Page 2 - 1965-09

Pag. t Nr. 331$
Drumul socialismului

//? cooperativ^ele agricole de producţie

oferă din stocuri disponibile,

următoarele materiale:

— laminate de alamă;

Preocupmdu-se neîncetat de întă­ milionară. Utilizarea raţională a fon­ ţiile destinate dezvoltării sectorului — ţevi instalaţii şi construcţii;
rirea economică şi organizatorică a du rilo r destinate sporirii produejiei zootehnic s-au folosit pentru con­
cooperativelor aqricole de producţie, vegetale şi animaliere a avut un rol strucţia a 5 qrajdurî. alimentarea cu
partidul şi stalul nostru acordă aces­ ho lărîlor asupra creşterii venîlurilor apă a fermelor si procurarea unor — r u l m e n ţ i ;
tora pn sp rijin material, tehnic şi cooperativei aqricole şi a m ăririi pu­ mijloace mecanice «necesare la pre­
ştiinţific tot mai 6ubstanţial. A n de terii ci economice. Pe această cale pararea lurajelor ca: tocători, moa­
an la dispoziţia cooperativelor aqri­ s-a creat posihilitalea m ăririi an de ră cu ciocănele ele. — arcuri şi piese de schimb auto;
cole sînt puse un număr tot mai ma­ an a fondului de bază. - O parte însemnată clin in ve slilii s-au Velierele în „larg"
re de tractoare şi maşini agricole, In legălură cu folosirea fondurilor utilizat penlru producţia veqelală. Ţi- — reactivi şi sticlărie de laborator;
cantităţi sporite de înqrăşănnnle chi­ aloculc pentru investiţii vreau 6ă a- nînd seama de condiţiile pe caxe le A
mice. însectofunqicidc, materiale de răt că acestea au fost orientale linînd avem, acestea au fost orienlale în ­
construcţii, seminţe din soiuri şi h i­ seama de o serie dc criterii. In p rin ­ deosebi pentru dezvoltarea vili-po- — echipament şi haine de protecţie.
brizi de mare productivitate etc. Pe cipal s-a urmărit dezvoltarea ram u ri­ m ieulturii şi lequmiculturii. In acest
lingă aceasta li se acordă credite în­ lor dc producţie pentru care avem scop, în ultim ii am au fost plantate 9
semnate, in condiţii avantajoase condiţii favorabile. Important de a- 15 ha cu viţă dc vie, iar alte 10 ha Inform a(ii suplim entare precum >i listele
pentru dezvoltarea producţiei vegeta­ Tătal este faptul că sumele reparti­ cu pomi. Folosirea investiţiilor la ex­ EDITURA POLITICA V olum ul de faţă completează edi­
le şi animale. Folosirea cu chibzuinţă zate penlru investiţii s-au folosit ţi- tinderea suprafeţelor ocupate cu viţă ţia de documente literare inedite comgiSctc se găsesc Ia serviciul ajprovizi­
e mijloacelor proprii şi a ajutorului nindu-se seama de necesitatea dez­ de vie si pomi a fost determinată de Sub egida aceslei ediluri a apărut i V. Alecsandri — Corespondeze,
acordat de 6lat. in vederea creşterii voltării continue a producţiei vcqc- faplul că pc această cale se asigură Momente din istoria poporului român. publicat in 1060, la Ediluro penlru onări «lin com binai, telcSon
continue a producţiei aqricole, cons­ tale şl animaliere şi de posibilitatea recuperarea cheltuielilor ocazionate Volum ul cuprinde palru sludii : 1) Jilcratură şi artă Inlr-un capitol am­
tituie calea principală pentru spori­ recuperării cheltuielilor in lr-un ter­ de înfiinţarea noilor plantaţii in cel „Formarea limbii şi a poporului ro­ plu este inclusă corespondenţa poe­
rea avutului obştesc şi a ven iturilor men cil mai scurt. In acest scop s-a mult H-10 ani. Consiliul de conducere mân Apariţia primelor slale feudale tului, selectată după aceleaşi prin ­
cooperalo/ijor, pentru transformarea avut In vedere respectarea întocmai a al cooperaţi vei. avînd sprijinul şi în­ pe le rilo riul ţării noaslre" — de prof. cipii care au fosl drept ghid şi la în-
fiecărei cooperative aqricole înlr-o sarcinilor stabilite in planul de pro­ drumarea organizaţiei de partid, s-a univ. Gbeorglie Ştefan, membru co­ locmirea prim ului volum. Noua lu ­
unitate puternică. In leqătură cu con­ ducţie cu privire la utilizarea investi­ preocupat îndeaproape şi de dezvol­ respondent ai Academiei Republicii crare cuprinde: a). O scurtă relatare
solidarea economică şi organizatorică ţiilor, schimbarea destinaţiei lor fă- tarea lequmiculturii. In această d i­ Socialiste România. 2) „Lupta poporu­ a poetului despre o excursie tăcută
a unităţilor aqricole o importanţă de­ cindu-se numai cu aprobarea aoună- recţie s-a urm ărit îndeosebi creşte­ lui român Impolriva exploalării şi la Cclalea Neamţului şi la mînăslirilc
osebii â prezintă utilizarea cu spirit rii qencrale a membrilor cooperatori. rea producţiei dc lequme la ha. In care asupririi sociale şi naţionale, pentru Neamţ şi Văratic în mai 1846. h| Ju r­
gospodăresc şi cu eficientă economică Datorită folosirii cu spirit qospodă- scop din fondurile de investiţii s au independentă" (Secolul al X lV -lea — nalul călăloriei lui V. Alecsandri în vinde din stoc supranormativ următoarele materiale:
cit mai ridicală a fondurilor băneşti, resc a mijloacelor proprii şi a spri­ procurat 2 molopompe si conductele incepulul secolului al XlX-lea — Italia cu Elena Negri în 1846-1847.
alcătuite din creditele acordate de jinului acordai de către stat, puterea necesare penlru irigare. 1821) ■ de conf. univ. Eugen Slă- c) Alestalul care i-a fost eliberai co­
stat şi din mijloacele financiare pro­ economică a cooperativei s-a mărit Polrivit prevederilor planului dc ncscu si candidat in ştiinţe istorice, pilului V. Alecsandri în 1834, cu p ri­ — a s p e r g o l ;
prii. destinate investiţiilor. simţitor, fapt ce nc-a determinat ca producţie, în acest an am avut repar­ Slefaji Slefănescu. 3) „A n u l revolu­ lejul plecării lui la Paris, d) Scrisori — bandaje penlru locomotive C.F.F.;
In reqiunea noastră avem nume­ in ultim ii 2 ani să renunţăm loial la tizată pentru investiţii din fonduri ţionar 1848 in ţările române" — de primite de V. Alecsandri de la părin­
roase exemple de cooperative a q ri­ credite, investiţiile necesare făcin- proprii o suma de peste 330.000 lei. conf. univ. Gheorghe Georqoscu — ţii săi între anii 1834-11139. La sfir- — buloane pentru eclisc tip 13,75 ;
cole care şi-au sporit an oe an a- du-se numai din fonduri proprii. A- Aceste fonduri au fost destinate pen­ Buzău şi prof.' univ. V ictor Chereste- şitul volum ului se dau indice alfabe­
v u lu l obştesc, au devenit m u ltim ili­ cum atenţia ne este îndreptată spre tru terminarea unor construcţii în ­ şiu. 4) „Formarea statului naţional tic de nume. un indice al tuturor o- — ro |i vagoane C.F.F.;
onare, unităli puternice şi înfloritoa­ rambursarea la timp a creditelor p ri­ cepute oin anii precedenţi si procu­ român Lupta poporului român pen­ porelor lui V, Alecsandri, amintite în
re Printre acestea se numără şi co­ mite pe termen lung. rarea de utilaje. In loqălură cu a- tru independentă naţională şi penlru scrisori şi un inoice cronologic al — scoabe pentru traverse de 8 0 ; 100 şî 120 m m .;
operativa aqricolâ de producţie di.n In eadru) cooperativei noastre in ­ ceasla vreau să arăt că deşi iniţial nu proqres social" — de prof. N icliila scrisorilor. — Piese de schimb pentru fierăstraie mecanice tip Sfhil
Miercurea, raionul Sebeş. Fondul de vestiţiile au fost orientate în cea mai aveam prevăzut să procurăm un se­ Adăniloaie şi conf. univ. Aron Pelric. A mai apărut în aceeaşi editură :
bază al unităţii amintite se ridică la mare parte penlru dezvoltarea secto­ lector de mare capacitate, l-am achi­ Artă şi arte de Silvian losifcscu, vo­ — piese pentru tractoare K.D. 3 5 ;
aproape 2800000 lei, revenind peste rului zootehnic, deoarece avem con­ ziţionai totuşi deoarece pc parcurs EDITURA TEHNICA lum ce cuprinde critica artistică în­
250.000 lei Ja sula de hectare. Pînă la diţii deosebii de favorabile pentru ne-am dat scama că ne este necesar tre ştiinţă şi artă. merjdione literare, — obiecte de inventar*
sfirsitnl anului se prevede ca cl să creşterea animalelor, Accaslă orienta­ penlru huila desfăşurare a procesu­ Pilirea şi ajustarea. Lucrarea e literatură şi muzică, literatură şi
depăşească 3 milioane. Aceasta este re a fost determinată şi de faplul că lui de producţie. Trebuie 6ă preci­ semnală de inq. Dumitru Ureche si film Tot in aceeaşi editură a apărut Cei interesaşi se vor adresa întreprinderii fores­
o dovadă a faptului că organizaţia de din zootehnie putem realiza venituri zez Insă că schimbarea destinaţiei su­ irig. Dumitru lluşilă. Ea descrie ope­ Sufereau împreună de Ion Eăieşu.
partid de aici a manifestat o preocu­ mori şi permanente, asiqurind astfel mei respective s-a făcut numai cu a- raţiile de pitire si ajustare, alîf cele tiere Petroşani, strada 6 M artie nr. 36, cu comenzi
pare susţinută pentru îndrumarea recuperarea inlr-un termen scurt a probarea adunării qencrale. executate cu scule tăietoare, cum 6int EDITURA PENTRU LITERATURA ferm e, sau la telefon 362, 365, 317 zilnic între o re ­
consiliului do conducere spre respec­ sumelor învestite. Urmărind încă din Penlru a vodca cum se utilizează dăltuirea. pilirea, alezarea. răzuirea, UNIVERSALA
tarea înloamai a hotărîrilor aounării ix im ii am de la înfiinţarea fermelor fondul iIc*, a inlrat în obişnuinţa con­ cit şi cele executate cu ajutorul ma­ le 7 ,3 0 -1 5 .
nenerale a membrilor cooperatori cu asigurarea unei mâţei corespunzătoa­ siliului de conducere ca periodic să terialelor abrazive, cum sini poliza­ Romanul lui Louis Aragon, Clopo­
p rivire la realizarea volum ului de in­ re dc animale, am creat condiţii pen­ analizeze modul cum se realizează ve­ rea, rectificarea, supranelezirea. le- tele din Basel, in româneşte de Scr- Comenzile vor fi onorate cu promptitudine.
vestiţii prevăzute si la orienlarea lor tru creşterea electivelor în ultim ii 2 niturile şi cheltuielile planificate. In puirea, rodarea şi lustruirea. Sint tra­ giu Dan. Prefaţa do Valentin Lipolti.
in scopul creşterii continue a produc­ ani numai pc seama prăsilei proprii acest tel,se pot lua din limp măsuri tate alît metodele obişnuite, cil şi Clopotele din Rasei constituie primul
ţiei vcqelale şi animaliere. Cunoscînd Astfel, in prezent avem în proprieta­ corespunzătoare penlru înlăturarea c- cele mai noi metode de pitire şi ajus­ roman din ciclul intitulat semnifica­
însemnătate pe care o prezintă u tili­ te obştească peste 550 bovine, din vcnlu-'lojor delicienţe constatate. Din tare folosite în prezent. Sînt descri­ tiv do autor „Lumea reală". El m ar­
zarea judicioasă a fondurilor băneşti care 200 vaci şi juninci, peste 1.100 analizele făcute pînă acum s-a con­ se. dc asemenea, cele mai moderne chează aslfel o cotitură pe drumul
alocate penlru investiţii, ne-am adre­ ovine şi aproape 200 porcine. Tre­ statat că in acest an fondurile rie in­ utilaje in acest scop şi se dau p rin ­ rare-l duce ne Araqon dc la miracu­
sat Iov. loan Ludoşan, contabilul sef buie menţionai că aceste animale sint vestiţii s-au folosii în mod judicios cipalele noţiuni de toleranţe, ajus- losul poelic aJ cotidianului din
al cooperativei agricole din M ie rc u ­ din rasa cu polcnhal productiv rid i­ pentru înfăptuirea obicctivclor rare t o io si interschimbabilitate, legale de Pavsan de Paris la viziunea ironică
rea, care nc-a relatai despre modul col. G rija ce s-a acordai dezvoltării influenţează in marc măsură desfăşu­ operaţiile de pitire si ajustare. şi adincă a lumii reale. Clopotele din recrutează, elevi peaotrii şcoala tehnică
cum este rezolvată această problemă sectorului zootehnic se reflectă în rarea normală a procesului de produc­ In aceeaşi edilură a mai apărui : Basel îşi propune să prezinte tabloul
în cadrul un ilă lii amintite. creşterea ponderii acestuia în ansam­ ţie. Urmărind in continuare folosirea „E xcrcjjii şi probleme de ecuaţii d i­ Iranrez al civilizaţiei burgheze in n- cadastrală de 2 aaai SRIild.
De la bun început, a arătat inter­ blul producţiei aqricole a cooperali- cit mai judicioasă a investiţiilor, vom ferenţiale şi integrale" — de E. Rogai, junul prim ului război mondial. In
locutorul, vreau să precizez că dato­ vci. Pină acum. spre exemplu, mai face ca această pîrghie importantă finalul romanului aflăm premisa glo­
rită folosirii cu chibzuinţă a mijloace­ mult de jumătate din veniturile bă­ să-şi îndeplinească In lot mai mare EDITURA PENTRU LITERATURA rificării femeii libere înlr-o lume in
neşti pe caro le-am realizat provin luptă cu nedreptatea si războiul. C O N D I Ţ I I :
lor proprii şi a ajutorului primit din măsură rolul ne carc-l are in con­
de pe urma valorificării produselor V. Alecsondri — Scrisori — însem­ In aceeaşi editură a mai apărut
partea statului, unitatea noastră s-a animaliere. Pe lînqă sporirea efecti­ solidarea economică a cooperativei nări. Ediţe îngrijită, note şi indici Lcv Tolstoi — nuvele şi povestiri,
dezvoltat continuu, a dev.enit m u lti­ velor oe animale, o parte din investi­ noaslre agricole de producţie. de Marla Anineanu. in două volume. — Absolvenţi ai şcolilor medii de cul­
tură generală, cu sau fără examen de
O F R U M O A S A HANDBAL maturitate.
IN IŢ IA T IV A
Campionatul cooperaţiei meşteşugăreşti — Vîrsta intre 17 şi 25 de ani.
In urmă cu cilva timp şi-a încheiat
activitatea tabăra Federaţiei Române (faza regională)
de Tenis la care au participat 28 de
sportivi din oraşele Bucureşti. Cluj, Recent în oraşul Deva a avut Joc Şuleu. De la Lupeni, Dumilreu reu­ Informaţii suplimentara f.vmiesc de la
Oradea, Timişoara, Salonla, Cinipin partida feminină de handbal dinlre e- şeşte să reducă din handicap.
Turzii, Tg. Mureş, Arad, Braşov şi thipele Voinţa Deva şi Voinţa Lu- Voinţa Deva a obţinut o victorie Oficiul regional de proiectare şi organiza­
Hunedoara. De pregătirea tinerilor peni, in cadrul campionatului coope­ meritată datorită practicării unui joc
Icnismeni care şi-au deslăşural antre­ raţiei meşteşugăreşti — faza regio­ in mişcare, cu frumoase acţiuni ter­ re a teritoriului Deva, str. Aurel Vlaicu nr. 17.
namentele pe cele 5 terenuri de tenis nală. minale cu şuturi pe poartă.
amenajate de asociaţia sportivă C on­ Victoria n revenit formaţiei Voinţa GH. ŞENDREANU
Zilele trecute am avut o convor­ unui randament superior din parlea
bire cu antrenorul echipei de caleqo- jucătorilor, tare avind dragoste lată structorul I.C.S.H. s-iiu ocupat profe­ Deva cu scorul de 6-2 (3-0). Încă de corespondent — Telefon 18.69 —
Tia C Metalul Hunedoara — Eulim oe culorile clubului, nu precupeţesc sorii Mircea Pascu şi Aurel Sogăr- l-i incepul devencele au iniţiativa in
ceanu. Priplr-p muncă asiduă elevii,
joc. reuşind sa deschidă scorul prin
Stepau. Discuţia noastră Sra axat bine­ nici un efori pentru n-şi însuşi t it ajutali de antrenorii lor, ou reuşit să Cliiş In continuare ele combină fru ­
înţeles pe tema jocului cu balonul ro­ mai bine deprinderile tehnice in fo t­ acumuleze un frumos bagaj de cuno­ mos în teren depăşindu-şi adversare­
tund. bal Asltcl, in lot nu fost inlroduşi ştinţe neccLsaj practicării jocului de le. dar se pripesc în fala porţii, rn-
— Se pare că aii păşii cu dreptul în juniorii Vlad. Coss, Gudulas (un lî- tenis. Printre cei mai talentaţi şi sir- tind siluald favorabile printre care
edi|ia actualului campionat ? năr foorte talentat in virslă de 15 ani) guincioşi participanţi la lobară au şi o lovitură de la 7 metri. In min. Grupul şcolar minier
— Primele evoluţii ne mulţumesc. si Gherqheli. Dispunem de o formaţie fosl: fraţii Roşianu. Adrian Sarău, E- 22 şi 25, datorită unor contraatacuri
Am obţinut un rezultat de eqalitalc lînără, media de vîrslă a echipei esle Jena Colwnă (Bucureşti), Dumitru Ha- reuşite, Voinţa Deva majorează sco­
în deplasare cu formaţia Muscelul de 21,5 ani, pe fiecare jucător carac- rădâu, Florian Manea, losif Galam- rul prin Cliiş şi Suleu. După pauză
Oîmpulunq si o victorie acasă cu lcri7,indu-l dorinţa de afirmare. bo$ (Hunedoara), Gbeorglie M ulfai jucătoarele de la Deva forţează r it­
r— Care esle lotul pc care-l folo­
Electromotor Timişoara. In viiloarcle (Tq. Mure<ş), Dan Nemeş. (Cî-mpia mul. combină speclaculos şi înscriu
etape vom avea de susţinut în liln iri siţi ? Turzii), Elena Tacaci (Timişoara), M a r­ din nou prin Şuleu (min. 28). Luptînd str. Avram lancu nr. 55
dificile, dar sper să ne menţinem pe — Nolaţi: Mălai, Găceanu |por- cel Crişan (Arad) Elena Micu, Trai an cu elan Voinţa Lupeni reuşeşte să în­
o linie ascendentă. Fiecare compo­ lari), Ceauşu, Olarii, Molnar, Groy.es- M ortu (Braşov). scrie prin Solomon (min. 30). Timp Primeşte înscrieri de candidaţi pentru examenul de admi*
nent al echipej noastre este animat cu, Tăinru {apărătorii, Crislescu, ller- De remarcat condiţiile optime asi­ de 10 minute jucătoarele de la Lu- tere in anul I, al şcolii tehnice de personal tehnic la speciali*
de dorinţa de a presta un joc mo­ cuţ, Vlad. Gherqheli (mijlocaşi), P.'iu- gurate penlru buna desfăşurare ă ac­ peni supun unui adevărat presing
nescu. Hrislu. Dobîndă, Vasiu, Coss. tivităţii taberei, de către asociaţia poarta devencelor, dar lipsa de ealni tăţile : tehnician geolog şi tehnician topograf.
dem, in viteză, salîsfăcînd exigenţe­
Gudulas, Dăscălită, Sechcli, Stciner sportivă Constructorul I.C.S.H, şi imprecizia în aruncări, fac ca sco­ înscrierile so fac pînă la dala de 23 septembrie «vo5.
le spectatorilor în ce priveşte spec­
tacolul cit şi ehcacilnlea. Sperăm să (înaintaşi). VOJCU ALBU rul să nu se modifice. In final V o in ­ Examenul începe in ziua de 26 septembrie 1965.
nu ne mai înecăm la mal, aşa cum GEORGE CtORANU corespondent ţa Deva mai înscrie de două ori prin Sint admişi la înscriere absolvenţii şcolii medii clo cultura
s-au petrecut lucrurile anul trecut, generală sau echivalente cu şi fără examen de maturitate.
cînd am ratat promovarea în catego­ Durata de şcolarizare 2 _:.i.
ria R O biectivul principal urmărit de Tenis dc cimp Campionatul naţional rezervat copiilor
noi este cişliqarca campionatului ca­ Inform aţii suplimentare so pot primi zilnic la secretariatul
tegoriei C, seria vest. Oraşul Hunedoara a găzduit recent 13-14 ani, finalele au consliluit o 6-2, 6-2; RÂIEŢI 11-12 ani, G G iu r­ şcolii.
— Ce elemente noi aţi promovai întrecerile campionatului nalional de dirză luptă sportivă penlru ocuparea giu fCimpia Turzii) — R. Bădin (Bu­
în lot ? tenis do cîinp, rezervate copiilor în ­ primelor locuri lată rezultatele înre­ cureşti) 61, 6-4. FETE 13-M ani,
— Ca şi în anii trecuţi, pepiniera tre 8-14 ani. .locurile au avui Icc pa gistrate in meciurile finale: FETE F. Bucur (Braşov) — E. Coluna
noastră o constituie formaţia de ju ­ terenurile amenajate în incinta sia- H-10 ani, C. Lupea (Cîmpia Turzii) — (Buc.) 61, 6-2; BĂIEŢI 13-14 ani,
niori antrenată de Dumitru Păţraşcu, dionului Constructorul la care au V. Foltişca (Hunedoara) 60, 6-1 r C Ilulpe (C luj) — D. Hărâdău (H u ­
de unde recrutăm „schimbul ne mii- participai 76 copii, din dileritc oraşe RÂIEŢI 8-10 ani, F. Manca (Hune­ nedoara) 61, 6-4. Ilunedoreanul Dumitru liără-
ne" al echipei. Promovarea cu curaj ale ţării. In urma întrecerilor deslă- doara) — C. Belea (Bucureşti) 6-4, dău, in timpul unui antrena­
a elementelor tinere locale contribuie şurnlc in jocurile preliminarii pe ca­ 6-3. FETE 11-12 ani, E. Tacaci (Tim i­ ION TO rOK ment. supraveghea! de profeso­
la 6udarca colectivului, la obţinerea tegorii de vîrslă 8-10 ani, 11-12 ani, şoara) — A. Sladler (Cmipia Turzii) corespondent rul Aurel Segărceann.
şi montaje miniere Petroşani

populare de pc întinsul patriei; şi argint" de Lelinr; 7,50 „M in d rie 23,55; (programul I). 7,30,- 9,00;
9,00 La microfon melodia prefe­ de olelar" — program de c in le c e ; 11,00; 13,00; 15.00; 17,00; 19,00; str. M. Emînescu nr. 17,
rată, 10,03 Fragmente din opereta 8.30 Melodii... melodii — muzică
„Janoş Viteazul"4 de Kacsoli Pon* uşoară; 9,03 Cinlă corul de to p ii 21,00, 23,00; 0,52—0,55 (programul
gras; 10,30 „O la rii" — expoziţie de al Radiotelevizîunii; 9,15 Pagini a- II).
ceramică in aer liber. Prezinlă Flo­ lese din li ier al ura pentru violon­
cel; 9,30 „Do-ai şti, nt*ică, ce o
MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1965 renţa A lb u; 11,07 Buchet de melo­ dorul" — emisiune dc folclor; 11,29 T E L E V I Z I U N E
dii — muzică uşoară;
12,03 Din
televiziunii
(I);
19,00 Jurnalul
operele lui Tiberiu Brediceanu şi Melodii populare din lumea întrea­ 19,20 Ştiţi să desenaţi, copii? „Capa­
Emil Monţirt; 12,45 Concert folclo­ gă; 12,00 Pagini alese din muzica — zidari şi
V i \ EIii A nematograful „Steaua ro şie "; 1.0- ric, 13,15 Conccrl de prînz; 14,10 de estradă; 12,20 S<*plămma m uzicii cul veşnicei tine reţi’', povestire de
Mioara Cremene; 19,35 Povestiri (Im
N EA : Femeia necunoscută — cine­ Melodii de Florentin Dclmar. Ri- Vietnameze: program de cfntece; Rubovia; „Spectacolul"; 20.00 Emi­ — muncitori necalilicaţi.
cliard Barrzer, Vasile Timiş şi E- 12.30 Valsuri interpretate dc fan­
DEVA : Preludio 11 — cinemato­ matograful „M in e ru l" ,- ILIA : Sca- siune dc tculru: „Logodnicul de
manuel loiiescu,- 15,20 Tineri so­ fară,- 13,30 De toate pentru toii (re­
graful „Patria” ; Regina cintecelor ramoucbe — cinematograful „L u m i­ lişti de muzică populară, 16,15 C iu ­ luarea emisiunii din 29 august); profesie se însoară"; In pauză; Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute in H. C. M.
— cinematograful „A rta " ; PETRO­ n a "; H U N E D O A R A : Romulus şi lă corul Sindicatului muncitorilor şi 14.35 Perle folclorice; 15,10 Melodii „Casa cetate" — film documentar
ŞANI : lîatari seriile I şi II — cine­ marinarilor din portul Constanţa; lirice inieiprelale la vioară; 15,30 realizai de Studioul cinematografic 1053/1959.
matograful „Repubhoa" ; Raclielele Remus — cinematograful Stadion 16.30 Roza vin iurilo r: „Drumeţii în M ici piese instrumentale,- 16.00 M e­ „Alexandru Sabia"; In încheiere
nu trebuie să decoleze — cinemato­ „C o rvinu l". zile de vancanlă"'; 17,00 Pagini or­ lodii populare îndrăgite de ascultă­ jurnalul televiziunii (II) şi buletin Informaţii suplimentare se pot cero de la serviciul perso­
graful „7 N o iem b rie "; LUPENI: chestrale din opere; 17,30 „Privelişti tori; 17,30 Sfatul medicului: Cura meteorologic. nal al întreprinderii.
H-mLn — cinematograful „C ultural"; cimpcneşli" — muzică uşoară: 18,05 rle struguri; 17,35 Anunţuri, recla­
i S IM E R IA : Romulus si Remus — ci- V arielâli muzicale,- 19,00 Recital Ion me. muzică; 19,05 Ciută Marin Co-
i nemalograful „M u re şu l" ; ALBA IU- Pjso,- 19,15 Tribuna radio: Clasa lirlcn. Dapnan Lucn şi Constantin
I L1A : Două claje de fericire — ci- muncitoare, clasa conducătoare n Miroa — muzică populară; 20,00
PROGRAMUL 1: 5,06 Cinlece pa­ PENTRU 24 ORE
| nematoqrafu! „V ic to ria " ,- Karl von triotice. 5.15 Jurnalul şalelor: A p li­ întregii noastre societăţi; 20,00 Ra- „A m jndfăgit o melodie" —
Osietzki — cinematograful „23 Au- carea îngrăşămintelor dum ice la diogazeta de seară; 20,45 Noapte zică uşoară; 20,30 Pe teme agrare; Vremea se îmbunătăţeşte uşor dar
qusl" ; SEBEŞ : Cinlarcala sclavă — griul de toamnă; 5,35 Gimnastica bună, to p ii; „Fala de Iul", poveste 71,20 Doine şi jocuri populare: 21,35 râmine răcoroasă mai ales noap­
cincmaloqraful „Progresul" ; Vînă- de înviorare, 5,45 Scurt program de Viorica Nicoară; 20,55 Muzică Oameni rle seamă din îsioria lite­ tea. Izolat in munli vor cădea a- s&iraila nr. âf), âcicîon 1420
populară inlerpretată de Georgela raturii: Ion Andrcescu. Evocate dc vorsc. V înl moderai din vest. Tem­
toarea — cinematograful „Sebeşul",- interpretat de fanfară; 6,10 Muzică peratura în uşoară creştere; ziua
Angliei şl Vasile Pclricâ; 21.30 Ciu­ Radu Bogdan; 22 15 Melodii, or­
ORĂŞTIE: Un nou Gbilgames — populară interpretată în diferile in­ va fi cuprinsă intre 20 şi 26 grade,
lă orclieslrn de estradă a Rarliolele- chestre. interpreţi — muzică u- V i n d e
cinematograful „Poleia" ,■ Locote­ strumente; 6,35 M ici piese, mari in­ viziunii; 22,20 „Natura şi muzica" şoară; 23,511 „In liniştea nopţii" — iar noaptea între H şi 12 grade
nent Cristina — cinema loqra (ui terpreţi; 7,15 Formaţii vocale de — montaj muzical-lilerar de muzică uşoară. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE Din stoc, fără repartiţie
„Flacăra" ; HAŢEG : Clnc-i crimi- muzică uşoară; 7,30 Sfatul medicu­ Florina Dellalola; 23,20 „Spune-mi Radiojurnale şi buletine de şliri:
1 B R A D : Logodnicele văduve — ci­ lui: Cura de struguri; 7,45 Salul vorbe dragi" — muzică uşoară. 5,00; 6,00; 7,00; 8.00; 10,00; 12,00; ralura în creştere uşoară, COVOR P.C.V. (linoleum)
Vreme uşor nost a bilă cu tempe.
naiul — cinematograful „Popular" ;
voios de pionier;
M elodii
14,00;
PROGRAMUL IE 7,35 Valsul „A u r
16,00;
8,06
22,00; 23,52—
18,00;