Page 9 - 1965-09

>9*
MM B PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, UNLŢ1-VĂ l
RECEPŢIA CU PRILEJUL CELEI DE-A

XX-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII ZIARUL

R. D. VIETNAM

Cu prilejul celei de-a XX-o aniver­ lii» Mănescu, ministrul afacerilor ex­
terne. membri ai C C. al P.C.R . ai
sări a proclamării Republicii Demo­ Consiliului de Stat şi ai guvernului, NOSTRU
crate Vietnam. Hoang Tu, ambasado­
rul R D Vietnam in Republica Socia­ conducători ai unor instituia centrale
listă România, a oferit ioi seara o re­ şi organizaţii obşteşti, oameni de
cepţie in saloanele ambasadei. sliinlă şi cultură, generali şt oliIeri
Au luat parte tovarăşii Nicolae superiori, ziarişti.
Ceauşe*»cu, Chivu Sloica, Ion Ghcor- Au participat şefi ai misiunilor di-
ghe Maurer. Paul Niculescu-Mizil, Pe­ plomalicc şi alli membri ai corpului
tre Dlaicvici. Ghecrqhc Gastcn Mairin. diplomatic.
Mia Groza. vicepreşedinte al Marii Recepţia s-a desfăşurat in lr-o at­
Adunări Naţionale. Griqore Geamănu, mosferă de caldă prietenie.
secretarul Consiliului dc Stat. Corne­ (Agerprcs)
ANUL XVII. NR. 3221 VINERI 3 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani PUBLICA
L -

Transmisie directă ia radio şi televiziune
de la sosirea la Moscova a delegaţiei şcolii noastre;

ACTUALITATEA de partid şi guvernamentale Gînduri despre o
a Republicii Socialiste Romania deputată;

V ineri 3 septembrie a.c., în jurul orei M.20. sta li i Ic noaslre de radio por ll-o
Brutărie în Tîrnava de Cri$, raio­ şi (clcviziunc vor transmite sosirea la Moscova a delcqafici de parlid şi
guvernamentale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarăşul Ni-
nul Brad, Coslajiu. ra­ colac Ceauşcscu, secretar qeneral at Comitetului Cenlral al Partidului Co­ Activul de part!
construcţie ionul Alba, un magazin munist Român
de legume si fruclc la
Uricani. sprijin preţios i
In comuna Mihalţ, In stadiu de finisai se
raionul Alba, au incc- află lucrările la maga­ Creşte gradul de mecanizare muncă;
Dut lucrările pentru con­ zinele universale cu e-
strucţia unoi brutării, tai din V in tu l de Jos. „Amănuntele"
care va deservi coope­ raionul Alba, Vinerea, în exploatările forestiere
ratorii din sat Valoarea raionul Orăstic si ma­ oraşului;
investiţiilor alocate pen- gazinele mixte din co­ HfcUfgymwiAt
Iru construcţia ci se r i ­ munele Cunln, raionul Gradul de mecanizare a lucrărilor lemnului. Astfel, IPROFIL-Satu Marc. pag. a 111 -ca
dică la nesle o juma- Sebeş si Costesti. raio­ dc exploatare în păduri este în conti­ Tg. Mureş, Măgura Codlei, combina­
tate m ilion lei. nul Orăşlic nuă creştere. A n u l acesta, întreprin­ tele pentru industrializarea lemnului
CORNEL M A R D A N derile forestiere au fost doiale cu a- de la Gălăulaş, Rîmnicu-Vilcea, Re­ De peste hotare
ghin şi alte unităţi au primit noi ma­
A 79-a corespondent proape C00 de autocamioane si auto­ şini de şlefuil, deruloare, prese, foar­
basculante noi, peste 100 remorci şi
circa 400 de tractoare. De asemenea, feci automate în valoare de peste 10 pag. a IV-a
inovaţie Intîlnîre m uncitorilor forestieri le-au mai fost milioane Iei.
puse la dispoziţie un mare număr de (Agerpres)
Ieri. la cabinetul teh­ cu cititorii buldozere, funiculare. moto-compre-
soare, maşini de cojit mecanic şi alte
nic al U7,inei ,.Victoria" utilaje.
din Călan s-a înreqis- Astăzi, la tabăra gazo- Noi maşini şi utilaje au fost insta­
Irat cea dc-a 79-a pro­ molru, colectivul biblio­ late şi în fabricile de prelucrare a
punere de inovaţie din tecii de pe lîngă clubul lEXPERIENTA
acest an. S-au aplicat «Constructorul" de la
de la începutul anului I.C.S. Hunedoara organi­
si pînă acum si se (ră­ zează o întUnire cu ci­ PRIN BUNA EXPLOATARE
sese in curs de experi­ titorii săi de aici. Tema
mentare 52 de inovaţii. întîlnirii: „Cum trebuie A FURNALELOR iRECOLTELOR
Valoarea economiilor să înţelegem poezia con­
posl-calculate depăşeşte temporană". Furnaliştii de la Uzina „V ictoria" o bună întreţinere şi exploatare a
suma de 90.000 lei.
din Călan depun e fo ilu ri suslinulc furnalului. Dc curînd, la Deva a avut loc şe­ tal de nimeni. Exislă însă şi situaţii
Pentru pentru a produce cit mai m ullă fon­ De la începutul anului şi pină la dinţa lărgită a secţiei dc cereale şi cind rezultatele înregistrate nu sint
Unităţi combaterea chiar să depăşească planul de pro­ 31 august, furnaliştii din Călan au plante tehnice din cadrul Consiliului )a nivelul posibilităţilor. Mă refer la
tă. Ei au reuşit să îndeplinească şi
dat patriei peste sarcinile de plan
agricol rcqional, în care s-au anali­
comerciale epizotiilor ducţie pentru luna august. Cele mai 4.975 tone fontă. Deosebit de im ­ zat rezultatele înreqistrate la cultura experienţa cooperativei noaslre. A st­
fel, dc pe tarlalele unde am cultivat
portant este că s-au obtinut şi eco­
frumoase rezultate din cursul acestei
griului în anul agricol 1964-1905 şi,
qrîu după trifoi am realizat o pro­
la sate perioade au fost obţinute de către nomii însemnate la preţul do cost. pe baza experienţei dobîndite şi a ducţie de numai 1 800 kg. la ha. O b ­
Economiile realizate de către colec­
echipele ce deservesc furnalul nr.
1. care au produs peste sarcinile pla­ tivu l secţiei furnale, după cum re­ posibilităţilor, existente, s-au stabilit ţinerea unei producţii mai scăzuta
Laboratorul veterinar
nificate cu 4,3 la sută mai mullă zultă din calculele economice pe măsuri corespunzătoare menite să a- a fost determinată de inlîrzieren re­
Asiqurarea desfacerii regional a prim ii prin
fontă. Aceasta se datoreşte şi faptu­ primele 7 luni ale anului se ridică sigure o lemelie trainică recoltei v i­ coltării trifoiului si dc pregătirea în
unui volum sporit de dotatie un nou agregat itoare. Lucrările consfătuirii au scos mod corespunzător a patului n o i­
mărfuri stă în centrul penlru combaterea epi- lui că pe lîngă însufleţirea cu care la valoarea de 2.259.000 lei. Din a- în evidentă faptul că realizarea pe mi na tiv.
preocupărilor U.R.C.C. zoliilor. Acesta este de au muncit, Jurnaliştii au reuşit să cestea, 702.000 lei au fost obţinute regiune a unoi producţii medii supe­ — La cooperativa aqricolă din Pia­
numai în cursul lunii iulie.
asigure, în lot cursul lunii august,
Hunedoara. Acest lucru o construcţie specială si rioare celei cbtinulc în anii prece­ nul dc Jos — a arătat Iov. inq. Io,m
se realizează si prin instalat pe caroseria u- denţi sc dalorcştc, în principal măsu­ Lascu. în ultim ii ani s-a realizat o
creşterea reţelei unită­ nui autocamion „Bucegi", CIND SE DA ATENTE CALITĂŢII rilor tehnice si organizatorice luate,
ţilor comerciale la salo. cu două cabine, una pen­ sub conducerea si îndrumarea orga­ proouetie medie de 1500-1.700 kq
grîu la ha. O verigă importantă
in
p
Aslfcl, în urmă cu cît- tru conducătorul auto, Duduitul înfundat, Irep al peste plan de la începutul anului, |este plan de la începutul nizaţiilor de partid, în cadrul fiecărei complexul de măsuri care stau la
Irepidant
va timp s-au dat în fo­ iar a-lla penlru cele 4 cuptoarelor M artin te îrvlknpină de colectivul secţiei amintite a contri­ unităţi eqrîcole pentru folosirea mai
losinţă : magazinul u n i­ persoane care deservesc îndată cc le apropii dc inima Com­ buit cu peste 14.000 tone. deplină a bazei tchnico-maleriale şi baza recoltelor sporite este şi modul
versal cu bufet din co­ ■agregatul.. Noul aparat binatului siderurgic Hunedoara. El Semnificative au fost în luna au­ II aplicarea pe scară .largă o i-m&sutilot de amolasare a culturii. Pentru a pre-
muna Bosoroh. raionul este acţionai meconic şi anunţă că pe marea plalformă m un­ gust căutările, şi întrecerea .între agrofitolehnice înaintate. Totodată s-a quţi ■ în<» mod corespunzător terenul,
Haţeg, magazinele m ix - : administrează orice solu­ ceşte un colectiv harnic şi cunos­ schimburi în privinţa îmbunătăţirii subliniat că» există încă însemnate în fiecare an pe 50-60 la sulă din
le cu br.fct din Ghir- ţie contra epizotiilor prin cut — otelarii secţiei a H-a, luptă­ calităţii otelului. Rezultatele arată rezerve rare. valorificate in mori ra­ suprafaţa planificată griul sc cultivă
bom. radonul Sebeş. pulverizare. tori înflăcăraţi pentru creşterea pro­ că schimbul condus de inginerul după cereale păioase După porumb,
ducţiei de metal. La cantitatea de Costea Zaharia are cel mai m ic-p ro ­ ţional. pot contribui la creşterea în griul se însămîntează anual pe 10-15
C.S. Hunedoara. Coşurile oţelă rici noi. continuare a producţiei de grîu, ast­
peste 20.000 tone otel eît s-a produs cent de rebut: 1,18 la sută, fată de la sulă din suprafaţa prevăzută, în
1,40 la sută procent admis. El este fel îneît să se realizeze cu succes funcţie de posibilităţile cc le avem
urmat de schimbul inginerului Bun sarcinile ne care Congresul al IX-lea pentru pregătirea unui bun pat qcr-
Maxim care de asemenea a m enţi­
nui rebutul sub admis, la 1,22 la sută.
tîndu-sc astfel realiza planul valorii
producţiei globale. însemnări
CONTINUĂ
Toafe acestea sînt urmările
NU VI SE CER JUSTIFICĂRI, neritmicitătii. In loc să sc cau­ ŞIRUL de la consf ătuirea griului
te cu simt de răspundere cau­
zele nerealizării planului
pe
sortimente, sc încearcă „aco­
perirea la total valoare", jus­ SUCCESELOR
tificarea prin lipsa iortci de Colectivul Atelierelor centrale Bar­ al Partidului Comunist Român le-a minativ.
TOVARĂŞI muncă, prin condiţiile iernii şi za continua şirul succeselor ante­ pus în fata lucrătorilor din aqricul- Despre însemnătatea pe care o pre­
a timputui nefavorabil.
rioare. In primele 7 luni ale anului,
Diferentele de producţie înreqis-
producţia globală a crescut cu 7,2 (ură. zintă amplasarea culturii qrîului pe
terenurile de pe care plantele pre­
Ne-am adresat şi tovarăşului Rc-
ia sută, iar productivitatea muncii tratc în condiţii pedoclimatice ase­ mergătoare părăsesc cit mai din vre­
inus Mogoşan — inginerul sef al I.F.
cu 3 la sută. El a încheiat şi luna mănătoare de către unităţi şi în ca­ me terenul au vorbit şi alţi partici­
Orăştie pentru a depista cauzele nc- august cu însemnate depăşiri a prin­ drul acestora dc unele brigăzi, de­
DE LA I. F. ORĂŞTIE! realizării planului. cipalilor indici economici. Producti­ monstrează rolul de mare însemnăta­ panţi la consfătuire. Din c u vîn lu l lor
s-a desprins concluzia ca în condi­
— Cauza principală — ne răspun­
de dinsul — eslc lipsa forţei de mun­ vitatea muncii a crescut cu 3 la te pe care îl are aplicarea diferenţi­ ţiile acestui an, cind unele culturi sc
sută, ceea ce a făcut ca şi product.»a ală, de la o tarla la alta, a comple­ qăscsc intr-un stadiu întirziat de
că. independentă de voinţa noastră... globală să fie realizată în proporţie
— Aceasta nu este o cauză obiec­ de peste 104 Ia sulă, iar producţia xului de măsuri agrotehnice specifi­ vegetaţie, va trebui ca griul să fie
tivă — intervine în discuţie tovară­ marfă în proporţie de peste 105 la ce cultu rii qrîului. Cunoscind rezul­ amplasat pe suprafeţe cît mai mari
şul inginer Vasilc Pavel — şeful ser­ sută. tatele obţinute în urma încheierii care au fost eliberate mal devreme
viciului producţie de la D.R.E.F. H u ­ ciclului de producţie la cerealele pă- dc alte culturi. Iată dc cc este im ­
ioase, conducerile unităţilor aqrieole portant ca în cel mai scurt timp spe­
Întreprinderea lorestieră Orăslie nu cutate pe fonduri de producţie, din lositc raţional. Aceasta a atras nedoara. A ve ţi în întreprindere sec­ trebuie să analizeze în mod temeinic cialiştii dc la consiliile aqrieole şi din
lizează planul. Şeful sectorului Cuqir, Şl LA CUGIR O
si-a realizat planul primelor şapte plăti făcute pentru reparaţii şi între­ ( după sine nerealizarea produc- toare care de mai mulţi ani nu-şi rea­ felul în care s-a muncit, să ia măsuri unităţile dc producţie, pc baza expe­
luni ale anului decîl la 11 sortimen ţinerea utilajelor in condiţiile ncrea- liv ilă tii planificate si deci a corespunzătoare pentru extinderea ex­ rienţei acumulate, să ia măsuri pen­
te Inu cele principale, cu volum ma­ lizurii planului. planului. Mărăndicl Andrei este tolerat dc mai perienţei înaintate şi penlru înlătu­ lru definiţivarea schitelor dc ampla­
re) si a rămas deficitară la 29 de Si încă o întrebare : mulţi ani pentru acest lucru. El sus­ PRODUCŢIE rarea deficientelor constatate. sare a griului, astfel incit fertiliza­
sortimente. M inuspl de masă lem­ Si a doua întrebare: - Cc perspective sint pentru re­ ţine că îi lipsesc oamenii, dar bri­ Din lucrările consfătuirii g riu lu i rea solului şi pregătirea patului ger­
noasă totalizează, în perioada amin­ cuperarea rănnnerii în urmă ? găzile pe caro lc arc in punctele dc s-au desprins o seric dc învăţăminte m inativ să sc facă în cele mai bune
tită, 35.100 m.c.( iar plusurile la sor­ - Care sîtiL după părerea dum­ exploatare le mută dinlr-un loc In ­ SPORITĂ Ipreţioase pentru activitatea practică condiţii.
timentele la care planul s-a depăşit. neavoastră,, cauzele ncrealizării pla­ — Sint unele sortimente Ja care, tr-altul fără să încheie lucrările din
după preliminările noastre, nu vom parchetul pe care l-au început. A de viitor de care trebuie să se ţină
doar cu 3.250 mc. Aceasta a făcut nului de producţie ? In secţiile Uzinei „30 Decembrie"
putea recupera minusul pină la fine­ fost. dc pildă, o perioadă în care bri­ scama în fiecare unitate aqricolă.
ca planul producţiei globale să le anului. La buşteni derulai din laq din Cugir, întrecerea socialistă ce Iată cîteva concluzii reieşite şi une­ Cînd şi cum
fie realizat doar în proporţie — Principala cauză constă in fap­ gada lui Dumilrean Vasilc lucra în s-a desfăşurat în luna august a dus Î le măsuri de înfăptuirea cărora (le­
vein rămîne sub plan cu aproximativ aproape toate parchetele.
de B6.92 la sulă, iar al ..pro­ tul că sintem deficitari în lorla de 2300 m.c„ la lemn de faq penlru m i­ la consolidarea succeselor. Produc­ it pinde în marc parte asiqurarea unei se fac arăturile?
ducţiei marfă in proporţie de 90.33 muncă, nu s-a realizat numărul me­ nă cu 250 m.e., la lemn de răşino.i- — Numai lipsa de efectiv esle sin­ ţia globală planificată a (ost depă­ | baze trainice recoltei viitoare de ce-
.la sută. Luna auqust face oarecare niu scriptic planificat. Din această gura justificare pentru nerealizarea şită cu 6,6(1 la sută, iar producţia
se pentru celuloză cu 250 m.c., iar la planului de producţie — continuă to­ B reale păioase.
excepţie. La unele sortimenle ca cauză mecanismele n-au putut fi u- marfă cu 4,14 la sută. Dc remarcat Executarea în mod diferenţial, do
bile şi manele ruşinoase si lemn de varăşul Mogoşan. Dacă am fi avut
lemn pentru gater de diverse esenţe, tilizatc la întreaga capacitate. Cind fag pentru construcţii vom rămîne sint rezultatele colectivelor din sec­ la o tarla la alia, a arăturilor şi ca­
timentul lanţ gale sub un ţol, p ro ­ jPe ce terenuri
lemn de răsincasc penlru celuloză, însă nc-au sosit muncitori, ele au fost e.eficitari cu 750 şi respectiv 5.900 oameni, mecanismele ar fi fost mai ţiile lanţ şi maşini de spălat. La sor­ litatea acestora hotărăsc In mare mă­
«tilpi de faq, lemn (le fag pentru suprasolicitate şi s-ou defectat des. bine folosite, produclivilalca muncii sură soarta recoltei. Pentru a se asi­
m.c. Dacă vom reuşi să aducem m un­ ar fi creseui. S. POP ducţia a fost depăşită cu 4000 m,
distilare si altele s-au 'înregistrat rea­ La fierăstraie mecanice ducem lipsă citori se vor înregistra depăşiri co­ gura însâmîntarea in teren bine pre­
lizări între 125 şi 375 la sută. Ba mai do piese de schimb. Din 70 cile a- respunzătoare la alte sortimenle. pu- (C ontinuare în pag. a 2-a) iar la lanluri de bicicletă cu mai jamplasăm cultura gătit, în raionul Sebeş qrîul s-a c u l­
mull, la sortimentul traverse ce ste­ vein în dotare, n-au funcţional. în mult de 2000 bucăţi. tivat pc 40 la sută din suprafaţă după
premergătoare (impurii. Cunoscind;
jar penlru cale ferată îngustă planul medie dccit 40 dc fierăstraie mecani­
a fost realizat în proporţie de 750 ce. Apoi, în trimestrul I nu s-a lu ­ Una din problemele discutate pe din experienţa anilor anteriori, că
la sută. Deci sarcinile pol fi îndepli- crat la întreaga capacitate datorită larg şi care a ocupat un loc impor­ prin efectuarea arăturilor imediat
nile şi depăşite. Dar şi în această condiţiilor iernii, iar în lunile mai şi tant în cadrul dezbaterii consfătuirii după eliberarea terenului se asigură
lună la 9 sorlimenle, din cele de iunie a plouat abundent. a fost cea referitoare la amplasarea un spor de peste 300 kg qrîu la ha.,
bază, planul n a fost realizat. culturii griului. ^ faţă de cazul cind se înlirzie lucrările
Acestea sînt faplclc exprimate la­ Se parc, Ia prima vedere, — I;i acest rn cooperativa agricolă de pregătire a solului, consiliul a-
pidar în cifre. Se cuvin însă cilcva că într-adevăr este vorba de de p r'/J v -iie din Alba lulia a obţi­ qricol raional a urmărit ca pregăti-
întrebări, t.r adresăm tovarăşului in ­ cauze obiective, cum ar fi lip ­ nui o ...v iu c tic medie de 1950 kg. rea terenului să se facă într-un timp
giner Liviu V ulc — şeful serviciului sa forţei dc muncă, condiţiile griu la ha. — spunea Iov. ing. N ico­ cît mai scurt.
planificare. iernii, ploile abundente... Dar lae BVuăntan. Un lactor de seamă — Ca urmare a acestui fapt, a sub­
liniat tov. ing. Nicolae Albu, preşe­
să analizăm cifrele. In nîciunul care a iafluentat asupra recoltei l-a
- Cc wflucn(â a avui asupra ac­ din sectoarele de exploatare constituit orientarea conducerii co­ dintele Consiliului agricol raional
tivităţii economice a întreprinderii productivitatea muncii pe mun­ operativa» spre amplasarea în mod ju ­ Sebeş, am reuşit să însămintăm g ri­
nerealizarea planului pe primele citor n-a fost realizată la forţa dicios .? culturii Datorită stadiului ul aproape pe întreaga suprafaţă în
şapte luni ? de muncă existentă. De ce ? înlîrziat le vegetaţie la cullura po­ cadrul epocii optime, ceea ce ne-a
permis să depăşim producţia medio
Penlru că n-a fost bine organi­ rumbului. o suprafaţă însemnată
— A u (ost influenţaţi lot a indicii zată, pentru că n-au fost asl- am amplasat griul după cerealele planificată pe raion. Arăturile au o
de plan şi au apărut corelaţii anor­ qurate din timp. încă de anul păioase care au părăsit terenul mai influentă mai mare asupra producţiei
male în bilanţ — ne răspundo lova- (recul, stocurile necesare, rea­ din vreme. Pe tarlalele respective alunei cind sînt menţinute în stare
răşu) Vulc. Productivitatea va lo rică ’ lizării planului pe prim ul tr i­ s-au făcut cile două arături si o dis- curafă de buruieni pînă la însămîn-
a fost realizată pe total salariaţi in mestru al anului. De aceea în cuire oenlru a menţine terenul curat tare De aceea am indicat conduceri­
proporţie de 95,48 la sulă. iar fondu­ (impui iernii în toc ca lemnul de buruieni. Faptul că terenul s-a lor unităţilor agricole să efectueze
rile de salarii au fost depăşite cu să se nflc stocat în fazele de eliberat din timp ne-a permis să pre- lucrări de discuire a arăturilor ori de
359.000 lei. apropiat şi scos-apropiat el era qătim nn bun pat qermînativ pentru cîle ori este nevoie. In ceea ce p ri­
Dacă analizăm Ia nivelul sectoare­ ipcă „în picioare" şi în Uza sămîntă şi să efectuăm semănatul in veşte adîneimea, aceasta diferă în
lor corelaţia înlrc cfeclivul mediu de fasonat la cioată. A fost ne­ cadrul epocii optime. Ca urmare, de funcţie de condiţiile specifice fiecă­
scriptic şi realizarea planului pro­ voie de o muncă în plus pen­ pe tarlalele pe care griul a fost am­ rei unităţi. S-a constatat că produc­
ductivităţii muncii, reiese că acest tru dobprît, în condiţii grele plasat după cereale păioase am ob­ ţia depinco şi de calitatea arăturii.
ultim indicator n-a fost îndeplinit de- S-a lucrat fără stocuri Şl »n ţinut o producţie de 2.650 Wc hoahe Iată de ce peste tot se folosesc gra­
eît la sectorul de industrializare. La lunile următoare, cînd condiţi­ la ha. Un lucru este bine' "oscut pele stelate în agregat cu plugul.
nieiunul din sectoarele de exploatare ile atmosferice n-au permis *5 de către Toţi lucrătorii oin agricultu­ Exemnlc numeroase care dovedesc
productivitatea pe muncitor n-a fost se muncească normal Sn par­ 3 ră ?i anume că amplasarea griului însemnătatea executării la tîmp si de
realizată. Depăşirile la preţul de cost chete. Nefiind asîqurate stocuri­ Echipa de m uncitori pe care o vedeţi în fotoqrafia de mai şus lucrează la secţia 1 a atelierului de calitate a arăturilor se întî'nesc în
după plantele IcqLmrî'noaso asiqură
fro v in din nerilm icitalra îndeplinirii le pe faze de producţie, nici tanant de Ia Fabrica chimică din Orăslie. Ea esle condusă de tov. M aliţa Ion şi este evidenţiată în întrece­ [ obţinerea unor produci! sporite la _____________ N, TfRCOB
K rn u lu i, din plata unor lucrări exe­ mecanismele n-au putut fi fo- rea socialistă. (C ontinuare In pap. a 3-a)
ha. Acest adevăr nu poate fi contcs-