Page 6 - 1965-09

Pog. 2 Nr. 3320
Drumul socialismului

V A S ILE A LE CSA N D R I:

Ciudat. Cît dc ciu­
— A lb u m c o m e m o r a t i v — dat parc totul I veneau dinspre gara Nici urmă de casc. fmf
nouă. (Cam cîţi ani să
că
mai aduc aminte
Chiar şi adierea u- aibă Marin acum ? Andrei a întrebat aşa,
şoară a perdelei, stră­ Stai. in '48 cind a ve­ ca prm Grand :
lucirea şifonierului, nit pe şantier avea 18 unde... este ? tranvaiul
Dar
-
£a JHireeţti losif Tellman. rii. totul este ciudat. 35. Pare mai bălrin. priceput ironia, tova­
ani. Înseamnă că are
căldura moale a pătu­
Făcindu-se că nu a
FATA CU PO­
(Marin ăsta o să mă
De ce nu s-a însurat?)
RUMBEL
— linogravură inebunească cu sforă­ A strivit ţigara sub tal­ răşul Petroiu a răs­
(Lucrare pre­ itul lui. Cred că din pa pantofului. S-a ui­ puns mai calm de cil
Vasile Alecsandri, ca poet, s-a rin dU 'le vara şi iarna In colţişorul care i-a inspirat poezia „Pohod na zentată în expozi­ cauza asta nu s-a în­ tat la mine puţin mi­ aş fi crezut :
inspirat profund din frumuseţile şi ăsta". Si bir". ţia regională a surat. L-am avut ve­ rat. - In Oraşul munci­
Tot in această cameră va petre­
realităţile patriei. In acest sens, a- Aşezat in apropiere de lini^ fera­ membrilor Fon­ cin de pat şi in caba­ - Tinerii ăştia mă toresc vor fi numai au­
dovăratul laborator de creaţie a fost tă ce străbate valea Şiretului, la ce ultimele momente de viată căci na de lingă gara ve­ scot din sărite cu pre­ tobuze. „ Tranvaiele"
tot timpul M irceşlii unde poetul Isi numai 12 km de oraşul Roman, lo­ pentru a avea mai mult soare, pa­ dului plastic). che. acolo unde acum tenţiile lor. Prea vor
tul i-a fost aşezat în locul biroului.
petrecea cea mai mare parte a vie­ calitatea M irceşli îşi 'are în zilele De această cameră se leagă o mare este otelăria nouă. lac prea mult zgomot.
ţii. noastre o valoare culturală deose­ parte din creaţia sa,* e locul unde Parcă atunci nu sfo­ totul dintr-o dată! (Şi apoi cu un alt
De pe pridvorul acestei case, el a bită. M ai deunăzi jucam o glas). Cind vom cons­
anunţai eliberarea robilor ţigani în Intr-un colţişor al salului, adă­ plănuise atîtea, stătuse de vorbă răia aşa de tare. Sau partidă de şah cu M i- trui multe blocuri, ba­
anul 185*1: „Frumoasă zi a fost a- postită înlr-o livadă cu pomi fructi­ cu atîti prieteni, se învăluise de a- poate nu-l auzeam din­ hail. îl ştii, stă la eta­ răcile. din cauza că­
1 îl ea ori în planul am intirilor din
ceea cînd, din balconul casei de la feri — un adevărat parc, se afla anii cei mai îndepărtaţi. tre cei 100 dc briga­ jul 10. Din vorbă in rora. poate, vreţi să
Mircestl, am declarat ţiganilor adu­ casa memorială, locul de care se Inir-un colt al parcului sc află dieri). vorbă am ajuns să plecaţi, le vom dărîma
naţi că sini liberi!" Şederile sale leagă cel mai mult numele poetului. mausoleul. Ciudat! Ne-am mu­ discutăm despre blocu­ ca pe ceva inutil.
]a M irceşli de aici înainte vor li^ Cu emoţia cuvenită, ascuilînd cu­ Părăsind muzeul trăieşti sentimen­ tat in blocul ăsta turn rile turn. Zicea el că
foarte frecvente. Uneori mai scur­ vintele calde ale ghidului muzeului, te variate. Pe de o parte, parcă te de pufină vreme şi ...Ce a urmat apoi ?
te, simple popasuri In drum urile pătrunzi, alături de alţi vizitatori, desparţi de ceva ce nu ai vrea să trei burlaci intr-o ca­ După ce ieşeau din
sale, alteori perioade mai lungi, p ri­ între zidurile casei. Do la începui se mai sfirsoască, un sentiment de parcă locuim aici dc meră e prea mult. şut, băieţii veneau chi­
lej de creaţie sl admiraţie. accepţi părerea fiicei poetului că : regret ca în „A d io Moldovei*1!: un deceniu. Poate am l-am spus că noi am tind la marginea pă­
Din camera sa de luciu, prin cele „nu e lux, dar mult confort". „Scumpă ţară şi frumoasă visat o asemenea ca­ stat in barăci cile o durii şi lucrau volun­
două ferestre largi ce dădeau pe Casa noua a poetului, construită O Moldovo. tara mea meră. in anii aceia pe sută. Şi lucram din tar la construirea ora­
verandă, avînd privirea larg deschi­ în 1867, era tocmai potrivită pen­ Cine pleacă şi te lasă cînd lucram la furna­ greu nu ca acum : a- şului. Unii spuneau, e-
să asupra luncii şî culm ilor doinoa- tru a corespunde gusturilor salo E pătruns de jale grea". a H O L D E le. cind aveam nevoie peşi pe un buton şi vident in glumă, că
le de dincolo de Şiret, poetul a p ri­ simple, modeste, fără înclinări către de baie şi de un cear­ banda porneşte aducin-
vit frumuseţile naturii, peisajul de lux. E o casă fără nimic din înfă­ Pe de altă parte e sentimentul de Trec singur peste ţarini cu holde-n pirguire ceaf alb. foşnitor... veneau să culeagă pru­
iarnă etc. Rodul acestor momente ţişarea şi pretenţiile atîtor conace slimă pentru creaţia atît de valo­ In ceasul cind amiaza le-ngreunâ cu aur; du-ţi toată şarja. Cind ne. Aşa a fost la în­
slnt In prim ul rînd pastelurile sale. boiereşti. roasă a acestui mare artist. Simţi o La orice pas, în juru mi tresare-o amintire Numai fa lift nu furnalul este plin, a- ceput.
La M irceşli a sim ţii poetul almos- . adevărată mindrie pentru felul cum ne-am gindit. Mă uit peşi pc un alt buton $i De ce s-a supărat
fera de cea mai deplină fericire: Păşim uşor prun veranda în care esie organizat şl dotat acest muzeu. Neliniştind văzduhul cu zborul ei de graur la tinerii cu care stau. banda se opreşte. Ei Marin ? A. da f De fa
am urcat din grădină o singură
„A ici am găsit toamna splendidă, Bogăţia de documen-te, reviste Chiar şi cind pleacă bine. şti ce mi-a răs­ televizor a început.
grădina înflorită, livada încărcată treaptă. Aici, pe un fotoliu, la soa­ scoase de poet, opere, edilii prin- M-ademeneşte cimpul ca in copilărie la scrvici aşteaptă lif­
re, în clipele lui de odihnă şi chiar ceps, lucrări originale, aranjarea puns ? Necazul insă era altul,
cu fructe ca altădată şi lunca în Cu maci furîndu-mi ochii şi-auzul cu murmure.
de muncă stătea uneori poetul. U r­ lor în ţoală ordinea şi simetria ce­ tul. Cind şi-au luat - ? mai adine. Băiatul ăsta,
cea mai deplină podoabă. Tot ce Ci eu respir imensa-obşteascâ bucurie camerele în primire,
mă înconjoară îmi rîde în cale, co- mează biblioteca. Impresionează o- rută face posibilă Înţelegerea vieţii Cu legănări de apă şi freamăt de pădure - Mi-a răspuns că cu sufletul atît de cu­
coarele mă salută din înaltul ceru­ perele literare alit de variate, de­ şi operei lu i AJecsandri. prima dată au încer­ el n-ar fi stat în bara­ rat, ca cerul după ploa­
lui, treclnd în mari triunghiuri că­ dicaţii primite din partea multor ce­ Muzeul. Vasile Alecsandri de la Chem anii mei din urmă, din vîrste scuturate, cat să vadă cit de că. Dar, nu-1 cred. Ce, ie. suferă atunci cind
lătoare". lebrităţi culturale, autografe. lnlr-o Mire eşti rămîne un exemplu evi­ moale este patul. Se parcă eu am vrut ? cineva, fără să gîn-
Spre sfîrşulul vieţii, îndrăgostit parte a casei se aflau altădată sufra­ dent de felul cum sîivt valorificate Pe cei ce vin din faţă în stoluri de elanuri vedea că nu au stat in Ţi-aduci aminte cind dească, spune că unele
de acolaşi colţişor, poetul făcea ur­ geria şi dormitorul. M erită multă la noi marile comori culturale ale Şi cumpănind în palmă un spic de mqri carate baracă... am venit noi că a dona blocuri nu sint fru­
mătoarea constatare: .Trebuie să ai atenţie camera de lucru a poetului trecutului. Arunc în zări sâminţa mirificelor lanuri. Ieri, cînd crom la zi era gata-gata să moase.
vîrsta mea şi să fii obosit de multe păstrată aproape identic. A ici a pri­ Proî. PETRU BACIU club. Marin s-a înfu­ plecăm acasă ?
ca să afli un anumit farmec cuibă- vit Alecsandri pictura cu deportaţii Orăşlie Nădejdile cu care străbunii-mi seinânarâ riat rău. Dacă-mi aduc amin­ - De ce nu înţeleg
Pămtnturile-acesfea, fârîmiţate, triste, Amariei, macaragiul te ! Eram în gară cind unii că aici. unde odi­
nimic,
nioară nu era
Abia de-acum şi-arată puterea lor plenară, de la laminoare, făcea a venit tovarăşul Pe- totul s-a făcut prin
---------------------N o te d e le c tu ră |--------------------- Rodind la orizontul lum inii comuniste. gălăgie că 1a cămin nu troiu de la judeţeană muncă. Nu-ţi mai spun
T R A IA N FIL1MON
s-a instalat un televi­
se
Cercul lllcra r „I. Slavici" — Deva zor, Marin s-a dus la de partid. Parcă-l văd dc cei tineri care şo­
plimbă acum pe
şi acum - înalt, voi­
VASCO PRATOLINI, e l l-a prins de haină nic. cu o cămaşă larg sele cu aici pline dc
0 Răspunsul zefirului şi a ridicat mina. No­ desfăcută fa piept, flori, stau in blocuri
roc că se linişteşte tot
$i chiar vreţi să ple­
turn şi cred că tot ce
aşa de repede pe cît caţi ? ne-a întrebat el. e in oraşul ăsta a fost
CRONICA UNEI, FAMILII — Roşu trandafir, — Nu. că muncitorii se şi aprinde. unul uzină sau noroiul din de cînd lumea.
de
In apus de soare?
V-o speriat fumul
- Poate vrei
Spune tu zefir
Aş vrea să-i plimb
Care-ai colindat O dată cu zorii şi-ii cameră, nu ? la oraş ? E oare mai greu prin cartierul <gării şi
Tara-n lung şi-n lat Care au mijit, întrebat Marin. Tu ştii aici dccit pe şantier ? să le spun : măi fraţi­
Dac-ai mai găsit Conduşi de partid Mamă-mamă ce ne-a lor. aici unde pedeli
După ce ne-am fam i­ siune cît şi confruntarea Regăsiţi; cei doi fraţi simţ popular. Sfidează Vis neîmplinit*, ~Au 'făcut * viaţa cîţi bani s au cheltuit mai făcut alunei ! Aia atîtea blocuri, aici
liarizat cu literatura lui scriitorului cu propria-i aruncă treploi povara greutăţile vieţii cu seni­ G rădini fără rod, Cum e dimineaţa cu blocurile astea, cu zic şi eu critică. Nc-a
Pratolini prin traducerile copilărie şi adolescenţă. cea mai grea: înstrăina­ nătate. In zîmbetul ei l i ­ Rîuri fără pod, Zilelor de mai mobilarea lor. cu fie­ mers la inimă. Ne-a unde staţi voi. au fost
în româneşte ale roma­ In micul roman vor trăi rea. Gieutatea vieţii i-a niştit se concentrează o Munţi fără tunele, barăci, zeci de barăci,
nelor „Cronica unor bieţi ca două individualităţi apropiat şi mai mult, sc întreagă experienţă is­ Cu soare bălaii care club, pentru ca invitat să facem o Le-am dărîmat cu mii-
îndrăgostiţi" şi „Metel- distincte, supuse unui aseamănă acum cu fra­ torică, puterea de a în­ Sate fără schele, Scoţind de sub stîncî tu să cobori cu liftul plimbare prin noul o-
lo“ , volumul de fală, da­ destin aproape implaca­ ţii din impresionantul frunta nedreptatea şi Cîmpii fără grîne, Izvcare adinei, şi să împrumuţi o car­ nile noastre, ca pc ce­
torat traducătoarei Ta- bil, autorul-poveslilor şi film al lui Viscoliţi, moartea. Masă fără pîine? Inălţînd baraje, raş. Am plecat cu toţii. va inutil şi am ridicat
tiana Popescu-Ulmu, ne fratele său readus în Rocco şi fraţii săi. Ia Prin experienţele du­ Mîndru trandafir, Dind oţel în şarje, te ? Am văzut nişte stive ce vedeţi.
deschide un unghi ine­ prezent prin evocare. naştere sentimentul cel reroase pe care le-au Spune drag zefir Făurind maşini, A ieşit în faţa blo­ de cărămida, altele dc
dit de cunoaştere si in ­ Nedreptatea socială mai frumos şi puternic, încercat, cei doi fraţi a- Pe poteci prin munţi înflorind g ră d in i, cului şi a început să Şi cîtc nu le-aş mai
terpretare a operei cu­ pune pecetea pe familia răpit cu cruzime de p ro ­ jung )a înţelegerea de­ Ciobanii cărunţi scindară, citeva gropi spune ? /..,
noscutului prozator ita­ unui m uncilor obişnuit tector, — dragostea de plină a sonsuriloi vie­ Din deal în cimpie fumeze. M-am aşezat dc var şi încolo, cit
lian. din Italia. Rămas singur, frate. ţii. Zbaterile lor pentru Mai doinesc a jale Cînt Hp bucgrie! lingă cl pe bancă. Pri­ vedeai cu ochii numai M1RCEA NEAGU
Pratolini s-a alăturat prin moartea soliei, lălăi Din păcate, pentru Fer­ o viată mai bună nu Cînd cobor la vale, M A R IA DRAGOSJN vea la alunecarea u-
grupului literar progre­ nu-i poate întreţine pe ruccio este prea lirziu. reuşesc în întregime. Turma de mioQrc. V in ţu l dc Jos pomi. Dincolo, un deal Cercul literar „Flacăra"
sist din Italia de după cei doi copii. Cel mai Deşi nesigur, este deja Ferruccio înţelege prea şoară a maşinilor care şi deasupra o pădure. Hunedoara
ce! de-al doilea război mic dintre ei care avea formal, prejudecăţile i-au tirziu, nu mai poate ac­ rasas?: “ Z 3 r :
mondial care, împotriva doar £5 de zile este luat intrat in singe şi in in­ ţiona, in torentul uman
experimentelor moder­ în grijă dc către o fa­ stabilitatea caracterului c o minusculă diviziune
niste, se orienta hotărît milie de ţărani de unde său o pondere mai mare ce cade in aluvionar. iat. âlălalt mai la vale. tot
către reflectarea în pro­ ajunge în cele din ur­ o dotin uşurinţa şi ne­ Perspectiva e însă totuşi cu şi celelalte de la sud şi
luminoasă.
cum
Aşa
funzime a realităţii con­ mă la V ila Rossa, reşe­ priceperea. Deşi inţele- mărturisea Pratolini in ­ P e v a le a It im e ia ît il sud-est tot eu. Să nu înţe­
temporane. O riginar dîn- dinţa unui baron englez ge (destinul bunicii a legeţi cumva că le-am tăiat
tr-o familie muncitorea­ al cărui majordom va fost o lecţie zguduitoa­ tr-un interviu: „Prin a-
scă, scriitorul şl-a men­ deveni protectorul copi- re). nu poate să acţione­ nli grei străbătuţi de ci, cu singur pe toate.
ţinut concepţia sănătoa­ lului; ze. Pierde, din prejude­ eroii mei se îndreaptă, - Bineînţeles, cu briga­
să, progresistă despre cată, dragostea Enzinei, plini de singe şl noroi, Am plecat spre Valea zi de muncă. Totul e gata da pe care o conduceţi, am
A cto ru l, la cei cinci rătăceşte tot mai lucid intre cer şi pămitit. pe ca­ lucrat ani la rind şi şi a
lume şi viaţă acordînd spre un v iilo r luminos". adăugat eu.
eni ai săi, încerca un şi neputincios in acelaşi Runcului într-un crăpat de şi „rapsodia" începe. Este blul fuuicularului vin îns­ ciştiqat o bună faimă de
preferinţă omului simplu sentiment de ostilitate Deşi dc dimensiuni re­ o rapsodie uriaşă, de o pre rampă buştenii. stinjenar. - Da. numai aşa. altfel..
la care apreciază dîrze- timp. Boala, stimulată de duse, cartea primeşte ziuă. Cerul limpede nc-a - Si cîte aţi tăiat de
nevinovată fată de m i­ medicii ignoranţi, pune forţă impresionantă. in
nia şl solidaritatea in fa­ cul frăţior. Auzise că proporţii de monumen­ sttrîs încă de la începutul - Văd că lucraţi dc mul­ toate ?
ţa vieţii, profundul u- mama a murit din prici­ capăt acestui destin tal. Povestea duioasă care notele sfidează liniile INTERVIU tă vreme. Aţi putea să ne - Asta în care sîntem a-
manism şi optimism. In na lui şi cuvintele au scurt dar zbuciumat. despre copilărie şi ado­ drumului. Peste micul „de­ portativelor şi acustica pă­ spuneţi cam în ce constă cum e al 13-lea,
m ijlocu l acestor oameni, devenit obsesie pentru Un loc aparte îl o- lescentă e şi un abece­ fileu", că aşa s ar putea durii le amplifică de zeci frumuseţea acestei munci ?
autorul găseşte în stare el. Intre imaginea ma­ cupă figura memorabilă dar al Înţelegerii unor r.umi Valea îngustă ce duce şi sute de ori. Pină acum ne am mărgi­ - Fiecare muncă îşi are - Socotiţi in metri cubi
pură sentimentul de prie­ mei din sicriu, (singura a bunicii. Retrasă la a- Copaci falnici, obişnuiţi nit a lua contact cu atmos­ frumuseţea ei. Dar, vă cam cit ar fi ?
tenie, tendinţa de a pă­ imagine rămasă vie in zilul săracilor, trăieşte probleme fundamentale spre parchetul ..Dosul va­ a sta pe verticală cu sute­ fera de aici, cu „rapsodia" mărturisesc că-mi vine greu - Vreo 300 de mii.
stra cu orice preţ cin­ amintire) şi fericirea co­ prin dragostea ei pentru despre luptă, iubire, via­ dului". plutesc ici-colo mici le de ani. cad neputincioşi inedită a acestei munci. Sd să explic. M i-e teamă că - Aveţi de ghid sd pă­
stea, înfruntarea v itre ­ pilului bolezat la Vila nepoţi şi suprema fericire tă şl moarte, fiind in a- răsiţi vreodată parchetul
giei vie ţii prin muncă o simte atunci cind îi celaşi timp o frescă a nori de ceaţă. Paralel cu doboriţi la păinint dc mina ne apropiem de oameni. În­ aş spune poate tocmai ceea forestier ?
— calităţi care la cei Rossa „Ferrucclo", osti­ vede din nou Împreună. drumul pe care-l urcăm, sigură şi viguroasă a meca­ trezărim cam ce-ar vrea să ce nu-i frumos. Ştiţi, fie­
litatea fratelui mare ce­ Înfruntă situaţia mize­ anilor 1918-1945. - Niciodată.
bogaţi au dispărut a- nicilor de fierăstraie. După ne spună lucrătorii prin care simte altfel, arc o a-
dează făcfnd Joc senti­ ră cu energie nebă- curge in sens invers un După cum am reţinut.
proape cu to iu l sau sc ce trunchiurile lor se odih­ gestica mişcărilor, Parcă numită atracţie spre ceva.
află intr-o stare alterată. mentului incipient de iu ­ nuilă şi puternic bun T. ISTRATE piriiaş. In vocabularul to­ nesc pe orizontală ca nişţe pădurea i-ar fi învăţat să - Totuşi... Ghoerghc Crăsnaru e au?
Caracteristicile se men­ bire. Intre cei doi fraţi ponimic al oamenilor de mastodonţi, cei de la fie- facă pantomimă. Au ges­ - în fiecare amurg care torul unei performanţe
ţin şi în lucrarea dc fa­ se interpune însă impla­ aici. acest piriiaş a intrai răstraiclc mecanice încep turi sobre, sugestive şi poţi ne prinde in pădure. ne demne dc invidiat, poate
prejudecată
cabila
—
ţă, deşi are un profil Ferrucclo e linul depar­ să le taie, cu o uimitoare înţelege o poveste întreagă simţim, nu ştiu cum. parcă chiar unică prin părţile lo­
deosebit d : celelalte ro­ te de ai săi, izolat, i se sub numele de „Valea M a­ delicateţe braţele, capetele după expresia feţelor şi mai înalţi, mai sănătoşi şi cului. Sîntem siguri că de
mane. Scrisă în 1945, la dă o educaţie „aleasă". re". Probabil că pe albia asemenea fapte şi recorduri
începulul carierei scrii­ A n ii trec şi cei doi fraţi lui curgea multă apă mai încoronate de crengi, lă- după cum îşi fac semne in­ mai mîndri. Iţi faci in gînd c viind biografia lui.
toriceşti a lu i Pratolini, trăiesc departe unul de sîndu-i despuiaţi de podoa­ tre ci. Mă apropii de un socoteala azi am tăiat a-
Cronica unei familii se celălalt, înstrăinaţi. Cu demult sau ii zic aşa pen­ ba ce Ic-a ţinut atîta vre­ tînăr de vreo 25-26 de ani. tîţia fagi din care sc fac a- O
desprinde direct din au­ glndul mereu la chipul tru faptul că puţina apă me tovărăşie Zumzetul Stă lingă rampă in picioa­ tîtca şi atîtea... Aievea mării cu neisto­
tobiografia autorului. Ca care curge produce un zgo­ subţire al Herăstrăului se re şi măsoară cu bătaia Stă o clipă şi tace. Ochii vitele sale valuri, cinipiilor
şi la Zaharia Stancu, a- mamei, autorul sublinia­ aude din ce in ce mai tare. lungă a ochilor tot parche­ de culoarea frunzei de fag cu nesfîrşilele şi înşelătoa­
vem de a lacc cu re­ ză amar pierderea frnte- mot destul de mare. tul Urmăreşte cu mare a- i se mijesc şi pe fată-i ră­ rele sale întinderi, păduri­
lui: „muriseşi împreună mai viguros şi nu încetea­
memorarea copilăriei, fil­ Ceaţa se ridică leneşă lenlic fiecare colţişor şi loc sare o undă de zhnhet pu­ le te cheamă şi te farmec
trarea ei prin optica ma­ cu ea" (cu mama n.n.). lăsind descoperite vîrlurilc ză piuă la căderea nopţii. ţin melancolic. Şi din nou Răcoarea tonifiantă, semea­
turului, Iară a răpi din Prin moartea baronu­ La această rapsodie parti­ de muncă. Ai impresia fa
farmecul si ingenuitatea lui. majordomul protec­ de catarg ale copacilor. To­ cipă şi alţi „orchestranţi". un moment dat că vrea pur continuă : ţă şi uriaşa lor statură, cîn-
anilor primelor cunoaş­ tor rămîne pe drumuri. tul e scăldat in tăcere. Pă­ Sunetele lor joase, ritmice şi simplu să prindă în u- - Apoi mai este faptul tecul cu nuanţe şi tonuri de
teri. Mesajul social se II menţine însă pe Fer- durile par încă a mai dor­ şi cam răguşite, astupă o rechi aindurife pădurii. Are că munca noastră de aici orgă pe carc-1 nasc păduri­
obţine, ca şi în Desculţ, ruccto, aven nevoie de bună parte din melodia fie- în înfăţişarea lui ceva spe­ are ceva aparte şi ca să le, să fie oare irezistibila
prin interferenţa diferi­ o fiinţă pe care «s-o mi. E greu să trezeşti co­ cific de lucrător forestier, spun aşa, un fel de poezie chemare ? Uneori pot $i
slujească şi s-o iubea­ răstraiclor. Sînt tractoare­
telor medii pe care copi­ scă". pacii din somn. Dar iată le. Aleargă de colo piuă de îndrăgostit al pădurilor. a ei. numai aceste motive să
lul începe să le cunoa­ că la ciţiva paşi în urma colo prin hhtoape trăgind Nu c vorba de un îndră­ - Da. asta datorită şi constituie chemarea, Dar de
scă, realizindu-se o sfe­ Sărac, Ferruccio va după ele buştenii. gostit de ,,frunză verde" ci cadrului in care vă desfă­ cele mai multo ori, şi in
ră complexa a realităţi­ trebui să înlim plne via­ noastră se aude gălăgie. Şi de un îndrăgostit de munca şuraţi munca. cazul reporterului aceste
lor sociale. ta, să lupte pentru a se din încremenirea de o Pe rampa. ca o estradă, - Ar fi şi asta. motive sînt mai puţin în­
ciţiva muncitori cu ţapine- de tăietor de pădure. 11
Operă autobiografică menţine, dar educaţia de noapte, pădurile îşi înal­ L-am rugat pe tinărul in­ semnate.
de o frumuşele unică salon, povara de preju­ ţă frunţile spre azur. Liniş­ le rostogolesc trunchiurile întreb .* terlocutor să ne facă cu­ Atunci cînd am primit
în literatura contempo­ greoaie şi lungi ale copaci­ - După cîte sînt infor­
decăţi şi m oravuri fac noscut ceva din palmaresul invitaţia de a face acest
rană, „Cronica unei fa­ tea e . spartă. Vin forestie­ lor, La gura rampei a sosit mat. dumneavoastră sînteţi muncii lui. dat fiind fap­ scurt poj>as pe Valea Rmi­
m ilii" şi-a ciştiqat un u- din el un dezarmat. Are rii. o autoremorcă. Citeva mi­ tovarăşul Crăsnaru ? tului că lucrează de peste
riaş renume, critica lite­ deja 17 ani cind sc în- nute in care ţapinarii fac - D a ! 7 ani ca şef de parchet. cului. m-am gindit în pri­
mul şi in primul rind la
rară continuînd să o lîlneşle înlîm plător cu nişte mişcări ca de balet - $cf de parchet ? Prima relatare a fost un oamenii dc acolo, la acei
considere capodopera fratele său. Acesta, chi­ „RAPSODIA MUNCII" şi autoremorca este gata - Asa cum ziceţi. gest prin care şi-a ridicat care dau zeci de bătălii pe
scrisului lui Pratolini. I- nuit, mizer, dar hotarit încărcată. Astfel pleacă pri­ - $i cunoaşteţi bine pă­ ambele braţe făcînd o si­ zi cu arborii seculari. Si
maglnală ca un dialog să devină ziarist, mun­ mul transport de 7 tone. durea ? nusoidă prin aer. N-am în­ numai dună îndelunqi cli­
către fratele său, mort cea din greu pentru a şi Citeva clipe de linişte. Pină la încheierea zilei le - O hooo! Dacă lucrez ţeles nimic. pe de reflectare şi după ce
din linerete, cartea se realiza idealul. In ochii O linişte relativă in care urmează peste o duzină. Un de ciţiva ani in inima ei, - Ce vreţi să-mi arătaţi m am convins că numai da­
muncitor ne face atenţi. Se cum să n-o cunosc!. De prin asta ? torită muncii lor peisajele
bazează în mare parte pătrunzători ai fratelui, aidoma violoniştilor cc-şi
pune in mişcare iunicula- altfel eu nu fac altceva de- ...A ris de nepriceperea capătă poezie, culoare si
pe date exaete din bio­ Ferruccio apare aşa cum acordă instrumentele. fo­ rttl. Un semnal, un strigăt., cit să continuu o tradiţie.
grafia autorului şi o fost era Sn realitate. Replica restierii îşi revizuiesc unel­ un răspuns şi in aer sc - Din partea cui ? mea şi... farmec am ajuns să mă
- Uite parchetul ăla din
gindesc şi la celelalte.
scrisă, probabil, dintr-o e concludentă: „nu des­ Rodica Drmîon tele pentru a începe o nouă aude un vijiit. Suspendaţi - Din partea tatălui. A virlul dealului eu l-am tă­ GH. JURCA
dublă necesitate: aceea copereai niciodată nimic COPIL — acuarela — (Din expoziţia cercului
de mîngiiere $i confe­ cu ochii tăi". plastic al Casei de cultura din Sebeş).