Page 3 - 1963-10

nt. n u
Brumai socialismului

Loturile experimentale, mijloc important n ire cu

de sporire a producţiei agricole
Acordul porni uşor, urcă o Ecatcrina Vascu, 80 de munci­
Practica unităţilor agricole so­ să se facă după o anumită ordi­ treaptă, apoi încă una $1 încă tori şi muncitoare, tineri şi virst-
cialiste fruntaşe din regiunea ne, aşa cum reiese şi din sche­ una. O melodie veselă fîşni din nici, ptictcni ai cintccului, al
noastră a arătat că pentru obţi­ Ing. NISTOR AUREL mele alăturate. De asemenea, 2cci de piepturi. Pi ivirile mine­ artei.
nerea de producţii mari şi de ca­ preşedintele Consiliului agricol pentru fiecare lot experimental rilor alergau dc la bagheta di­
litate superioară, este necesar să regional Hunedoara trebuie să se întocmească o fişă rijorului la notele de pe por­ /xcpctifia dc azi s-a încheiat
se aplice în mod permanent cu­ care să cuprindă tema ce se ur­ tativul enorm schiţat pe tablă şi parcă tnoi veselă docil cea tre­
ceririle ştiinţei şi tehnicii actua­ măreşte, scopul lucrării şi meto­ înapoi. cută. Coriştii au aliat noul re­
le. O asemenea problemă impu­ dica de lucru în cîmp. Sarcina pertoriu cu care vor pleca in
ne o cunoaştere temeinică a a- de vegetaţie şi să se organizeze întocmirii unei asemenea fise re­ „.. Eu intram In şut dc noapte turneu prin Valea Jiului: „Zboa­
cestor cuceriri de către persona­ culturi comparative cu soiuri de vine inginerului din gospodărie, Si-am udus şi lloarca-n mină ră azi un cinlec nou", „Primul
jul tehnic al gospodăriilor, iar porumb, grîu, orz, cartofi, sfeclă eu concursul colaboratorilor Să nu simt că sint departe gind partidului", „ Halequnu",
aplicarea lor in practică să se sau altă cultură care se practică ştiinţifici ai Staţiunii experimen­ Ochii ci şi-a lor lumină"... ,.Cîn/ec dc dragoste al mineru­
facă in mod diferenţiat, în ra­ pe supraXcţc întinse în gospodă­ tale Geoagiu. Ea sc avizează de Aici, cilcva priviri s-au intil-
port de condiţiile de clima şi ria respectivă. Fertilizarea solu­ către secţia de resort a consi­ nit pentru o clipă Priviri ce lui". Şi incă ceva l-a bucurat
sol. rilor constituie de asemenea o răscolesc tainiţele adinei ale azi, mai mult ca data trecută. TI-
roblemă de primă importanţă, liului agricol regional. Toate da­ nărui lor dirijor, Petre Boită,
Introducerea în marca produc­ tele cerute de această fişă tre­ Inimii. Erau ale soţilor Monorl
ţie a unor metode agrotehnice Nevoia de îngrăşăminte a unei buie înregistrate în carnetul de şi Schuster, cele două tinere pe­ le-a mai adus o vc.s/e: „Foima-
culturi depinde şi de conţinutul
avansate necesită însă o preala­ în elemente nutritive al solului, observaţii, în momentul potrivit, rechi pentru care clntecul a de­ l'ta noastră sc va mări la 120 dc
bilă verificare, lucru ce sc poa­ de cerinţele plantei, de condiţiile cu mult simţ de răspundere. persoane. Avem promisiuni
te face pe suprafeţe mai mici, de­ climatice şi de o serie de alţi La culturi comparative cu so­ |* mir venit un prieten drog. dc nedes­ Sala a rămas pustie. Printre
numite loturi experimentale. iuri şi hibrizi de porumb şi de părţit. tar noua piesă muzicală blocurile zvelte ale U ricaniului
Organizarea unor asemenea lo­ factori. De aceea este foarte ne­ grîu sc poate folosi şi carnetul âJL t - j J i r „ Cinice dc druqoslc al mineru­ nou frec zeci dc perechi gălă­
cesar să sc organizeze loturi ex­
turi in G.A S. şi G.A.C. prezintă lu i“ e cinlecul lor, al muncii si
perimentale pentru culturile de culturii porumbului şi a culturii al dragostei lor. Si acum, cînd II gioase. Doar Iul iu Blaj, mecani­
o importantă deosebită, inirudt bază cu feluri şi cantităţi de în­ griului, redactat de Consiliul a- rar cul dc la sectorul V, a rămas dc
recomandările care se dau pro­ grăşăminte Rezultatele obţinute gricol regional, iar pentru cele­ f? rr v cinlă, nu pot să nu-şi uncoscă
ducţiei de către institute şi sta­ vor arăta de ee elemente are ne­ lalte culturi se vor întocmi re­ — ş privirile. unul sinqur.
ţiuni experimentale au la bază voie solul pe care se cultivă o gistre asemănătoare. La sfîrşitul Optzeci dc mineri, de sudori — Unde-aI fost nene Blaj ?
o seric de rezultate obţinute u- anumită plantă, modul de apli­ perioadei de vegetaţie este ne­ E s in v * 7- 5 şi lierari, dc lăcătuşi şi meca­ — La In/ilnire.
neori în condiţii diferite de cele care a lor şi în ce cantitate tre­ cesar ea rezultatele experimen­ nici, de tinere muncitoare şl — ? I
ale unităţilor noastre agricole. buie administrate. tale să se prelucreze, iar apoi să funcţionare sc IntUnesc aici, in — Da, curlosulc La Inlllnlre
Astfel de loturi au început să De menţionat însă că organi­ se facă interpretarea lor în ra­ sala de repetiţii a clubului din cu... portativul.
fie organizate şi în unele G.A C, zarea unui lot experimental tre­ port de condiţiile de climă şi sol Uricanl, in ţinură lor tormalic — Aici, la intilnlre, la ştan­
din regiunea noastră. Ele dove­ buie să îndeplinească mai multe din zona în care s-a făcut ex­ P e scu rt De curind. constructorii şan­ corală. Cind s-a anunţat înjghe­ dul de cărţi de la V lt, la întilni-
desc preocuparea inginerilor şi condiţii. In primul rînd terenul perimentarea. De menţionat eă tierului T.R.C.H. nr. 7 din Lu- barea unei lot mat it corale s-au re pe panou, la intîtnire... Cam
consiliilor de conducere în solu­ pe care se organizează lotul ex­ aceste rezultate pot forma şi o- de la corespondenţi peni au predat oamenilor mun­ prezentat la club minerul Alc- mu//e intilnfrl, nene Blaj.
ţionarea unor probleme puse de perimental trebuie să fie cit mai biectul unor comunicări ştiinţi­ cii din localitate blocul P 2, cu xandiu Pctcu, lăcătuşul Ştelan — Ei ce să-i Iaci ? Astea-s vre­
practica producţiei agricole în uniform şi cît mai reprezentativ fice atunci cînd datele sînt pe o 40 apartamente. murile I
scopul obţinerii unor rccolie tot deoarece rezultatele ce se vor ob­ durată de 1-2 ani sau a unui re­ • Cetaienll din comuna Riu de In fotografic: aspect exterior Kun, contabilul Mircea Popescu, LUCIA LIC1U
casnica
mecanicul Ctistca Duca,
mai bogate. Astfel, la G.A.C. din ţine aci pot să fie generalizate ferat ştiinţific atunci cînd datele Mori, raionul Haţeg, au hotărît al blocului dat recent in folo­
Beriu, raionul Orăştic, ing. Cons­ pe sunrafeţc eît mai mari, cu te­ provin dintr-un ciclu experimen­ să construiască un local de scoa­ sinţă. w J W WW W W fW W W W W tf
tantin Micrtoiu a organizat 5 lo­ renuri asemănătoare. De aseme­ ta) de 3 ani. Alît comunicările lă de B ani prevăzut cu -1 săli
turi experimentale cuprinzînd 3 nea mărimea unei parcele din cît si referatele ştiinţifice pot fi de olasă, laborator, bibliotecă, etc.
loturi comparative cu soiuri de lot trebuie să fie în funcţie de susţinute în cadrul sesiunilor re­ Procurînd materialele pe plan lo­
cartofi, porumb si gnu şi două felul experienţei, de felul plan­ gionale de referate ştiinţifice ce cal $i participind cu entuziasm
loturi experimentale cu mai mul­ tei. de ncuniformitatca solului se organizează in fiecare an. la lucrările dc construcţie, cetă­
te variante de fertilizare a solu­ s. a. In general, la păioase şi le­ Tn organizarea loturilor expe­ ţenii din Riu de Mori au reuşit I
lui destinat culturii cartofului. guminoase mărirea unei parcele rimentale trebuie cerut con­ să execute aproape în întregime U U L m| •î; -
De asemenea, la Pianul de Jos, poate fi de 20-30 m.n. suprafaţă cursul Staţiunii experimentale zidăria scolii. Ui sînt hotărili
ing. Lascu Ion a organizat 3 cul­ rceoltabilă. iar la culturile prăsi­ Geoagiu care are ca sarcină să ca noul local de scoală să fie
turi comparative cu soiuri de toare mărimea parcelelor trebuie coordoneze întreaga cercetare terminat cit mai repede. (AURUL
cartofi, porumb şi grîu. Atît la să asigure cel puţin 50 plante re- ştiinţifică din regiunea noastră ANCA).
Beriu, cit şi la Pianul de Jos. lo­ collabile. în nnncinalele ramuri de pro­ • Datorita muncii desfăşurate
turile experimentale sînt bine în­ In ceea ce priveşte forma parce­ ducţii agricole. Temele care nu
treţinute. etichetate, iar obser­ lelor sînt recomandate cele drep­ figurează în planul tematic de de cadrele medico-sanitare din „Transporturile uzinale—
vaţiile din cîmp sînt ţinute la tunghiulare, lungi şi înguste, deoa- cercetare ştiinţifică a Stafîunu circumscripţia Sarmisegetuza, în
zi. Acţiunea de organizare a unor rece acestea cuprind mai bine Geoacîu şi care nu au la bază ultimul timp s-au înscris în rîn-
asemenea loturi este lăudabilă şi variaţiile terenului, Aşezarea va­ obiective noi, ridicate de practi­ dul donatorilor de sînge nume­ verigă principală în realizarea planului
generalizarea ci în cit mai multe riantelor în eîmp se poate face ca actuală a producţiei agricole, roşi cctăteni. Printre aceşlia se
unităţi se impune ca o necesi­ dună mai multe scheme. In sta­ nu not f^ce obiectivul unor cer­ află Manoara Cristian, Aurica cipă de fiecare dată la şedinţele
tate. bilirea unei scheme este nece­ cetări. De aceea, o colaborare Bolea si Maria Bogdan (A. MA* Subtitlul de mai sus, în numă­ de transport ale secţiilor şi ava­
Se ştie că în ultima vreme au sar sa se tină cont de faptul ea <»rînsă între .cercetătorii staţiunii GUREAN). rul 2.542 al ziarului nostru din riile. noastre operative săptămînale
fost date în cultură o serie de numărul variantelor să nu fie Geoagiu $i specialiştii din pro­ ® Prin grija statului nostru 27 februarie, a apărut o pagină Au fost luate apoi o seamă de reuşim să înlăturăm la timpul
soiuri obţinute în ţara noastră prea mare (între 4 si S), durata ducţie este deosebit de necesară. dcmocrat-popular la Călan func­ specială în care erau arătate o măsuri tehnico-organizatorice. S-a oportun orice deficienţă.
si în alte ţări Rezultatele de pro­ de experimentare să fie de 2-3 In acest mod se va reuşi să se ţionează un spital unificat pen­ scamă de aspecte negative din In aceiaşi termeni a vorbit şi
ducţie obtiniuc în urma cultivă­ ani, iar numărul repetiţiilor să rezolve mai multe probleme, ca­ tru adulţi, un staţionar pentru activitatea sectorului de trans­ introdus schimbul obligatoriu la tov. mg. Ioan Zidaru, adjunctul
rii acestor soiuri diferă mult de fie de patru. re. generalizate în producţia a- adulţi unul pentru copii, o porturi al C, S. Hunedoara. Prin­ locul de muncă, prin care s-au şefului secţiei, laminorul dc 800
la o gospodărie la alta. De aceea, Pentru a cuprinde neunifor- gricolă a regiunii noastre, vor casă de naşteri, două circum­ tre altele, beneficiarii — princi­ eliminat multe neajunsuri prove­ mm. In plus, el a adăugat că ar
trebuie să se cultive soiul care mitatea terenului este bine ca re­ duce la o sporire continuă a pro­ scripţii medicale, numeroase pos­ palele secţii ale combinatului — nite din inlîrzieri. Pentru reduce­ fi bine dacă în perioadele 3—-10
găseşte condiţiile cele mai bune partizarea variantelor pe teren ducţiei. turi de prim ajutor etc. Printre au arătat că au întimpinat greu­ rea staţionării vagoanelor C.F.R. şi 16—20 ale lunii secţia ar fi
medicii care îşi aduc un aport tăţi în realizarea planului din au fost stabilite noi norme de sprijinilă cu încă o locomotivă
Scheme de organizare a'Iotului experimenta! deosebit la tratarea oamenilor cauza neefectuării la timp a ma­ staţionare pe staţii şi sectoare de pentru transportul lingourilor de
oţel carbon şi aliat, necesare la­
muncii sc află si
losif Schaum.
nevrelor, lipsei de vagoane la în­
El, ca si ceilalţi, depune mult* cărcare — descărcare, avariilor lucru. Tot în acest scop, se stu­ minării profilului rotund.
eforturi in acest sens (10S1F şa m.d. Spre exemplu, sc arăta diază acum avantajul constituirii — Lucrătorii sectorului tran­
CRAS CA)r că la secţia I furnale au exis­ parcului uzinal pe staţii şi şablo- sporturi, care deservesc secţia
Cu4 wridnfe Cu â variante Cu goane la prăjitoarca nouă, nedi- narea staţiilor de domiciliu pe noastră, depun multă strădanie,
tat strangulări din lipsă de va­
întîrzicrile la manevră, sau eva­
sectoare.
rijarea raţională a vagoanelor S-au mai luat măsuri în vede- cuare, sînt acum foarte rare şi
autodescărcătoare pentru sideri-
se produc mai mult din cauze
..vinzălorii unitălil O.L.F. nr. J8
7 3 4 l 2 3 4 s 6 i 2 3 4 s 6 7 8 din Pctrila ar deservi asa cum trebuie ta prăjită, întîrzierea oalelor de externe — spunea tov. ing. Mi-
fontă şi zgură. La uzina cocso-
hai Grigore, şeful secţiei O.S.M.
F I cumpărătorii. Unilalca este dolală cu chimică s-au semnalat dese întîr- nr. 1.
mobilier modern, mărfuri se găsesc
2ieri a trenurilor marşrute de la
După cîte sc vede aprecierile
3 1 4 2 I 3 4 § 3 s t 3 8 5 7 6 4 2 1 din abundentă, numai deservirea ce- Călan. La oţelăriî, oalele de zgu­ sînt bune. Ce-i drept, la unele sec­
tăicniîor lasă de dorit. In plus. vîn-
ră circulau uneori defectuos etc.
1 :___l zălorul Dumilru Orza obişnuieşte să In urma criticilor aduse la sec­ ţii mai sînt încă deficienţe, atît
1 dea lipsă la gramaj asa cum a tăcut torul dc transporturi au fost lua­ din vina feroviarilor, cît şi a sec­
s 1 1 3 S 3 s 1 4 2 7 4 6 şi în ziua de 20 septembrie a.c. (Petru te o seric de măsuri bine gîndite. ţiilor respective. La fabrica de
! 4 8 2 1 3 5 Găină şi M. Ştefan, corespondenţi). aglomerare nr, 1, spre exemplu,
---- -a i i i ...conducerea cooperativei de con­ Mai înth, comitetul de partid a s-a înregistrat lunile trecute un
îndrumat birourile organizaţiilor
!2 4 3I î 2 $ 4' 3 1 i 5 2 7 3 S 4 3 î $ sum din comuna Luduş, raionul Sebeş, de bază să pună în discuţia adu­ număr mare de ore de staţionare
din lipsă de vagoane la mane­
ar lua măsuri de aprovizionarea ma­
nărilor generale cele mai arză­
. . gazinelor cu petrol. In acest an a toare probleme ale bunei deser­ rea bunei întreţineri a liniilor şi vră şi expediţie. La O S.M. nr. 2
fosl adus de foarte puline ori petrol viri a secţiilor productive cum parcului dc locomotive şi vagoa­ nu se asigură din partea secţiei
Si în canlităti insuficiente (Vasile sint reducerea mediei de staţio­ ne, de reîmprospătarea cunoştin­ respective revizia tehnică a că­
Islrale, corespondent). ţelor profesionale ale oamenilor. rucioarelor la trenurile dc tur­
nare, reducerea timpilor morţi
la manevră, respectarea instruc­ Aşa sc face că, acum, aprecierile nare şi front de descărcare pen­
A ţiunilor tehnologice şi a discipli­ beneficiarilor sînt cu totul al­ tru vagoanele cu fero-aliaje şi
n i b r ă r Si Prin acţiuni patriotice nei muncii. Aceleaşi probleme tele. cărămizi. La laminorul de 650
Una clin preocupările co­ au constituit şi temele principale — Sînlcm mulţumiţi de felul mm, din cauza încărcării neaten­
N. IVANCIU valorii. ziua de muncă şi formele salarizării în lectivului dc muncă de la E. M. ale instruirii agitatorilor. In plus, in caic nc deserveşte sectorul de te, se întorc mullc vagoane de
CAPITAL ŞI PLUSVALOARE. capitalism, stadiile de dezvoltare a capitalis­ Lonca este şi colectarea fie­ comuniştii din cadrul organizaţi­ transporturi — spunea zilele tre­ la cîntar, slaţionînd mai mult de-
SALARIUL IN CAPITALISM mului in industrie, structura de clasă a so­ rului vechi pentru a fi trimis oţe- ilor dc bază au primit sarcini cute tov. ing. Alexe Doboli, şe­ cît esie permis. La fel se înlîm-
cietăţii capitaliste şi lupta ascuţita dintre ma­ lăriilor. In cele 9 luni din acest concrete, menite să conducă la ful secţiei I furnale. Nu mai plă şi la laminorul Bluming. Insă,
64 pag. 1,25 lei sele de oameni ai muncii şi clasele exploata­ an, au fost organizate numeroase lichidarea neajunsurilor ce s-au avem neplăceri nici la prăjitoare toate acestea pot fi evitate cu
Lucrarea tratează despre proprietatea ca­ toare. acţiuni patriotice în care tinerii ivit. Aşa sc face că numărul aba­ şi nici Ia oalele de zgură. Aceasta, uşurinţă. O mai strînsă colabo­
pitalistă ca bază a relaţiilor de exploatare, for­ Lucrarea se adresează celor ce studiază eco­ şi vîrslnicii au colectat şi predat terilor de la instrucţiunile dc lu­ ca urmare a unei colaborări rare între secţiile productive şi
ţă de muncă ca mailă, capitalul ca relaţie so­ nomia politică in cadrul învăţământului de I.C.M.-uIui 23S tone de fier vechi. cru şi dc la disciplina muncii au stzînsc cu colectivul de feroviari personalul serviciului dc tran­
cială de producţie, procesul de creare a plus­ partid şi de stat. I CONSTANTIN LUPULESCU scăzut şi o dată cu acestea, au caic nc deserveşte. Prin faptul sport care le deserveşte este ccl
corespondent scăzut şi întîrzicrile din gralicele că un reprezentant al său parti- mai bun remediu. Şi, în acest
sens, găsim că extinderea proce­
deului folosit la secţia I furnale
— participarea Ja operative a
•in experienţa organizaţiilor unui cleîecat de la transporturi
— nr fi cît se poate de eficientă.
P.M.R. din G.A.C.
Dincolo de paravanul

Gospodări* agricol»! colectivă din agricole în timpul optim şi la un partid s-a avut în vedere activitatea bită muncii politico-educative în teferale educative. De asemenea, to­ Cci mai buni colectivişti cauzelor obiective
comuna Tuleşti are trei brigăzi de nivel calitativ superior. Aprec'indu i pc care acest colectivist a depus-o rindul lova(ă>ilor din aclivul tării varăşii din activul fără partid pri­ (Urmare din pa^. l-a)
producţii! In salcie: Toloşli. Păcii- calităţile ele bun organizator, el a in organizarea muncii la sertonil partid S a pus un accent deosebit mesc însărcinări concrete să răs­ in rindul candidaţilor
şa $1 Rula. Comuniştii încadraţi în fost numit de consiliul de conduce­ zootehnic Urmărind felul cum sc pe munca politică desfăşurată de la pundă de anumite lucrări în cadrul de partid s-an manifestat, la folosirea mai bună
cele trei organizaţii de bază consti­ re ca brigadier de cîmp la brigada (leslă<oară lucrările de construcţii, om la om Pentru aceasta, comuniş­ G A C. şî să informeze asupra fe­ a capacităţii maşinilor, !a extinderea
din Păclişa. In campania de recolta- iov. J.nrh n ajutat la organizarea Ca urmare a muncii educative mecanizării lucrărilor. Pentru recupe­
tuite pe brigăzi. îşi aduc un aport re a pâioaselor şi de treieriş, bri­ tii cu o experienţă mai Îndelunga­ lului cum s-au achitat, rle sarcini. desfăşurate in rindul tovarăşilor rarea reslanlelor )a lemn pentru ce­
deosebit Ia traducerea In viaţă a gada condusă de tov. Wasseimnim muncii acestei brigăzi. Rezultatul s-n tă lu munca politică de masă au Arest lucru le inlăresle răspumle- din aclivul fără partid de către co­ luloză, parchetul Valea Răchitelei a
planului de producţie. mobilizînd a terminat lucrările la timp. De ase­ concrot:7.it in terminarea grajdului primii sarcina de a se ocupa de edu­ re»i personală fată de mersul pro­ muniştii din organizaţiile dc bază
de mu capele vile mari la timpul
masa de colectivişti pentru executa­ carea a cilo 2-If colectivişti din ac­ fost întărit cu o echipă dc muneilori.
menea la insilozări această brigadă, •stabilit, îndrumările dale dc iov. ducţiei, contribuie Ia mobilizarea PM R., mulţi tovarăşi au solicitai să Apoi. de curind a început exploata­
rea lucrărilor agricole la timpul op­ tivul lărîi pnrlid. Astfel, Iov. Trai*
socotită codaşă înainte de a li nu­ Lada brigăzii zootehnice, controlul lor la rezolvarea problemelor cc se fie primit! în rîndul candidaţilor rle rea noilor parchete din Valea Varu­
tim $1 î/i un nivel calitativ superior. mit Iov Wassermann, brigadier, a efecl'wit a lăcut ca gospodăria să 11 ci fi r Lăzăroni. societarul comilclu- ivesc. partid. In acest an organizaţiile de lui, Piriul Bordului şi Dosul Vadului.
Activul fără partid, in care sint în­ reuşit să se situeze In Iruntcn lu obţină in arest an, din sectorul zoo- lui de partid sc ocupă de Îndruma­ bază P.M.R. din G.A.C. Toteşti şi-au S-au luat măsuri pentru repararea ma­
O formă de educare folosită în
cadraţi cei mai harnici colectivişti, turor brigăzilor. După ce s-a stat de lehnic, venituri c® depăşesc sumo rea lovarăşilor Ştefan Cololan şi G.A.C. Toleşli este ţinerea de con­ întărit rlndurile cu 21 tovarăşi pri­ şinilor din dotare pentru ca în peri­
contribuie tn mod eficace la înfăp­ vorbă cu tov Wassermann, organi­ dc IHHnoo lei. Si la cooptarea co­ Petru Virlopean. Tov. Lăzăroni le a miţi din activul fără partid. Dintre oada care va urma acestea să fie fo-
zaţia de bază PMR. l-a cooptat In lectiviştilor Victor Vlaicu, Solomon ferinţe In fata activului fără partid, ei amintim pe Iov. Petru Virlopean, lovite la infreaga capacitate. De ase­
tuirea obiectiveior înscrise In pla­ recomandat cc să cil cască pentru şef de echipă la brigada dc cimp
activul fără partid. Floroni. Ro/.alia IJoscrmcni, Petru fn acest an au fost audiate de către menea, se prevăd măsuri pentru per­
nul de producţie al G.A.C. a înţelege mai bine politica parti­ Viorica Muşa. Îngrijitoare la ferma manentizarea oamenilor In vederr^
Colectivistul Lăscuţ Babeş con Modîrcâ. Dorina Murgu. Victoria Mu- colectiviştii din aclivul fără partid
duce o echipă din brigada J resan şi a celorlalţi colectivişti tn dului nostin. Piintrc allelc le-o citit de păsări, Clara Lada, şefă rle echi­ extinderii lucrărilor executate de bri­
O preocupare de cim.p din Toteşti. El a întărit răs­ activul f Ar A partid, birourile orga­ şi explicat pe larg conţinutul Sta­ conferinţe cum sint : „Despre mora­ pă legumicolă, Enăşol Muntean din găzile complexe de muncitori. Con­
permanenta: lărgirea punderea personală a fiecărui co­ nizaţiilor rle oaza au avut In vedere tutului PM.R. la comunistă", ,,Sub steagul invin­ brigada dc construcţii şi alţii. ducerea întreprinderii a luat măsuri
lectivist tată de calitatea lucrări­ rezultatele muncii lor in cadrul gos­ cibil al marxisni-Ieninismului" şi Continua întărire a organizaţiilor pentru repnr»rrea drumului Richiţerii.
activului fără partid lor si i-a mobilizat pa oamenii din podăriei. activitatea depusă de ei De educarea tov. Drina Niculcs* alte conferinţe. de bază P.M,R. din gospodăria distrus în primăvara acestui an rle
In cursul anului 1002 la G A C. echipă la efectuarea muncilor agri­ pentru mobilizarea colectiviştilor la cu se ocupă Iov. Ionică Vulcu, iar Pentru înţelegerea mai profundă agricolă colectivă Toteşti raionul o calamitate. Pe Ungă aceasta, pînă
efectuarea lucrărilor agricole. Cei
tov. Pavel Turcu îndrumă studiul
la 6fîrşitu| anului la parchetul Bor-
T o teşii. In activul fără partid au cole în timpul optim. Tov. Lâscut 21 de colectivişti atraşi în acest an a politicii partidului nostru, 19 co­ Haţeg, munca de educare ce se du se va deschide circulaţia unul nou
fosl atraşi 18 colectivişti. In acest Babeş a fost In permanentă un In activul fără partid sînt exemple tovarăşilor Alinia Grozoni, Viorica lectivişti din activul fără partid an desfăşoară cu membrii si candida­ drum sf se va pune în funcţiune fu-
an activul fără partid a fost lăr­ exemplu personal în această direc­ de conştiinciozitate In muncă, oa­ Balica şi Clara Lada. fost Încadraţi la Invătămtnlul do ţii rle partid, cu activul fără partid, nirularul Wyssen.
git*, eu noi colectivişti tare au do­ ţie Echipa lui este fruntaşă pe briga­ meni ce pun Interesele G.A.C. pe Pe lingă Îndrumarea ce o dau co­ partid. In cursul anului trecut. Iov. Pentru realizarea integrală a sarci­
vedit dragoste de muncă şi price­ dă Analiziml calităţile lui de bun muniştii (ierărui eoleclivisi din ac educarea şi antrenarea acestuia U
gospodar, dragostea sa fată dc avu primul plan. Enăşcd Munteanu, Tiberiw Muşa, Ion rezolvarea problemelor ce Ic ridică nilor de plari, conducerea întreprin­
pere In rezolvarea problemelor rle tivul ţâră partid, birourile organi­ deri» a trebui să intensifice contro­
producţie Comuniştii au văzut in tia obştească, organizaţia de partid In munca de educare— zaţiilor de bază se Îngrijesc ca Lada. Constantin Bolduş şi Virgil practica, dau garanţia obţinerii unor lul asupra parchetelor, 6ă tină o
colectivistul Arthur Wassermann un l-a cooptat în activul fără partid. Muntean au fost Încadraţi la cercul rezultate din ce In ce mai bune. legătură mai strînsă cu şefii acestora,
om harnie sl cinstit care răspunde De asemenea, atunci cînd tovară­ metode eficace aceştia să fie Invitaţi la adunările de studiere a Statutului PMR. In •ALEXANDRU MAGUREANU să la toate măsurile pentru mal
Întotdeauna la chemările conducerii şul Ion Lada a fost confirmat pen­ Comitetul de partid de la G.A.G, generale unde se discută problemele acest an el au cerut să fie Înca­ Instructor al Comitetului raional buna valorificare a rezervelor In­
GA.<3. pentru executa/ea lucrărilor tru a face parte din activul fără Toteşti acoidă o Importanţă deose^ legate de producţie $i unde se ţin draţi la Cursul seral anul I. Haţeg ai P.M.R. terne.