Page 5 - 1963-10

' -.'.Cţ,
r-.

PROLETARI DIN TOATfi ŢASItR UNIŢl-VA rm
wulsammului

IBI 1 “

Anul XV. Nr. 2725 MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani

Colectivişti, lucrători din gospoda»
riile de stat şi S.M. T, / Mobilizaţi

la strînsul recoltei toate forfelel
Ml! Il DllilN
Executaţi semănatul la timpul

• 44♦♦♦•4444444444♦4444444 44444
optim şi ta un inalt nivel cali­
tativ ! Exigenţă faţă de pregătirea La G.A.C.din Rapolt

In scopul obţinerii unor producţii seminţei! — o muncă *-v Brigada condusă de minerul <6?
|j loan Dalos dc Iq sectorul IA
bogate folosiţi pontru însaminţâ* Gospodăriile agricole co- Haţeg. lucrurile stau cu to­ mal organizată Sporesc indicii de utilizare % al E.M. Lupeni îşi depăşeşte £
leclive din raional Haţeg tul altfel. Plnâ la 30 septem­ iţ( sarcinile de plan lună de lună. §
rile de toamna numai seminţe de vor semăna In toamna aceas­ brie din cele I 872 tone sâ- Colectiviştii din Rapolt au ob­ ui Datorită succeselor pe care ^
ta 7.250 ha cu grîu — se­ mîntâ nu s-au condiţionat ţinut în mai toate campaniile La sltrşilul celui He al lll-lea tri­ Sporul de producţie amintit s-a \k le-a obţinut pînă acum, ca fc
buna calitate! cară ji 130 ha cu orz. Să- deci! 1430 tone. ceea ce rezultate însemnate în ceea ce mestru fum aliitli din Călan, ra­ făcut pe seama creşterii Indicilor de este evidenţiată in întrecerea 5
mintă necesară a fost asi­ reprezintă doar 75 la sută, priveşte efectuarea la timp şi portează, ca de flecare dată, noi utilizare a furnalelor. In prezent, y socialistă
gurată din vreme In toate Iar tratarea acesteia cu an* realizări In îndeplinirea sarcinilor se realizează in medie 1,12 tone ^ IN FOTOGRAFIE: schimbul
unităţile, fie din producţie timălunce s-a făcut în pro­ de calitate a lucrărilor. de plan Prin aplicarea in vla(ă a fontă pe m.c. volum util şl zl ca­ & condus de minerul Pop Tiu- %
In vara acestui an, de pildă,
Cu sprijinul mecanizatorilor proprie. Iie prin schimb cu porţie de numai 3.9 la sută. ei au reuşit să termine recolta­ planului de măsuri tehnico-orqanlza- lendaristică, ceea ce reprezin­ r lan din această brigadă.
baza de recepţie 6au cu alte In raionul Haţeg există torire sl a altnr obiective stabilite tă o creştere de 57 la sută faţă * * * * * i w ţ r f t f t f t i *
Zilele trecute s-a în­ tiviştii de aici, cu unităti agricole. posibilităţi ca întreaga can­ tul păioaselor şi treieratul la tn cursul anului, tumaliştli au asi­ de realizările anului 1959. O bună
ceput semănatul cul­ sprijinul mecanizato­ Ţinind eeama de timpul titate de 6ămintă să fie pre­ timp. Acum însă, in campania gurat îndeplinirea ritmică a planului experienţă fn producţie au obîlnut Timpul liber, petrecut
de toamnă, lucrurile stau cu
turilor de toamnă şi în rilor de la S.M.T. Al­ înaintat, de faptul că în nu­ gătită la vreme. Conducerile Jurnaliştii din Călan $1 In domeniul
gospodăriile agricole ba, au reuşit ca pînă meroase unităti s-a si Înce­ unităţilor agricole să le folo­ totul altfel. Pînă la data de 30 lună de lună evitării opririlor accidentale mecani­ In mod instructiv
septembrie spre exemplu, din
colective din raionul la 30 septembrie să put semănatul — firesc era sească Insă cu mai multă suprafaţa de 207 ha ocupată cu In cele 9 luni care s-au scurs el ce şl electrice, In reducerea mersu­
însămînţeze 145 ha cu chibzuinţă, să ia măsuri ca au dat peste plan circa 5.000 tone Numeroşi tineri din oraşul Cu-
Alba. Potrivit datelor ca pînă acum întreaga can­ în sol să fie introdusă nu­ porumb nu s-a recoltat decît 10
gnu, 70 ha cu orz şi lui încetinit a furnalului, ca urma­ gir îşi petrec timpul liber în mod
aflate la consiliul a- 258 ha cu secară fu titate de sămintâ să fie con­ mai săminţă curată, de bu­ ha., iar la cartofi încă nu s-a în­ tontă de bună calitate. La obţinerea re a respectării stricte a procesu­ util, instructiv, frecventînd clu­
gricol raional, colec­ raieră. diţionată. Dar, in raionul nă calitate. ceput. Conducerea gospodăriei acestui succes a contribuit şt dez lui tehnologic şl a reţetelor de do­ bul muncitoresc din localitate.
motivează că această rămînere voîtarea mişcări! de lnov*\il şi ra­ zare. Datorită preocupării de care dau
in urmă s-ar datora faptului că ţionalizări. Punăosră, în urma mo­ dovadă bibliotecarele Ionela Ale-
Recoltarea şi vinificarea strugurilor recoltarea sfeclei pe cele 20 ha, dificărilor aduse venHIalorului de rea planului s-au evidenţiat echi­ xandrescu şi Zina Novac aici se
Prin contribuţia adusă la depăşi­
s-a făcut pregătirea seminţei şi
organizează numeroase acţiuni
lucrări la care au fost antrenate aer cald s-a îmbunătăţit mult func­ pa de !a furnalul nr. 2 condusă de cultural-educative. De la începu­
la timp şi fără pierderi majoritatea braţelor de muncă. ţionarea caupp.relov de la furnalul file Coşlluc, cauperlstul Cornel Bo- tul anului şi pînă în prezent pes­
Iată însă că la Rapolt se stă slab
te 25.380 tineri au participat Ia
nr. ). In acelaşi timp s-a întocmit
şi in privinţa condiţionării şi şl un qraflc de luncţlonare optimă bătlâ, dozatorul Dumitru Jenaru şl 140 recenzii, 103 simpozioane, 60
Gospodăriile agricole de stat din rioară In scopul realizării obiectivu­ asigurat fermenţi! necesar!, bioxidul tratării seminţei. Astfel, pînă la a furnalelor slabiMndu-se consumul alţii. seri literare, 30 seri ghicitoare, 36
regiunea noastră posedă peste 760 lui propus, este necesară scurtarea de sulf si alte materiale. De aseme­ aceeaşi dată, au fost condiţiona­ ELENA RUSAN prezentări de cărţi şi alte mani­
ha viţă de vie pe rod. lntruclt cam­ termenului de recoltare si prelucra­ nea zilele trecute, au fost instruiţi te numai 50 la sută din seminţe­ de aer pe cele două furnale. corespondentă festări.
pania de vinificatie a strugurilor înce­ re a strugurilor după procedee cit tehnicienii si lucratorii care vor con­ le ce se vor folosi la însămin-
pe peste tot zilele acestea, ne-am adre­ mai avansate. duce operaţiunea de prelucrare a ţări, iar tratarea acestora încă
sat iov. inginer Georgel Răican, di­ De aceea. încă din luna iunie, con­ st’uqurilor şi conservare a vinurilor. nu a început.
rectorul Trustului regional gostat, «o- ducerile gospodăriilor noastre avind In ceea ce priveşte perioada op­ Din cauza rămînerii in urmă - 1
Jicittnrlu-i să ne spună ce măsuri s-au îndrumarea organizaţiilor de partid, timă de recoltare, după analizele fă­ a recoltării porumbului şi car­
luat pentru ca recoltatul strugurilor s-au ocupat de asigurarea celor mai cute am ajuns la concluzia că ea poa­ tofilor, într-un ritm scăzut se
să se facă la timp $i fără pierderi. bune condiţii. In primul rînd s-a pus te începe In săptâmlna aceasta la loale face şi pregătirea terenului.
Redăm mai )os relatările interlocu­ accentul pe extinderea rapacităţii de gospodăriile. Avem toate condiţiile să Din cele 333 ha ce urmează a
torului nostru: prelucrare a strugurilor cu ajutorul terminăm vinificaţla în maximum 20 fi însămînţafe în această toam­ 0 zile m \ devreme Fler vech!
ÎNTREBARE: Care este aprecierea instalaţiilor mecanice. In acest scop. de zile Pentru aceasta au si fost nă au fost arafe doar 120 ha. penfru Economii
conducerii trustului în legătură cu luate măsurile politice si organizato­ Colectiviştii din Rapolt cu­ Pieocupaţl îndeaproape de realizarea planului
producţia din acest an î liiB B ' n rico necesare. ceea re va asigura huna nosc din proprie experienţă de transport, ceferiştii dc pe raza de activitate oţelării la preţul de cost
RĂSPUNS: Anul acesta, gospodă­ desfăşurare a lucrărilor de recoltare care este influenţa lucrărilor la a R C.M.-ulul Petroşani 'au obţinut însemnate rea­ La EM. Petrl-
riile din cadrul Trustului gostat Hu­ Interviu si vinificatie. In urma şedinţei lăr­ timp şi de calitate asupra re­ lizări. Datorită faptului că s-a urmărit îndeaproa­ la se întreprind, Minerii din Petrila, in cadrul
nedoara au sarcina să obţină in me­ gite a conducerii trustului la care au coltelor. Iată de ce cu atît mai pe asigurarea tuturor sta(iiior i:u vagoane qoale, din iniţiativa co­ întrecerii pe care o desfăşoară
die (pe total trust) o producţie de cu too. Georgel Răican par’icipat directorii si inginerii ş°fl mult se impune ca tovarăşii din precum şl a încărcării vagoanelor provenite din mitetului U.TM. acordă o deosebilâ atenlie nu
5300 kg struguri la hectar. De$i ge­ directorul Trustului regional ai GAS., s-a întocmit un plan ope­ descărcări, s-a reuşii ca plănui pe cele trei tri­ numeroase acţiu­ numai .creşterii producţiei şî pro­
rul din iarnă a influientat asupra rativ. cuprinzlnd principalele sarcini. conducerea gb^pociăiisi *ă trea­ mestre să fie realizat cu C zile mal devreme. In ni de muncă pa­ ductivităţii muncii, ci şi redu­
că la o mobilizare şi organizare
puterii productive a viilor, mai ales gostat Iar la centrele de vinificatie, s-au al­ triotică penlru cerii preţului de cost pe tona de
la cele din G.A.S. Apold si Petreşti. cătuit arafire de prelucrare a «tru­ mai judicioasă a tuturor forţe­ această perioadă s-a Încărcat şl transportat peste colectarea fieru­ cărbune. Datorită acestui fapt el
lor de care se dispune în vede­
extras
plan 125.000 lone cărbune, in majoritate
In sensul că la multe vite au dege­ I R n i 'H!'!(8'W iW iT 'E "® "» 1* purilor. In scopul realizării măsurilor lui vechi si scoa­
terea lui din sub­
rat ochii, prin măsurile luate de Întregul utilaj cu care se munceşte stabilite, tehnicienii şi Inginerii trus­ rea recoltării porumbului, tran­ şl dat peste plan de către harnicii mineri al Vâll au redus cu mult sub planificat
Inginerii $i tehnicienii din unităţile la vinificatle a fost revizuit şi repa­ tului au fost reparlizatl să îndrume sportării şi depozitării lui. Pa­ Jiului. Cete m-if frumoase realizări le-au obţinui teran spre a îi preţul de cost pe fiecare tonă
trimis
otelăriîlor
noastre s au putut recupera In mare rat. iar la G A S. din Apold (impui în mod concret activitatea de vinifi­ ralel să se predea în bază can­ ceferiştii din staţiile Vulcan, Petroşani, Lupeni ş) Plnâ acum s-au de cărbune extras. Pînă acum mi­
parte pierderile. In timpul tăierilor, Miercurea) s-a lărgit capacitatea cen­ catie din fiecare gospodărie. Măsurile tităţile de porumb contractate, Baniţa. colectat 273 tone nerii pelrileni au realizat econo­
• -au făcut lucrări mult mai raţionale, trului de vinificatie. De asemenea, luate, răspunderea cu eare este pri­ de pe suprafeţele recoltate să I. CRIŞAN fler vechi. mii suplimentare la preţul de
compenslnd pierderile de ochi. prin toate cele 8 centre de vinificatie pe vită această problemă ne dă garan­ fie tăiaţi şi însilozaţi cocenii, iar corespondent Pentru meritele cost tn valoare de pesle 1.300.000
lăsarea mai multor coarde, iar în care le avem au fost electrificate, ţia că recoltarea şi vinificarea stru­ pe suprafeţele eliberate să se deosebite In ac­
timpul verii viile au fost întreţinute dolate cu aparatura necesară şi puse gurilor în unită iile noastre se va treacă imediat la efectuarea ară Modernizări ţiunea de colec­ lei. Cele mal mari economii la
cu mai multe îngrăşăminte. In îelul în stare de funcţionare din vreme. In excursie tare a fierului preţul de cost le-au realizai co­
acesta vom reuşi să realizăm o pro­ Folosirea 1n mai mare măsură a ca­ desfăşura cu succes, va fi încadrată turilor pentru însămînţare şi la De curind, un de drumuri vechi, organizaţia lectivele sectoarelor II, III şi
ducţie care depăşeşte prevederile pacităţii de lucru a centrelor este In termenele stabilite semănat. grup de de UT.M. din secto­ XI investiţii.
rul II a primit co
noastre. Evaluările efectuate pînă determinată In mare măsură de asi­ V. PS [AN A. P. Cetăţenii de pe raza comunei premiu echipa­
acum in gospodării sau In brigăzi gurarea lor cu materie primă — muncitori de la Bucureşti, au făcut in acest an ment pentru echi­ D. IONASCU
ne //rată că pe trust vom realiza sar­ «truquri. In anul trecui, pe arear.tă întreprinderea de numeroase propuneri privind rea­ pa de volei. corespondent
cina de producţie, iar în unele gos­ linie am fntîmpinat unele greutăţi explorări miniere lizarea de noi lucrări de Interes
podării cum sint cele din Ga-lda si Din lipsa mijloacelor de transport nu Noul an universitar la Institutul Hunedoara-Deva, obstcsc. In afară de construcţia La strînsul recoltei
Petresti (trupul Vingard) le vom de­ am reuşit să aprovizionăm în mod seci ia Poiana unui local pentru şcoala de 8
păşi chiar. ritmic centrele de vinificatie Pentru de mine din Petroşani Ruscă-Teliuc, q ani, care a fost dat in folosinţă Mobilizaţi de către or­ gr/cole de stat din Pe-
In ceea ce priveşte calitatea stru- anul acesta însă am luat din timp tăcut o instruc­ la 15 septembrie, cetăţenii au ganizaţiile de partid, sin­ treşti, s-au prezentat la
participat în acest an la moder­
O dată cu deschiderea noului an
gurilor se constată că ea este mult măsuri. S-au încheiat contracte cu universitar, Institutul d? mine din aparate si utilaje cu care slnt dotate plăcută nizarea drumurilor. Astfel, a fost dicale si U.TM,, un nu­ recoltat 890 de salariaţi
laboratoarele.
superioară celei din alţi ani. Ana­ S.M.T. pentru tractoare si remorci. Petroşani a împlinit 15 ani de la tivă şi lărgit drumul Bucureşd-Sesuri pe măr Însemnat de sala­ de la fabrica . Sebeşul",
lizele făcute în laboratorul qospodă- Iar mijloacele proprii de transport înfiinţare In noul an universitar la Institutul excursie In ora­ riaţi ai Întreprinderilor întreprinderea de indus­
f>ei din Apoiduî de Sus ne-au arătat vor fi mai judicios folosite. De ase­ In cadrul celor două facultăţi — de mine din Petroşani vor studia şul Alba luliu. o lungime de 4 km şi au fost Si instituţiilor din oraşul trie locală ,,Economica“,
aproape 1500 studenţi la cursurile
Că greutatea boabelor si Jndeoseol menea. s-au procurat mai multe co­ de mine şi electrotehnică, funcţio­ de zi si pesle 200 la cursurile serale Cu Qcest prilej amenajate drumurile Bucureşci- Sebeş participă în oces* Sfatul popular raional,
eoncpntratia de zahăr la unele soiuri şuri evitind astfel transportul în nează secţii de exploatare minieră, si fără frecventă. Pentru a li se asi­ s-au vizitat Ce­ Rovina şi Butureşcl-Curechi pc te zile prin muncă pa­ cooperativa meşteşugă­
este bună. La soiurile ,,Fetească", căzi sau alte vase necorespunzătoare. prepararea minereurilor şi cărbu­ gura condiţii tot mai bune dc învă­ tatea şi celelalte o porţiune de 5 km. De remar­ triotică la recoltatul cul­ rească ,,Unirea" etc. In
,.Pinot gris", si altele, qreutatea de nilor. topografie minieră etc. Stu­ ţătură şi vial'i. printre altele, s-a monumente isto­ cat faptul că la lucrările obşteşti turilor din gospodăriile această 21 aici s-a recoltat
Au fost apoi luate măsuri şi pen­
agricole de stat de
zahăr ajunge U pesle 175 grame. tru asigurarea spatiilor de depozitare denţii au la dispoziţie o bogată bază amenajat un club. a fost dată In fo­ executate în acest an au parti­ raza raionului. pe porumbul de pe 60 hec­
tare, iar ieri, acelaşi nu­
ÎNTREBARE: Din cele relatate re­ materială necesară pentru activita­ losinţă o nouă sală de mese de rice si puncte tu­ cipat pesle 5 000 cetăţeni care măr de salariaţi au ter­
zultă că producţia este destul de a vinurilor Cramele şi pivniţele au tea didactică, ştiinţifică si culturală. mare capacitate etc. S-a prevăzut ca ristice ale oraşu­ au prestat aproape 94.000 ore In ziua de 30 septem­ minat recoltatul de pe o
fost curăţate, văruite si dezinfectate
buDă. Ce măsuri au fost tuate pen­ Iar vasele au fost din timp pregă­ Fondul de cârti al bibliotecii cuprin­ in primăvara anului viitor să se con­ lui. muncă patriotică. brie. de pildă, la tarlaua suprafaţă de 150 hectare
porumb
insăminţată cu
tru prelucrarea struqurllor Intr-un de peste 85.000 de volume din care struiască un nou cămin cu 400 de V. HALĂLAI0 VIOREL DEMIAN de la Dunctoi Vinţisoara, insămintată cu această
timp scurt şl pentru depozitarea vi­ tite. o mare parte slnt lucrări de spe­ locuri. corespondent corespondent apartinînd gospodăriei a- plantă.
nului tn bune conditlunl ? ÎNTREBARE: Ce alte măsuri au cialitate Biblioteca posedă de ase­ (Ag or preş)
menea peste 250 de colec(ii anuale
RÂSPUNS: Principalul nostru o- fost luate, şl care va (I perioada de
biectiv este 6lrîngerea fără pierderi vinificatie ? de reviste rominesti şi străine şi
a întregii recolte de struguri şi obţi­ RÂSPUNS: Pe lingă măsurile amin­ un mare număr de caiete de inova­
Cpentrn zestrea
nerea unor vinuri de calitate supe­ tite, au mal fost luate şi allele. S-au ţii, instrucţiuni privind folosirea unor
Intre ei oamenii de la furnale, După ce a ieşit din cuptoarele dc Acesta le loce un semn şi porneşte doare, apoi cu iunicularul. Lq tur­
îşi s/)un : echipa de sus, echipa d■; prăiirc. tiind acum mai uşor /educ­ dc-u lungul benzii. $liebinecă orta­ natul lui, la IV s-a încărcat prima
/os. Sus, încărcătorii. Jos, topitorii. abil, minereul soseşte aici, la echi­ cii lui pun sullct in muncă, l-au dată cu bandă Era în 1953. Cit spor
Dacă un reporter ar vrea sa scut pele de încărcare La turnatul IV arc munca dc atunci încoace I A-
despre munca unui lumalist cu si­ il primeşte echipa încărcătorului Vu- dovedit-o doar In august, clnd el ptoape s-a dublat.
guranţă ar ti atras mai ales de ac sile Durciu, omul acela în lloaren era în concediu iar ci nu s-au lă-
Aici, pc platoul dc unde priveliş­
tivitaten echipei de jos, acolo unde virslei, înalt, bine legat, ale cărui sal întrecuţi dc celelalte echijye tea Hunedoarei noi ti se deschide
omul de la lut nul — topitoriiI - priviri se plimbă continuu pe dra­ Cum puteau oaie să renunţe la n ­ in lată, unde nu simţi dogoarea cup­
devine stupînul ilucărilor veşnic vii, mul de cauciuc al benzii transpor­ torului încins, ci razele blînde ale
unde omul cu mijloace mecanizat» toare, spre lutnal, spre cabina do dul de evidenţiat pe care l-au clş- soarelui, vinlul toamnei sau getul
plămădeşte metalul util de necesar comandă. tiga! indatu ce s-a potolit gerul ier
iernii, aici Vasile Burciu a invăfa',
industriei nouslre. — Ce e Gheorghe ? nii ? a crescut, a intrat In marea lamilie
Datorită unei S-ar irutca scrie oare ceva inte­ — Nimic deosebii. Merge, tova — Mar/ ştrengari băieţii ă.ştia ai a comuniştilor alături dc care mun­
bune îngrijiri şi resant de sus. de acolo unde cehi răşe Bure iu I $i mei — spunea dau- ceşte cu toată /yasiunea. Căldura cj
hrăniţii laponulc pe Ic încarcă minereul pc benzi Iran- Uriărul din cobina — ~-------- “ ™" " " nuzi Durciu. Cil care lucrează aici şi cu care şl a
a păsărilor, la sj>ortnare ce alunecă spre gura ne­ dc comandă ur­ am stat la Govo­ apropiat oamenii din echipă şi chiar
G.A.S din Min­ săţioasă u lurnalelor ? Desigur. Aici 3 a seintnit'L ra n-au vrut să-mi din secţie o împleteşte cu cea pe
tia producţia de se lucrează continuu, intens, oame­ măreşte atent care i-o oleră lumiliu, căminul teri-
ouă şi came a nii se întrec pentru mal mult şi mai încărcătura tur- __ ____ ___ suie cum stau cu cit pe core l-a durat in casa lui cea
crescut simlitor. bine, jienlru a aproviziona neînce­ naiului pen truca planul. Auzi. zi­ nouă din sliada Tud<u V ludimircs-
Printre îngriji­ tat lurnulelc cu minereul necesar repartizarea materialului pc i)ilnia ceau că vor să-mi Iacă sutptizâ, şţ cu 5
torii care obţin De jos. din curtco secţiei a I u rotativă sa se Iaca cit mai corect eu stăteam ca pe loc. Da' tot ml-n — sS’i după fumul din turnat 1(i
rezultate bune se Iu mate de la CSH nu poli bănui Suferita, aglomeratul, calcarul, a- scris ncvaslu. Zice „ai tăi au doi poli da seama ce trebuie să-i dai
numără şi Iov. că pc acoiyenşul plat al unei clădiri duosul metalic şi apoi cocsul, lie­ 285 de tone lontu mai mult. iar cei turnatului — spune deseori Durciu
Mânu Munteanu, in roşu c un adevărat şantier de care încărcătura care tonnenză * dc la Timolte şi dc la Cotea numai băieţilor lui din echipă.
care îngrijeşte muncă. Sus, dincolo dc cele 100 'şarjă c condusă spre lut noi dc p li­ cile ISO. Cu c/ eşti in inhecerc, oti
3.000 păsuri. trepte ce urcă in zig zag pe perete­ virile cercetătoare ale setului Uj cu cate t" Auzindu l. piivindu-l cum utm-i-
le vertical al clădirii, oameni şi uti­ echipă. Setul de echii)ă Vuşile Burciu nu ic.şte tumul ce se înallă dm turna­
laje s-au prins infr-o muncă eonii — Cile încărcături om lăcut, to­ stă o clipa locului. Cooidoncază do­ tul IV, I(i aminteşti tară să v/ei de
lănci Atjoca, eroul lui Dovidogln
t.uă Pentru că. dc$i aceşti oameni varăşe Durciu ? zarea încărcăturii, funcţionarea din „Cetatea de toc". El n-a tăcut
n-au înscris nici cfnd iaple de ero­ — 22. Pînă Ia slhşitul schimbului bune condipuni a instalaţiilor men
ism, nu s-nu căiit In ta(a cuptoare­ tineica lurnalului plin. munca con nici cind tupte de eroism ca Pa-
mai dăm 20. Stăm bine şi luna asta vel sau Petru Atjoca. Numele lui
lor arzlnde, de munca lor depinde, Cu sullct băieţii Aşa I Trimiteţi linuă a oamenilor. Aici a crescut, poate nici n-a dc/)ăşit poarta uzinei.
de lapt, soarta producţiei turnate­ corlele înapoi l sus la turnatul IV. Avea doar IQ an< Dur rodat muncii lui, a echi/yei ce
lor. Aici, sus, unde nimeni nu bă­ cind a lăcut cunoştinţă cu el. Eki
Alcxondru îşi trage pălăriQ pc ochi in 19-10. La numai un an era cali­ hrăneşte continuu lutnalul (V se re-
nuieşte, lutnalele Hunedoarei îşi ştrengăreşte şi dă diurnul corlei. Pe ficat. I s-a Inciedintat conduccicu varsă tn bogata 'zestre comună a
primesc hrana de liecarc zi, dc bandă porneşte o noua încărcabilă. echipei Numai că pc atunci ca mu> tării.
fiecare ceas, de liecare minut. Băieţii privesc spte şelul echipei greu. Incărcaiea se /acea cu căni- LUCIA LICIU
:I v . v . v . v . v . v . v . v . v . v . v . \ v . v . v . v . v . v . v . v = v . - . ' . v . v . v . v . v . v . . .V ,V . .V . V . V , V .V . . V . V . - . V . V . V . V . V . V . V . *