii,
vicepreşedinte al cooperativei, a re­ rală a organizaţiei de bază P.M R. portantă au fost promovaţi In pos­ între cabinetul tehnic şi inova­ atractive de popularizare a căr­
ieşit că majoritatea secţiilor sint Ia a adoptat apoi o hotârlre care prin­ muncă politică dc mobilizare a oamenilor la realizarea sarcinilor şi turi direct productive Rezultatele tori a dat roade. Muncitorul ţii tehnice. Domeniul inovaţii­
z) cu realizarea sarcinilor de plan, tre altele prevede: procurarea de depăşirea angajamentelor luate. sint evidente. In luna august in­ Niculae Terentică a conceput si lor si raţionalizărilor este un
unele din ele îndeplinindu-ie chiar către conducerea cooperativei a ma­ Periodic, comuniştii uu pus tn dezbaterea adunărilor generale înde­ dicii intensivi de utilizare au fost realizat semiautomatizarea uşi­
Înainte de termen. Cu ţoale acestea terialelor necesare secţiilor dc co- plinirea ritmică şi la loji indicii a planului, acotdind o muie ulenfie Îndepliniţi In proporţie de 102,88 ia şantier vast pc care trebuie să
In alte secţii se constată serioase jocărie-blănârie şi tinîchigerie ; re­ întăririi disciplinei socialiste a muncii. Eticienia muncii poliiico-educu- sută iar in primele 20 de zile ale lu­ lor de la puţul orb nr. 9, ope­ activeze masele largi dc oameni
râmîneri în urmă. Printre acestea organizarea procesului de producţie nii septembrie s-a înregistrat o creş­ raţie greoaie ce înainte se cCec- ai muncii. O vitrină a inovato­
se află secţiile: cojocăne blănărie, la secţia dc cojocărie-blănârie ? ame­ tive dc masă s-a văzut in depăşi tea indicilor de plan in Hcca/e lună, tere de 3,16 la sută fată de plan. tua manual. Tot în cursul aces­ rului, un colţ al tehnicii noi,
tîmplărie şi Incăltăminte-reparatii. najarea secţiei de reparaţii auto- in reducerea absentelor nemotivate şi îmbunătăţirea calităţii produselor Urmărirea continuă a consumu­ tei luni mecanicii loan Matei şi
molo etc. noastre. losif Pop au aplicat o inovaţie o şedinţă dc lucru în care să se
Pc marginea referatului au luat rilor specifice a dus la economisirea
cuvintul tovarăşi ca Dumitru Ba* NICU SBUCHEA In primele 0 luni ale anului a 274.000 de refoîosire a mînerelor de la fixeze temele de studiu al unor
Jinloni, Alexandru Szakacs, Con- corospondent Kw energie electrică, mart canti­ ciocanele perforatoare care inovaţii sînt posibilităţi încă
tăţi de apă şi aburi etc., iar prin pica puţin folosite.
Angajamentul reînnoit, măsuri prevăzuto a se aplica plnă reducerea consumului specific de aduce 7.000 lei economii ante-
la sfirşitul anului s-au Înfăptuit 13, gaz metan s-au obţinut circa 110.000 calculate. Din cele 36 de pro­ S. TRUŢA
Cartea, ta locul de muncă devine faptă Iar cea de a 14-a este realizată In lei economii suplimentare. In cele 8
proporţie de 60 la sută. Printre cela luni ale anului s-au realizat peste
Printre variatele activităţi cultu­ loan Samaon, Floare Munteanu, La Începutul lunii august a.c., cu mol importante măsuri care au dus 2.000.000 lei economii suplimentare la
prilejul unei consfătuiri de pro­
rale ce se organizează in secţia me­ Paraschlva Beia sint numai clteva ducţie, laminalorii raportau cu jus­ la Îmbunătăţirea substanţială a con­ preţul de cost, — depăşind cu mult Au prelungit norma de parcurs
diţiilor de muncă şi depăşirea sar­
canică a C. S. Hunedoara se numără nume din zecile de cumpărători, po­ tificată mfndrie îndeplinirea integra­ cinilor de plan sint: introducerea angajamentul anual.
şl acţiunea cu cartea. Există aici sesori de biblioteci personale. Im­ lă a angajamentului anual de a da a trei role la calea de rulare din La depoul C.F.R. Slmerla Întregul S-au evidenţiat In această direc­
personal de locomotive este preocu­
un mare număr de. cititori pasio­ portant de subliniat este şi faptul peste sarcinile de plan 4.000 tone fata foarfecii i schimbarea poziţiei AUREL MIHA1LESCU pat să depăşească normele de par­ ţie echipele locomotivei 230.150 caie
naţi. Se obişnuieşte ca atunci clnrt că majoritatea cărţilor vlndule stnt laminate. controlerului la postul principal de maistru strungar curs a locomotivelor Intre două re­ au depăşit norma intre două repara­
au loo diferite activităţi unde se cele tehnice. Făcînd un studiu amănunţit asupra comandă din fata cajei de blocuri paraţii generale. Prin exploatarea ţii generale cu 43 la sută, adică a i
adună mal mulţi participanţi, să se In organizarea de acţiuni cu car­ rezervelor Interne şi posibilităţilor pentru o mal mare vizibilitate la ION BOTU mal raţională a locomotivelor, în­ prelungit norma de parcurs stabilită
organizeze concomitent şi un ştand tea se poate spune că activitatea de sporire pe mai departe a pro­ calibrul 4 şi 5j angrenarea celor maistru principal treţinerea lor perfectă, prin execula- cu 55 000 km.
de cărţi cu vlnzare. Această metodă, cea mai bogată a dus-o Elena Ra­ ducţiei de laminate, muncitorii, teh­ două role din spatele. Herăstrăului de lea reparaţiilor la timp şl de bună
a-a .dovedit a fi foarte importantă du. bibliotecara secţiei care a dat nicienii şl Inginerii secţiei noastre **’ d la cn/d nr 2r Intocmtrea $1 'IO N MUNTEANU calitate, echipele reuşesc astfel să 10RDACHE PRICOP
adaptarea unor tipuri, de
motoare
şi ca a dat rezultate bune. Pe luna dovadă de multă iniţiativă şi pa­ şi-au reînnoit angajamentul anual. El pentru acţionarea dispozitivului de dbpocer prelungească viata locomotivelor. fochist de locomotivă
septembrie a.c. In cadrul secţiei s-au angajat să mai dea plnă la
siune In muncă. sflrşitnl anului Încă 1.500 tone la­ ridicare a cajei de blocuri. La apli­
s-au vtndut cărţi In vaiGare de pes­ minate In sprijinul Înfăptuirii nou­ carea acestor măsuri şl-au adus con­
te 2.561 lei. P. CAND1N lui angajament au fost IuRte mai tribuţia In mod deosebit secţia, de LA TURNATORIA DS LINGOTIERE DIN CALAN
Mircea Spătăceanu, Traian Sicoe, corespondent multe măsuri. In primul rlnd s-a tre­ in _ !■ w*
cut la sporirea exigentei controlului întreţinere condusă de inginerul Re- F] 9 t , n% Pa m jin
şi răspunderii muncitorilor din sec­ mus Pădure şi maistrul principal Ion îoiosire capacităţii de producţie!
torul de întreţinere fată de calitatea Botu.
lucrărilor executate. Ca urmare, utl*
Cursuri pentru ridicarea calificării minerilor la}ele şl agregatele au fost mal bi­ Turnătoria de lingotiere este un lăturarea incluziunilor dc zgură dc muncă, lucrări deosebite" —
ne reparate tar indicii de utilizare Consumuri spaclJieo obiectiv nou al Călanului, intrat şi nisip. ne explica tov. Schonbcrger. Fără
Lj E. M. Petrila se acordă multă ţiile predate se numără i „Susţinerea au sporit continuu. doar de cîţiva ani în producţie. Şi totuşi indicele de utilizare discuţie că aşa stau lucrurile. Nici
atentie şi muncii de ridicare a califică­ metalică şl avantajele ei“ , „Geologia In felul acesta noul angajament reduse Colectivul de muncă de aici — planificat n-a fost realizat anul o problemă dc producţie nu sc
rii minerilor In cadrul sectoarelor şl 6trateîor la mina noastră-. „Calitatea a început să prindă viată. De la Alături de Îndeplinirea ritmică şi deşi tînâr, ca şi agregatele — a acesta la turnătoria de lingoiie- poate rezolva fără muncă. Dar vo­
secţiilor productive au fost organizate şi procedeele noi de puscare*', „Noi l septembrie şi plnă in prezent la- acumulat deja o bogată experi­ re, ceea ce înseamnă — altfel lumul acesta de muncă nu depă­
16 cursuri de ridicare a calificării ca­ procedee de creştere a productivităţii minalorii au dat peste plan 830 pe sortimente a planului dc pro­ enţă în producţie. Mărturie stă spus — că nu s-a folosit pe de­ şeşte posibilităţile colectivului
re sînt conduse de ingineri şi tehni­ muncii în abataje*4 ş.a. tone laminate. Ceea ce înseamnă că ducţie, colectivul nostru şi-a îndrep­ faptul că randamentul instalaţii­ plin capacitatea de producţie. Şi secţiei. Şi iată de ce.
cieni cu multă experienţă. In aceue Creşterea gradului de calificare a Ir mai puţin de o lună s-a realizat tat eforturile şi spre reducerea sis­ lor a crescut mereu, atingînd ci­ aceasta pentru că în activitatea In secţie lucrează 6 ingineri ti­
cursuri au fost cuprinşi 895 mineri, muncitorilor se oglindeşte în mod po­ mal bine de jumătate din angaja­ tematică a preţului de cost, cei mai fra prevăzută în proiect. De ase­ colectivului de aici şi-au făcut neri, bine pregătiţi, entuziaşti.
ajutori mineri, vagonetari, mecanici mentul reînnoit. sintetic indice a planului de stat. menea, a scăzut de la un an la loc uncie deficienţe. Despre cc Ei sînt ajutaţi în organizarea şi
şi lăcătuşi. In cadrul acestor cursuri zitiv Iii creşterea producţiei în aba­ Planul M.T.O. realizat In acest 6cop. o deosebită atentie altul rebutul, în condiţiile creşte­ este vorba? conducerea procesului de produc­
§e predau lunar cile 2-3 lecţii, prin taje, în Îmbunătăţirea calităţii cărbu­ s a acordat creşterii Indicilor de rii continue a durabilităţii utila­ Acum aproximativ un an, or­ ţie dc 10 maiştri. Deci, o adevă­
nelui, In economiile ce se realizează jului de turnare. Anul acesta, de ganizaţia de partid a hotărit in­ rată forţă tchnico-mginerească.
care se urmăreşte consolidarea cunoş­ înainte de termen utilizare intensivi. şi reducerii con­
Ia preţul de cost. pildă, s-a înregistrat un rebut de tr-o adunare generală să organi­ Cum este ea folosită? Din păcate
tinţelor profesionale şi punerea la cu­ sumurilor specifice de energie elec­
Tn planul M.T.O. al laminorului 3,17 la sută faţă de 3,20 la sută zeze şi să instruiască un colectiv nu în modul cel mai corespun­
rent a muncitorilor cu metodele şl D. IONAŞCU de 800 mm au fDst trecute impor­ trică, gaz metan, apă, abur şi a ce­ admis. pentru „valorificarea rezervelor zător; toţi cei 6 ingineri lucrea­
procedeele noi de muncă. Printre lec­ corespondent tante obiective tehnice. Din cele 14 lorlalte cheltuieli de producţie. La S-a folosit din ce în ce mai bine interne". întrebaţi însă dc soar­ ză în schimbul I ai zilei de lu­
mu trx flj CBfflH Q QQ «ii***-* B fi iUTtrw n < capacitatea de producţie. In acest ta acestui colectiv, n-au putut da cru. In schimburile II şi III nu
scop s-au adus unele îmbunătăţiri un răspuns precis nici tovarăşul există însă nimeni din partea con­
producţie. Karl Marc araţi că: îmbunătăţirea lolosirll utilajului şl rea producţiei este cooperarea. Coo­ factori este cointeresarea materială modelelor şi utilajului de for­ Kiss Moise, secretarul organiza­ ducerii secţiei care să poată di­
ţiei de bază P M.R. şi nici tovară­
„Forţa productivă a muncii este de­ a timpului de lucru, organizarea perarea presupune stabilirea legătu­ şi morală personală si-colectivă In mare. Astfel, s-au introdus şul ing. Schonbcrger Francisc, şe­ rija întreaga activitate producti­
terminată de împrejurări variate, In­ muncii şl dezvoltarea mişcării do rilor de producţie Intre întreprinde­ muncă. Această cointeresare nu şi sc introduc încă modele ful secţiei, pentru că — dacă vă. Aprecia şeful secţiei că acest
tre allelo do nivelul mijlociu de Invenţii şi inovaţii, realizarea de rile care participă la producerea există In cdpilalism, din cauză că metalice, s-a trecut la uti­ există cumva — colectivul nu a sistem dc lucru ar da „roade mai
lndcminare a muncitorilor, dc gra­ economii de materii şi materiale unui produs pe baza unui plan. orice creştere a productivităţii mun­ laje cu piese care se pot schim­ desfăşurat o activitate organiza­ bune, întrucit inginerii sînt îm­
dul de dezvoltare a ştiinţei şi a apli­ ele. In socialism. în afară de faptul Această formă <fc organizare a cii înseamnă creşterea capitalului, ba între ele, sc face centrarea tă, dirijată spre un anume scop. părţiţi pc grupuri de locuri de
cabilităţii sale tehnologice, dc com­ că muncitorii sînt profund intere­ producţiei arc o elicacitatc econo­ adincirea exploatării $1 înrobirea armăturilor prin plăci de bază Tot în adunarea dc partid respec­ muncă: cubilouri, formare-tur-
binarea socială a procesului de pro­ saţi fn ridicarea continuă a califi­ mică deosebit de mare, înlrucît ea mai marc a muncitorilor salariaţi. duble, s-au placat cutiile de miez tivă s-a hotărît ca pînă la 1 nare, întreţinere etc.44 Fie şi aşa.
ducţie* de volumul şi de eiicaci- cării lor, aceasta se înfăptuieşte Iu duce Ia creşterea productivităţii In socialism, unde producţia este cu masă plastică ctc. De aseme­ decembrie anul 1962 să fie reac­ Dar nu s-ar putea lucra mai bine
(atca mijloacelor de producţie, pre­ mod planificat dc către stal, fn pri muncii. subordonată ridicării continue a ni­ nea, s-au introdus colectoare de dacă şi în schimburile II şi III
cum şl de condiţii naturalo44. mul rînd prin diferite forme de iu Repartizarea şi folosirea raţională velului de (rai at oamenilor, se cre­ zgură; ca urmare, zgura care tre­ tualizat şi modernizat procesul ar fi cîte un inginer? S-ar putea
Factorul hotărîlor pentru creşte­ văţâmint. n forţelor de producţie şî a forţelor ează o puternică coinlcrcsaro a oa­ ce prin bazin e reţinută în co­ tehnologic. Dar nici în această măcar prin rotaţie să se asigure
rea productivităţii muncii II repre­ Organizarea muncii st a producţiei de muncă de pe teritoriul tării este menilor in muncă. Principiul repar­ lector. fără a fi introdusă în lin- flirecţie nu s-a făcut mare lucru? asistenţa tehnică corespunzătoa­
zintă progresul tehnic. Politica sta­ constituie alt factor de creştere a strîns legată de specializarea pro­ tiţiei după muncă constituie un sti­ goticrâ. S-a trecut la turnarea lin- •pe repere încă nu s-au întocmit re în toate schimburile. Inginerul
7
gotierclor invers conice dc
lului socialist de industrializare so­ productivităţii muncii. ducţiei şi cooperarea întreprinderi­ mulent puternic al creşterii produc­ procesele tehnologice. De ce ? dc la cubilouri, de pildă, şi-ar pu­
cialista aro ca rezultat înzestrarea Fiecare orînduire socială îşi are lor. Această formă de organizare a tivităţii muncii. Sistemul îmbunătă­ tone cu maselotă continuă, care tea rezolva problemele şi în
tehnică a muncii cu cele mal mo­ un mod de organizare a muncii şl producţiei şl a muncii presupune ţit dc salarizare şi sistemul premial duce la eliminarea retasurii şi în­ Pentru că „se cere un volum mare schimbul II, ccl de la formare-
derne maşini şi utilaje. Ritmul ra­ a producţiei. In capitalism, organi­ evitarea transporturilor inutile, atra­ din tara noastră, asigură o sporire turnare, dc asemenea. Atunci,
pid de creştere a productivităţii zarea muncii şi a producţiei este gerea in producţie a noi şl bogalo mereu crcscimlă a cointeresării ma­ n-ar putea ei să fie numiţi şi şefi
muncii — caracteristică esenţială a posibilă numai la nivelul întreprin­ resurse naturale şl surse dc forţă teriale, duce la o creştere impor­ de schimb? ...Conducerea uzinei
orinduiril socialiste — este determi­ derilor, în timp ce pc ansamblul dc muncă. Repartizarea raţională tantă a productivităţii muncii. are datoria să studieze această
nat, înainte do loatc, de nivelul teh­ economiei domneşte anarhia. Supe­ a forţelor de producţie, prin toata întrecerea socialistă este un alt problemă şi să vadă care proce­
nic al mijloacelor do muncă meca­ rioritatea societăţii socialiste, în avantajele pe care le creează, con­ factor, deosebit de important, In 401 deu dc organizare e mai bun.
nizate. Progresul tehnic In socia­ această privinţă, constă in faptul că, tribuie la o Importantă creştere a creşterea productivităţii muncii, spo- Poate în acest fel se va putea fo­
lism, spre deosebire de capitalism, pe baza proprietăţii socialiste asu­ productivităţii muncii. cîfic socialismului, care exprimă losi mai bine forţa tehnico-in-
asigură uşurarea muncii muncito­ pra mijloacelor dc producţie, are Folosirea raţională a forţei de avintui muncii libere şi creatoare a ginerească şi atunci vor putea fi
rilor, reducerea zilei do muncă, ri­ loc o organizare ştiinţifică planifi­ muncă în întreprinderi se prezintă maselor. Aceasta este o metodă co­ rezolvate toate problemele legate
dicarea continuă a nivelului dc trai cată a muncii, allt la nivelul între­ sub multe aspecte ca : folosirea in­ munistă pentru construirea socialis­ de activitatea productivă a sec­
al celor ce muncesc. Congresul al prinderii, cit şi pe ansamblul econo­ tegrală a timpului de lucru de către mului. ţiei.
fll-lea al P.M.R. a stabilit principa­ miei naţionale, organizare prin caro muncitori, folosirea muncii califica­ întrecerea socialistă este acea re­ După cum spuneam, la turnă­
lele linii de orientare în dezvoltarea se realizează folosirea raţională a te la lucrări corespunzătoare, evi­ laţie dintre oameni care se bazează toria de lingotiere lucrează un
tehnicii, cum sînt : ridicarea perma­ tuturor resurselor materiale şl dc tarea muncii fn asalt, reducerea la pe schimbul reciproc de activităţi colectiv harnic, priceput, entu­
nentă a eficacităţii tehnico-ccono- muncă. maximum a absentelor dc la lu­ in procesul cooperării muncii. în­ ziast. Unele deficienţe însă fac ca
mice a maşinilor şl utilajelor, ale­ Organizarea producţiei şi a mun­ cru ele. trecerea sorlalistă este cea mai stră­ rezultatele obţinute să nu se r i­
gerea tipurilor de produse ce ur­ cii îmbracă forme foarte variate. In Pentru îmbunătăţirea organizării lucită expresie a desfăşurării largi dice la nivelul posibilităţilor. De
mează a li fabricate să se Iacă nu­ cele cc urmează vom aminti prin­ muncit o însemnătate deosebită are aceea, se cerc din partea organi­
mai pe baza unor studii tehnico- cipalele forme de organizare a mun­ justa normare a muncii. Normele a iniţiativei creatoare a maselor. zaţiei de bază P.M.R. de aici să
economice complete, producerea do cii şi a producţiei, însoţite de o tehnice, elaborate in mod ştiinţific, Crearea condiţiilor pentru creşte­ dovedească mai mult simţ de
rocşinl şi utilaje să se Iacă în ra­ succintă tratare. constituie un Instrument dc organi­ rea nccontonilă a productivităţii răsoundere în Îndeplinirea hotă­
port cu nevoile economiei naţionale. Specializarea este una din prin­ zare raţională a producţiei, de creş­ muncii sociale este o sarcină deo­ rârilor şi a planurilor de măsuri,
Principalele căi ale progresului cipalele forme de organizare a pro­ tere a cointeresării materiale a oa­ sebit dc complicată şi de grea. să exercite un control mai efica­
tehnic sînt: mecanizarea, automa­ ducţiei. Ea înseamnă că Întreprin­ menilor muncii în sporirea produc­ Avem însă toate condiţiile pentru ce asupra conducerii administra­
tizarea, electrificarea, chimizarea, derile sînt specializate pentru pro­ tivităţii muncit. îndeplinirea ci. Ele constau nu nu­ tive. Sarcinile de producţie cer o
folosirea energiei atomice. ducerea unul număr restrins de pro­ Pe lingă progresul tehnic, ridica­ mai bună utilizare a capacităţii
Un factor deosebit de important duse. Specializarea permite organi­ rea calificării muncitorilor, organiza­ mai în bogăţiile naturale ale ţării
al creşterii productivităţii muncii este zarea unei producţii de masă, orga­ rea muncii şl a producţiei, fn ca­ noastre, în progresul tehnic, ci mal de producţie; acest luciu se
ridicarea calificării muncitorilor. De nizarea unul flux continuu de pro­ drul relaţiilor de producţie soda- ales în hărnicia şl Inventivitatea poale realiza la turnătoria de
ridicarea calificării muncitorilor, de ducţie, progresul tebnlc, creşterea liste apar factori noi, spedficl so­ popo/ulai nostru. B i l P lingotiere, cu condiţia desfăşură­
îndomînarea lor, este condiţionată rapidă a productivităţii muncii şl cialismului, care exercită o puternică Ing. A. SIMIONESCU rii unei activităţi mai organizate,
tn mare măsură mecanizarea prici- reducerea masivă a preţului de cost inlluenţă asupra creşterii producti­
efpaleloţ operaţii la muncile grele, In strlnsă legătură cu specializa- vităţii muncii. Unul dintre aceşti Mfctcnt Ia I.M.-Petroşani Din frumuseţile regiunii: Defileul .Văii Jiului. N. ANDRONACHE I