Page 10 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 10

PAGINA  A  2-A                                                                                                                                                                             DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3785



                                                                                                                                                            D IN   T A R A                                              execuţie  a  construcţiilor  pen­
                                                                                                                                                                                                                        lru  începerea  exploatării.  Lu­
                                                                                                                                                                                                                        crările  vor  începe  in  trimes­
                                                                                                                                                                                                                        trul  al  doilea  al  acestui  an.

                                                                                                                                                                                                                        Vagoane  siderurgice
        In  matematică,  ca  în  oricare   ţimi,  ci  le-au  arătat  cuin  se   făcut  pe  bază  de  exerciţii  cu
      altă  ştiinţă,  apar  mereu  lu­  stabileşte  şi  raportul  de  egali­  numere,  apoi  s-a  trecut  la  ge­                                           Prima  turbină  cu            precizie  se  daloresc  soluţiilor   Metalurgişlii  Uzinei  „Progre­
                                                                                                                                                                                          tehnice  aplicate  în  construcţia
      cruri  noi,  care  au  o  mai  mare   tate  dintre  ele,  folosind  ope­  neralizare.  Cu  această  ocazie,                                                                                                        sul"  din  Brăila  au  introdus  in
      actualitate  clecît  cele   vechi.   raţia  de  corespondenţă  pe  care   s-a  făcut  şi  o  deosebire  între                                         aburi  de  12  MW             turbinei.  La  acţionarea  prin­  fabricaţie,  după  proiecte  româ­
                                                                                                                                                                                          cipalelor  reglaje  ale  turboa-
      Din  cuprinsul  diferitelor  ma­  ei  o  vor  întîlni  şi  în  clasele   simbolul  reuniunii  şi  cel  al  a­                                                                       gregatului,  de  pildă,  au   fost   neşti,  două  tipuri  noi  de  va­
      nuale  şcolare  sau  cursuri  uni­  mai  mari  în  alte  împrejurări.  dunării.                                                                                                                                    goane  siderurgice  de  140  şi  1G0
      versitare  ne  putem  da  seama   Ţinînd  seama  de  faptul  că,   Introducerea  capitolului „No­                                                       La  Uzina  constructoare  de   introduse  transmisii  hidrauli­  tone destinate  Combinatului  de
      cum,  în  decursul  timpului,  a­  pe  măsură  ce  elevii  cresc,  se   ţiuni  elementare  de   teoria                                                maşini  din  Reşiţa  au  fost  ter­  ce  în  locul  angrenajelor cu  roţi   la  Galaţi  Noile   vagoane  se
                                                                                                                                                                                          dinţate.
      numite  ramuri  noi  ale  mate­  lărgesc  şi  cunoştinţele  referi­  mulţimilor"  impune  o  meto­                                                    minate  probele  tehnologice  de   După  terminarea  verificări­  deosebesc  de  tipurile  fabricate
      maticii  au  pătruns  în  învâţâ-   toare  la   teoria  mulţimilor,   dă  nouă  de  predare  şl  in  do­                                              funcţionare  pe  ştand,  ale  pri­                           pînă  în  prezent  prin  modul  de
                                                                                                                                                                                                           funcţionare,
                                                                                                                                                                                           lor  tehnice  de
      mînt  ca  obiecte  de  studiu   profesorii  au  acordat  o  aten­  meniul  geometriei.  Pentru  a                                                     mei  turbine  cu  aburi  de  12   turbina  şi  celelalte  subansani-   îmbinare  a  virolelor   (partea
        Pe  lingă  noţiunile   funda­  ţie   deosebită   introducerii   realiza  acest  lucru,  profesorii                                                  M\v,  executată  în  întregime
      mentale  din  domeniul  mate­  noilor  noţiuni,  ca  de  exemplu,   din  şcoala  noastră  au  proce­                                                  după  proiecte  proprii  şi  desti­  ble  şi  piese  necesare  montaju­  metalică  a  corpului),  care  sint
                                                                                                                                                                                          lui.  au  fost  livrate  beneficia­
      maticii  clasice,  manualele  cu­  cele  legate  de   compararea   dat  astfel :  ci  au  plecat  de  la                                              nată  echipării  centralei  elec­  rului.                    complet  sudate,  ca  si  prin  for­
      prind  noţiuni  de  teoria  mul­  mulţimilor,  relaţii  între  mul­  ideea  că  figura  geometrică,  în                                               trice  a  Combinatului  de  lurtie                           ma  şi  robusteţea  lor,  asemă­
      ţimilor,  noţiunile  algebrice  de   ţimi,  operaţii  cu  mulţimi  etc.,   ultima  analjză,  este  o  m ulţi­                                         şi  celuloză  de  la  Suceava.  E-                           nătoare  unor   chesoane  corn
      grup,  corp, Inel  şi,  in  liceul  de   folosind  tablouri,  schiţe  şi  mai  me  de  puncte.  Pe  de  altă  par­                                    xainenul  la  care  a  fost  supusă                          pacte.
      12  ani,  sint  prevă­                                                 te,  se  inlîlriesc  de­                                                       turbina  a  arătat  că  toţi  para­  Doiomită  şi  calcar
      zute  calculul  pro­                                                   seori  cazuri  unde                                                            metri  ei  funcţionali  sint  supe­
      babilităţilor  şi  sta­                                                esle  vorba  dc  in­                                                            riori  celor,  prevăzuţi  iniţial.   în  Dobrogea
      tistica  matematică                                                   tersecţia  unei drep-                                                           Trepidaţiile  —   măsurate  in                               Pentru  mai  buna
        Procesul  de  mo­    OPINII  DESPRE                                  1e  cu  un  plan,  in­                                                         microni  —  au  fost  cu  mult  sub   CONSTANŢA.  —  In  nordul   deservire  a
                                                                                                                                                            limita  admisă,  iar  zgomotele
      dernizare  a  mate­                                                    tersecţia  a  două                                                                                           Dobrogei,  din  ndîncurile  dea­
      maticii   se  referă                                                  drepte,  o  dreaptă      „Am  plecat  cu  coasă  nouă".  Solistă;  Grozav  Marioara  de   mecanice,  aproape  impercepti­  lurilor  Mahmudiel,  colectivul
      nu  numai  la  conţi­                                                  conţinută   intr-un   la  căminul  cultural  din  Doştat,                      bile.  Aceste  performanţe   de  de  cercetători  al  întreprinde­  populaţiei  cu  mobilă
      nut,  prin  introdu­  MODERNIZAREA                                     plan,  o  dreaptă  ca­                                                                                        rii  geologice  de   explorări
      cerea  unor  teme                                                      re   aparţine  unui                                                                                          Tulcea  a  descoperit  noi  zăcă­  In scopul deservirii  mal  bune
      noi  pentru  studiu,                                                   plan,  un  punct  ca­                                                                                        minte  de  calcar  şl  doiomită   a  populaţiei  cu  mobilă,  în  ora­
      ci  şi  la  o  nouă  me­                                               re  aparţine   unei                                                                                          de  calităţi  superioare.  După   şele  Bucureşti,  Iaşi,  Tg.  Mureş
      todică  de  predare,           PREDĂRII                               drepte  sau  unui                                  In  vederea  reluării                                      aprecierile  specialiştilor,  zăcă­  şi  Suceava  se  experimentează,
      care   are   drept                                                    plan  ele.  Prin  ur­                                                                                         mintele  de  aici  vor  putea  asi­  in  acest semestru, sistemul  des­
                                                                             mare,  relaţiile  de
      scop   transforma­                                                    aparenţă,  intersec­                                                                                          gura  aprovizionarea  Combina­  facerii  garniturilor  de  mobilă
      rea   elevului  din-      MATEMATICII                                 ţie,  Incluziune  din                                                                                         tului  siderurgic  de  la  Galaţi   către  populaţie  direct  de  la  u-
                                                                                                                                                                                                                         nitâţlle  de  industrie  locală,  ca­
      tr-un  factor  pasiv,                                                 geometrie  sint  cele   In  curînd  va  începe  returul  campionatului                                        cu  asemenea   minereuri   pe   re  le  produc.
      în  unul  activ,  ridi-                                               î n t i l n i t e   şl  în                                                                                    timp  de  circa  200  de  ani.  Totodată,  penlru  satisfacerea
      cînd   munca   de                                                      teoria  mulţimilor,   campionatului  regional  de  fot­                                                        In  prezent  se  lucrează  la   cerinţelor  cumpărătorilor,  sfa­
                                                                                                bal.  Echipele  şi  spectatorii  aş­
      transmitere  a  cunoştinţelor  pe   ales  numeroase  exerciţii  pen­  şi  se  pot  nota  intr-o  formu­                                                                                                            turile  populare,  care au  in  sub­
      o  treaptă  nouă,  impusă  de  ni­  tru  a  fi  cit  mai  bine  înţelese   lare  mai  concisă  In  felul  a­  teaptă  cu  nerăbdare  să  se  re-   regional  de  fofrflal           întocmirea  studiului  tehnico-   ordine  unităţi  de  acest  fel,  vor
      velul  cerinţelor  actuale    de  elevi  şi  pentru  a  avea  o  re­  cesta  se cîştigă  timp  şi  se  dă  întilnească  pe  stadioane.                                              economic  de  valorificare  a  a-   organiza,   începînd  din  acest
        In  Liceul   pedagogic   din   prezentare  cit  mai  clară  a  no­  posibilitate  enunţării  mai  ri­  Dat  fiind  timpul  scurt  care                                            ceslor  bogăţii,   precum  şi  Ia   semestru,  centre  în  care se vor
      Deva,  procesul  de  moderniza­  ţiunilor  predate.  Studiul  noi­  guroase  şi  mai  clare  a  raţio­  a  mai  rămas  pînă  la  începerea   oficiale  pe  aceste  baze  (exem­  indisciplină,  comisia  regiona­  proiectul  de  ansamblu  şi  de  executa  Ia  comandă diferite ti­
      re  a  predării  matematicii  se   lor  cunoştinţe  introduse  a  dat   namentelor  pe  tablă.  campionatului,  secţiile  de  fot­  ple  de  acest  gen  sint  terenuri­  lă  va  lua  măsurile  necesare,         puri  de  mobilă.
      desfăşoară  în  toate  clasele,  po­  loc  la  noi  operaţiuni  cu  sem­  Pentru  introducerea  elemen­  bal  trebuie  să  acorde  o  mare   le  din  Ghelar,  Aninoasa,  Pe-   conform  regulamentului.
      trivit  gradului  de  dezvoltare   ne  şi  simboluri  diferite  de  cele   telor  din  teoria  mulţimilor,  u­  atenţie  pregătirii echipelor  prin   1 rila.  Haţeg)  Returul  campionatului  re­
                                                                                                crearea  celor  mai  bune  con­
      intelectuală  a  elevilor.  De  e­  cunoscute  mai  înainte.  nele  discipline  matematice  cer                           Comisia  regională  va  ve­  gional  de  fotbal  va  începe  la
      xemplu,  Ia  clasele  I—IV,  no­  Urmărind  cu  perseverenţă   o  pregătire  temeinică  din  par­  diţii.  începerea  campionatului   ghea  ca  secţiile  de  fotbal  să   26  martie  a.c.  Meciurile  senio­
                                                                                                                    echipele
                                                                                                trebuie  să  găsească
      ţiunea  de  kilogram  se  predă   formarea  unei  gîndiri  matema­  tea  profesorului  şi  găsirea  de                  organizeze  jocurile  in   cele   rilor  v®r  avea  loc  la  orele  11,   iiilsfyfnraeiivogisîră liber
      in  aşa  fel  incit  elevii  să  înţe­  tice  la  elevi,  cadrele  didactice   procedee  noi  pentru  a  se  face   bine  pregătite  din  punct  de   mai  bune  condiţiuni,  să  ia  po­  iar  cele  ale  juniorilor  la  orele
      leagă  că  kilogramul  măsoară   din  şcoala  noastră  au  acordat   înţeles  de  către  elevi.  De  e­  vedere  fizic,  tehnic.   tactic.   ziţie  faţă  de  incidentele  petre­  13.  Orice  modificare  în  pro­
      masa  corpurilor,  adică  canli-   o  atenţie  deosebită  dezvoltării   xemplu,  algebra  pentru  clasa   Fiecare  din  ele  trebuie  să  aibă   cute  pe  terenurile  de  sport.  gramul  de  desfăşurare  va  fi
      latea  de  substanţă   conţinută   capacităţii  elevilor  de  a  mînui   a  X-a  reală  ridică  multe  pro­  \ln  număr  de  7-8  jocuri  de  ve­  Se  atrage  atenţia  echipelor   cerută  înainte  cu  15  zile  de
      intr-un  corp,  şi  nu  greutatea   simbolurile  şi  figurile  ca  nişte   bleme  de  studiu  pentru  meto­  rificare  cu  diferiţi  parteneri   recidiviste  că  la  repetarea  ne-   data  disputării  meciului  res­  Vineri   2martie  1967
      lui.  Prezentarea,  în  felul  aces­  abstracţii  ce  reprezintă   pro­  dica  predării  numerelor  com­  Concomitent  cu  aceasta,  in   prezentărilor  sau  a  actelor  dc  pectiv.
      ta,  a  noţiunii  de  kilogram  co­  prietăţi  esenţiale  unor  mul­                      centrul  preocupărilor  esle  ne­
      respunde  cu  ceea  ce  vor  învă­  ţimi  de  elemente.   Pentru  a   plexe  a  analizei  combinatorii   cesar  să  stea  şi  pregătirea  e­
                                                                                                chipelor  de  juniori,  care  in  se­
      ţa  ei  mai  tîrziu  la  fizică  in   realiza  acest  lucru,  au  căutat   etc.           zonul  trecut  nu  s-au  bucurat  Programul  returului
      clasele  mai  mari.           mai  intîi  să-i  facă  pe  elevi  să   Din  cele  arătate  mai  sus  re­  de  prea  mare  atenţie.
        învăţătorii  de   la  aplicaţie   înţeleagă  deosebirea  între  fo­  zultă  că  procesul  modernizării   Secţiile  de  fotbal  au  dato­  ETAPA  X  XIV-A,  26  MARTIE  rul  Aninoasa ;  I.G.O.  Deva  —
      se  străduiesc  să  găsească  no;   losirea  unor  semne  după  anu­  predării  matematicilor  în  şcoa­  ria  să  grăbească  amenajarea   Aurul  Brad  —  I.G.O.  Deva;   Minerul  Vulcan ;  Ştiinţa  Pe­  DEVA:  Dacii  (cinematograful  „Patria");  Dacii  („Ar­
      forme  de  muncă  prin  care  să   mite  reguli  şi  cea  a  simbo­  lă  cere  din  partea  fiecărui  pro­  bazelor  sportive  pe  care   se   Ştiinţa   Petroşani  —  Voinţa   troşani  —  Minerul   Teliuc;   ta");  SIMERIA:  Albă  ca  zăpada  şi  cei  7  saltimbanci;
      familiarizeze  pe  copii  cu   un   lurilor  care  dau  posibilitatea                     desfăşoară  jocurile,  astfel  ca   Ilîa  ;  Constructorul  Hunedoa­  Constructorul   Hunedoara  —   HUNEDOARA:  Un  şoarece  printre  bărbaţi  („Siderur-
      limbaj  legat  de  noţiunile  ele­  reprezentării  mai  concise  a  u­  fesor  o  preocupare  mai  mare   acestea  să  îndeplinească  toa­  ra  —  Textila  Sebeş  ;  Unirea   Minerul  Ghelar ;  Unirea  Alba  gistul") ;  Dimineţile  unul  băiat  cuminte  („Flacăra") ;
      mentare  din  teoria  mulţimilor   nor  operaţii.           pentru  cercetarea   metodico-   te  condiţiile  cerute  de  regula­  Alba  —  Dacia  Orăştie ;  Pa-   —  Parîngul  Lonea.   Complotul  ambasadorilor  („Constructorul");  TELIUC:
      De  exemplu,  predînd  numărul   De  exemplu,  luînd  mulţimi   şliinţifică,  legată  aproape  de   ment  (să  aibă  dimensiunile   ringul  Lonea  —  C.E.R.  Sime-                      Procesul  dc  la  Niirnbcrg  seriile  r  şi  II;  PETROŞANI  :
      patru,  pentru  a  avea  o  repre­  care  folosesc  semne   diferite   toate  capitolele  din  matemati­  regulamentare,  să  fie  gazona-   ria ;  Minerul  Ghelar  —  Mine­  ETAPA  A  XXI-A,  14  M AI  Cimaron  („7  Noiembrie");  Laguna  dorinţelor  („Republi­
                                                                                                                                                                                               ca");  LUPENI:  Feriţl-vă  automobilul  („Cultural");  LO­
      zentare  clară  a  mărimii  aces­  dar  aceleaşi  numere,  s-a  cău­  că,  in  scopul  îmbunătăţirii  şi   te  şi  perfect  nivelate,  împrej­  rul  Aninoasa  ;  Minerul  Te-   Unirea  Alba  —  Aurul  Brad;   NEA; Duminică  In  New York („7 Noiembrie"); Tunelul —
      tui  număr,  elevii*  au  fost  puşi   tat  să  se  explice  deosebirea   inai  mult  a  muncii  sale  la  ca­  muite  cu  gard  de  sirmă,  să   liuc  —  Minerul  Vulcan.  Parîngul  Lonea  —  Construc­  In  completare:  Lucrările  Consfătuirii  lucrătorilor  con­
                                    dintre  ele  pe  baza  regulilor                            aibă  vestiare  penlru  echipe  şi                           torul   Hunedoara  ;   Minerul    structori  dc  maşini  („Minerul");  VULCAN:  Fifi  înari­
      să  deseneze  mulţimi  de  patru                            tedră.
                                    si  a  exerciţiilor  pentru  înţele­                        arbitri,  instalaţii  sanitare  şi  de   ETAPA  A  XV-A,  2  APRILIE   Ghelar  —  Ştiinţa  Petroşani ;   patul;  CRIV1DIA:  Ccapacv;  ANINOASA:  Vaninn  Va-
      liniuţe,  de  patru  puncte,  de   gerea  deplină  a  cunoştinţelor                        apă  etc). Dacă  un  teren  nu  vn   Minerul   Teliuc  —  Aurul   Minerul  Teliuc  —  I.G.O.  Deva;   nini;  ORĂŞTIE:  Warloclc  („Patria");  Judcx  („Flacăra"):
      patru  cerculeţe  etc.  învăţăto­  ce  trebuie  însuşite.  Simbolu­  Profesor  emerit     îndeplini  condiţiile  arătate,  co-   Brad  ;  Minerul  Vulcan  —  Mi­  Minerul  Vulcan  —  Voinţa  Ilia;   ALBA  IULTA:  Fantomele  sc  grăbesc  („Victoria");  Bă­
                                                                                                      regională  nu  va  omolo-
      rii  nu  s-au  mulţumit   numai   rile  pentru  reuniune  şi  pentru   GH  A.  CHITEI   II  misia  r                    nerul  Ghelar;  Minerul  Ani­  Minerul  Aninoasa  —  Textila     ieţii  dc  In  tonomnt  („23  August");  ZLATNA:  Cele  douii
                                                                                                                              noasa  —-
                                                                                                                                         Parîngul
      cu  faptul  că  elevii  au  reuşit   intersecţie  reprezintă  opera­  directorul  Liceului   ga  şi  r nu  va  programa  jocuri  C.F.R.   Simeria   —   Ixrnea  ;  Sebeş ;  C.F.R.  Simeria  —  Da­  orfeline  —  In  completare:  Arsura;  TEIUŞ:  Moneda  an­
                                                                                                                                                  Unirea
                                                                                                                                                             cia  Orăştie.
                                                                                                                                                                                               tică;  SEBEŞ:  llai,  Franţa!  —  In  completare:  Fotbal
      să  deseneze  două  snu  trei  mul­  ţii  concise.  Predarea  lor  s-a  pedagogic  Deva  Hkssraaa                       Alba  ;  Dacia  Orăştie  —  Con­                                 Roniânia-Portugalia  („Sebeşul");  Golgota  („Progresul");
                                                                                                                              structorul  Hunedoara ;  Texti­  ETAPA  A  X X II-A ,  21  MAI    APOLDUL  DE SUS:  Fnnfan  In  Tulipe;  BRAD:  Vremea
                                                                                                                              la  Sebeş  —  Ştiinţa  Petroşani;   Aurul  Brad  —  C.F.R  Sime­  zăpezilor;  HAŢEG:  Fnntomas  se  dezlănţuie  ILIA:  Tfl-
       O         nouă formă                                                                                                   Voinţa  Ilia  —  I.G.O.  Deva.  ria ;  Dacia  Orăştie  —  Minerul   umful  lui  Robin  Ilood.
                                                                                                                                                             Aninoasa  ;   Textila  Sebeş  —
                                                                                                                              ICTAPA  A  XVI-A,  0  APRILIE  Minerul  Vulcan  ;  Voinţa  Ilia    Spectacole
                                                                                                                                Aurul  Brad  —  Voinţa  Ilia  ;
      Invăţămîntul  profesional  seral                                                                                        Ştiinţa   Petroşani  —   Dacia   —  Minerul  Minerul   Ghelar ;
                                                                                                                                                                                  I.G.O.
                                                                                                                                                                         Teliuc ;
                                                                                                                              I G.O.  Deva  —  Textila  Sebeş;
                                                                                                                                                             Deva  —
                                                                                                                                                                                                 HUNEDOARA:  „Mărioarâ  de  la  Gorj",  concert  susţi­
                                                                                                                              Orăştie ;  Constructorul  Hune­  Ştiinţa  Petroşani  —  Parîngul   nut  de  orchestra  de  inuzîeâ  populară  „Taraful  Gorju-
                                                                                                                                                                     Constructorul  Hune­
                                                                                                                                                             Ixmea ;
                                                                                                                              doara  —  C.F.R.  Simeria  ;  Uni­  doara  —  Unirea  Alba        luin  din  Tg.  Jiu.
        Dezvoltarea  puternică,  mul­  nală  serală  a  Grupului  şcolar   rezullale  bune.  Printr-o  lăuda­  pului  şcolar  al  Uzinei  meca   rea  Alba  —  Minerul  Aninoa­
      tilaterală,  a  economici  noastre,   al   Combinatului   siderurgic   bilă  străduinţă,  clase  ca  ID.   nice  din  Cugir  Cei  57  de  elevi   sa  ;  Parîngul  Lonea  —  Mine­  ETAPA  A  X X III-A ,  28  MAI  HA rAU;  „Omul  care  a  văzut  moartea",  spectacol
      impune  pregătirea  unui  număr   Hunedoara.  Studiul  este,   de   şi  I.F.  au  avui  un  procent  fru ­  au  o  frecvenţă  bună  la  cursuri   rul  Vulcan  ;  Minerul  Ghelar  Constructorul  Hunedoara  —   dramatic  prezentat  de  colectivul  Teatrului  dc  stat  „Va­
      tot  mai  mare de  cadre califica­  fapt,  o' continuare  a  activităţii   mos  de  promovabililale,  dove­  şi  au  obţinut  rezultate  bune   —  Minerul  Teliuc                        lea  Jiului"  Petroşani.
                                                                                                                                                             Aurul  Brad  ;  Unirea  Alba  —
      te.  Pentru  a  răspunde  acestei   lor  productive,  inlrucit  la  lo­  dind  însuşirea  corespunzătoa­  la  studiu.  Acelaşi  lucru   se            Ştiinţa   Petroşani  ;   Parîngul
      cerinţe,  au  fost  create  posibi­  cul  de  muncă  execută  opera­  re  a  cunoştinţelor.  ponte  spune  şi  despre  clasele   ETAPA  A  XVII-A,     Lonea  —  I.G.O.  Deva ;  Mine­    m m
      lităţi  largi  de  calificare  prin   ţiuni  din  cadrul  meseriei  în   Există  însă  unele  greutăţi  in   de  zidari  ale  Şcolii  profesiona­  16  APRILIE  rul  Ghelar  —  Voinţa   Ilia ;
      şcoli  in  cele  mal  diverse  spe­  căit?  se  specializează   prin   privinţa  frecvenţei.  De  exem­  le  de  construcţii  din  Alba  Iu   Minerul   Ghelar  —  Aurul   Minerul   Teliuc   —  Textila
      cialităţi.                    scoală.  La  terminarea  cursu­  plu,  întreprinderea  de  monta­  ha.  Aici  însă,  conducerea  şan­  Prad  ;  Minerul  Teliuc  —  Pa-   Sebeş;  Minerul  Vulcan  —  Da­  PROGRAMUL  I:  5;0G  Program  muzical  de  diminea­
        In  cadrul  acestora,  un  loc   rilor,  elevii  seralişti  vor  obţi­  je  şi  instalaţii  automatizate  a   tierului  TR.C.H.  ar  inai  avea   rîngul  Lonea  ;  Minerul  Vul­       ţă;  G,15  Actualitatea  agrară:  Specialiştii  recomandă:  în­
      de  seamă  il  ocupă  noua  formă   ne  calificarea  în   mesei iile :   trimis  pentru  şcolarizare  pa­  ceva  de  făcut  in  privinţa  asi­  can  —  Unirea  Alba  ;  Minerul   cia  Orăştie;  Minerul  Aninoa­  grijirea  diferenţiată  a  semănăturilor  dc  toamnă.  Scurtă
                                                                                                                                                             sa  —  C.F.R.  Simeria
      de  studiu  introdusă  în  acest   lăcătuşi  mecanici  de  întreţine­  tru  elevi,  obligîndu-se  să  le   gurării  condiţiilor  de  lucru  e-   Aninoasa   —   Constructorul             lecţie  dc agricultură  aplicată;  6,45  Emisiune  pentru  pio­
      an  —  învăţflmîntu!  profesio­  re  şi  reparaţii  în  siderurgie,  e-   asigure  condiţiile  necesare.  In   ievilor  seralişti.   In  iarna  a-   Hunedoara  ;  C.F.R.  Simeria  —   ETAPA  A  XXIV-A,  4  IUNIE   nieri;  7.30  „Viaţa-i  a  mea"  —  muzică  usoaru;  8,25  Mo­
      nal  seral.  Ea  oferă  posibili­  lech icieni   montatori-depnna-   prezent,  insă,  numai  un  singur   ceasla,  pe  un  frig  de  minus  20   Ştiinţa  Petroşani  ;  Dacia  Orâş-      ment  poetic  —  interpretat  de  Ion  Petrachc:  8,30  La  mi­
      tatea  muncitorilor  ca,  paralel   lori  de  instalaţii  automatizate,   elev  frecventează  cursurile.  In   de  grade,  în  timp  ce  toţi  mun­  tie  —  I.G.O.  Deva  ;   Textila   Aurul  Brad  —  Minerul  Ani­  crofon.  melodia  preferată;  9,30  Sfatul  medicului:  Mala­
      cu  activitatea  productivă,  să   strungari  şi  instalatori  lehni-   privinţa  elevului  Hodoş Gheor-   citorii  lucrau  la  interioare,  e­  Sebeş  —  Voinţa  Ilia  noasa  ;  C.F.R.  Simeria  —  M i­  diile  sezoniere  şi  sarcina;  10,15  „Riule  ce  curgi  la  vale"
      se  califice  intr-o  meserie.  co-sanitari.                 ghe,  aceeaşi   întreprindere  a   levilor  de  la  seral  li  s-au  dat                  nerul  Vulcan  ;  Dada  Orăştie    —  emisiune  de  folclor;  10,30  Emisiune  muzicală  pentru
        Peste  180  de  muncitori,  ti­  Deşi  cursurile  au   început   cerut  să  fie  retras  de  la  cursu­  lucrări  în  afara   blocurilor   ETAPA  A  XVIII-A,  —  Minerul  Teliuc;   Textila   şcolari:  Căsuţa  poştală  muzicală;  1L.20  Meridiane  —  a-
      neri  şi  vîrstnici,  din  diferite   de-abia  în  luna  decembrie,  iar   rile  şcolii  profesionale  serale   După  opt  ore  de  muncă  pe  un   23  APRILIE  Sebeş  —  Minerul   Ghelar;   gcudă  culturală:  Cibernetica  —  un  nou  umanism?  Fol­
      întreprinderi  din  Hunedoara,   volumul  de  cunoştinţe  ce  tre­  inlrucit  va  fi  trimis  la...  un   frig  straşnic,  capacitatea  de   Aurul  Brad  — Textila  Sebeş;   Voinţa  Ilia  —  Parîngul  Lonea;   clor  eschimos.  Parisul  văzut  de  poeţii  săi;  11.35  Cinlâ
      se  îndreaptă,  după  terminarea   buia  asimilat  fiind  destul  de   curs  de  scurtă  durată.  învăţătură  scade.     Voinţa  Ilia  —  Dacia  Orăştie ;   I G.O  Deva  —  Unirea  Alba  ;   trio  Alpin;  12,30  „Partidul,  conştiinţa  patriei"  —  pro­
      lucrului,  spre  şcoala  profesio­  marc,  totuşi  elevii  au  obţinu'  iLa  Petroşani,  in  cadrul  Gru­  ☆             I.G.O.  Deva  —  C.F.R.  Simeria  ;   Ştiinţa  Petroşani  —  Construc­  gram  de  cînteoe:  1.3.30  Inlîlnire  cu  melodia  populară  şi
                                                                   pului  şcolar  minier  al  Combi­  Invăţămîntul  profesional  se­  Ştiinţa   Petroşani  —  Minerul   torul  Hunedoara.       interpretul  preferat; 15,00 Din  muzica  popoarelor;  16,30
                                                                   natului  carbonifer  „Valea  Jiu­  ral  din  regiunea  noastră  esle   Aninoasa  ;  Constructorul  Hu­                       O  poveste  pentru  voi, copii:  „Bulgăre de stea"  de  Victor
                                                                   lui",  funcţionează  două  clase   la  început  de  drum.  El  a  fost   nedoara  —  Minerul  Vulcan  ;   ETAPA  A  XXV-A,  11  IUNIE   Frunză;  1G.50  Studioul  tînâruhii  interpret:  cvartetul  de
                                                                   ale  şcolii  profesionale  serale   îmbrăţişat  cu  dragoste  de  că­  Unirea  Alba  —  Minerul  Te­  Ştiinţa  Petroşani  —  Aurul   coarde  „Cantabile";  17.10  In  slujba  patriei;  18,03  In
                                                                   în  care  muncitorii  se  califică   tre  zeci  de  muncitori  din  di­  liuc ;  Parîngul  .Lonea  —  Mi­  Brad  ;  Constructorul   Hune­  jurul  globului;  18,40  Radiosinipozion.  Invăţămîntul  su­
                                                                   pentru  meseriile  de  strungari   ferite  'întreprinderi,   datorită   nerul  Ghelar.    doara  —  I.G.O.  Deva  ;  Unirea   perior  şi  progresul  tehnîco-ştiinţific;  19,00  O  melodie
                                                                   şi  lăcătuşi.  Aici  cursurile  au   avantajelor  deosebite  pe  care                     Alba  —  Voinţa  Mia ;  Parîngul   pe  adresa  dumneavoastră;  19.30  Melodia  zilei:  „Tine­
                                                                   început  la  o  dată  mai  recentă   le  creează.  Printr-o  colaborare   ETATA  A  XIX-A,   f/Onea  —  Textila  Sebeş;  Mi­  reţe"  de  Temislocle  Popa:  21,05  Atenţiune,  părinţi!;
                                                                   (5  ianuarie)  şi  nu  se  pot  for­  mai  intensă  dintre  noile  şcoli   ao  APRILIE    nerul  Ghelar  —  Dacia  Orăştie;   22,20  Viaţa  dc  concert  a  Capitalei:  fragmente  (lin  reci­
                                                                   mula  încă  aprecieri  şl  conclu­  şi  întreprinderile  care  reco­  Parîngul   Lonea  —  Aurul   Minerul  Teliuc  —  C.F.R  Sime­  talul  de  arii  şi  lieduri  susţinut  dc  Viorica  Cortcz-Gu-
                                                                   zii.  Pină  în  prezent,  frecventa   mandă  elevii,  vor  fi  lichidate   Brad ;  Minerul  Ghelar  —  Uni­  ria  ;  Minerul  Vulcan  —  Mine­  guianu  şi  Vasilc  Mailinoiu  —  laureaţi  ai  concursurilor
                                                                   elevilor  recrutaţi  din  uzina  de   şi  greutăţile  care  s-au  ivit  sau   rea  Alba  ;  Minerul  Teliuc  —   rul  Aninoasa.  internaţionale;  22,55  Clasici  ai  muzicii  româneşti:  Ion
                                                                   reparat  utilaj  minier  şi   din   se  vor  ivi  pe  parcurs.  Constructorul  Hunedoara ;  Mi­                              Vidu;  23 10  Melodii  in  noapte  —  muzică  uşoară.
                                                                   exploatările  miniere  ale  Văii   Şantierele  şi  întreprinderile   nerul  Vulcan  —  Ştiinţa  Pe­  ETAPA  A  XXVI-A,  18  IUNIE  PROGRAMUL  II:  7.45  Pagini  din  operele  româneşti;
                                                                   Jiului,  este  corespunzătoare  şi   industriale,  din  regiune,  tre­  troşani  ;  Minerul  Aninoasa  —   Aurul  Brad  —  Minerul  Vul­  8.30  Muzică  populară  din  Oltenia;  9.03  Program  inter­
                                                                   interesul  pentru  studiu  este   buie  să  dea  dovadă  de  mai   I G.O.  Deva  ;  C.F.R  Simeria  can  ;  Minerul  Aninoasa  —  M i­  pretat  de  orchestra  simfonică  a  Filarmonicii  ele  stal
                                                                                                                                                                                                „Banalul"  din  Timişoara;  9,45  „Tinereţea  are  cuvînlul"
                                                                   cel  aşleplat.  Se  impune  insă   inult  interes,  să  folosească  in   —  Voinţa  Ilia ;  Dacia  Orăştie  nerul  Teliuc ;  C F.R.  Simeria  —  muzică  uşoară;  10,05  Teatru  radiofonic;  „N-a  fost  în
            Lucrările  practice  de  laborator  contribuie  în  mare  mă­  un  efort  care  să  umple  golul   mai  mare  măsură  posibilităţi­  —  Textila  Sebeş  —  Minerul   Ghelar ;   Dacia   zadar".  Dramatizare  de  Al.  Mirodan,  după  romanul  lui
        sură  la  consolidarea  cunoştinţelor  teoretice  ale  elevilor.  creat  prin  înlîrzierea  începe­  le  pe  care  această  nouă  formă              Orăştie  —  Parîngul   /Lonea ;    Al.  Sipeioo:  11,08  Interpreţi  din  trecut  ai  muzicii  popu­
            In  fotografie:  profesorul  Liviu  Tit  Mîzgan,  de  la  Liceul   rii  cursurilor.  de studiu  le oferă  pentru  satis­  ETAPA  A  XX-A,  7  MAI  Textila  Sebeş  —  Unirea  Alba;   lare:  violonistul  Ion  Matache;  11,25  Program  de  lie­
        „Aurel  Vlaicu"  din  Orăştie,  efectuează,  împreună  cu  elevii   Tot  două  clase,  cu  acelaşi   facerea  necesităţilor,  din  ce  în   Aurul  Brad  —  Dacia  Orâş-   Voinţa  Ilia  —  Constructorul   duri;  12,10  Ritmurile  cincinalului;  12.30  Selecţiuni  din
        clasei  a  X-a  B  reală,  experienţe  demonstrative  Ia  o  lecţie   profil  (strungari  si  lăcătuşi),   ce  mai  mari,  de  cadre  califi­  tie ;  Textila  Sebeş  —  C.F.R.   Hunedoara ;   I.G.O.  Deva  —   „Estrada  duminicală":  Autograf  muzical,  II.  Mălincanu;
         de  chimie.                                               au  luat  fiinţă  în  cadrul  Gru­  cate.   T.  ISTRATE     Simeria ;  Voinţa  Ilia  —  Mine-  Ştiinţa  Petroşani.           13,45  Valsuri  celebre;  14,00  Concert  de  prinz;  15,30  Ine-
                                                                                                                                                                                                luş-învîrtecuş;  15,45  Cintă  Maria  Lătăretu  şi  Traian
                                                                                                                        ■  ■                              r iO E                                Lâscuţ-Făgărâşanu;  16,15  Sfatul  medicului:  Maladiile
                                                                                                                                                                                                sezoniere  şi  sarcina;  17,10  Recital  dc  harpă:  Liana
                                                                                                                                                                                                Pasquali;  17,40  Coordonate  culturale:  „In  fiecare  sat  o
                                                                                                                               dus  aminte ?  E  un  sortiment  Din  economiile
                                     Dispărut                      In  acelaşi  local,  funcţionează   chiar  dacă  ea  n-a  mai  dat  nici   Simeria  Ei,  vedeţi  că  v-aţi  a­               scenă,  pc  fiecare  scenă  satul";  18,35  Prelucrări  de  fol­
                                                                                                 un  scinn  de  viaţă  de  cînd  m-a
                                                                   acum  magazinul  cooperativei
                                                                   de  consum.  Profilind  de  fap­  părăsit.  Vă  rog  din  suflet  s-o   nou  ăl  fabricii  din  localitate.                  clor;  19,30  Noapte  bună,  copii:  „Comoara";  19,50  Scară
                                                                   tul  că  geamurile  şi  uşile  fos­  căutaţi.  Mi-a  spus  cineva  că   Relcla,  după  cum  ne-a  infor­                     de  operă:  „Flautul  fermecat"  dc  Mozart  (actul  I);  în
                                     fără  urmă                    tei  sale  prăvălii  nu  erau  asi­  se  află  la  Hunedoara".  mat  conducerea  acestei   fa­  altora                       pauză:  Carnet  plastic;  Tendinţe  in  arta  plastică  româ­
                                                                   gurate,  Ic-a  spart  de  mai  mul­  Orfeanele  de  miliţie  au  între­  brici,  este  simplă.  Se  ia  făina                nească  contemporană;  Muzeu?,  factor  important  în  râs-
                                                                   te  ori  şi  şî-a  însuşit  alimente,   prins  cercetări  şi  au  identifi­  şi  se  toarnă  în  recipientul  de   7.000   de  lei  sint  bani  fru­  pindirca  culturii;  21,15  Seară  de  operă:  „Flautul  ferme­
                                       Elevul  llenţ  losif,  din  clasa   băuturi,  stofe  şi  alte  mărfuri.  cat-o  pe  mama  fugară.  Ea  se             moşi.  Cu  ci  poţi  să-ţi  cum­   cat"  de  Mozart  (actul  al  Il-lea):  24,00  Concert  nocturn
                                     a  V lII-a  B  a  Şcolii  generale   Primul  bilanţ  (al  furturilor):  numeşte  acum  (s-a  căsătorit   amestecat.  Se  pune  apoi  apă                     Buletine  de  ştiri şi  radiojurnale;  5,00; 6,00; 7,00;  10,00;
                                     Ui.  Petru  Groza  din  Deva,  n-a   7.500  lei  Al  doilea  încă  nu   intre  timp),  Balcan  Eleonora,   călduţă,  sare  şi  drojdie.  Se  a-   peri  multe  lucruri.  Aşa   s-a   12,00;  14.00;  16,00;  18,00;  22,00;  23,52  (programul  I);  7,30;
                                                                                                                                                             gîndit  şi  IJie  Emil  din  Zam.
                                     mai  dat  pe-acasă  şi  nici  pc  )n   s-a  încheiat  Socotelile  le  face   locuieşte  în   Hunedoara,   pe   meslecă  bine,  apoi  se  lasă  să   fost  casier  al  agenţiei  CEC.   0.00;  13,00;  15,00;  17.00;  19,00;  23,00;  0,57  (programul  If).
                                     şcoală  de  mai  bine  de  două   tribunalul  din  Haţeg.   strada  Cerbului  nr.  5,  şi  lu­  crească  După  ce  a  crescut  se   Dar  cum  să  facă  rost  de  ci ?
                                     săplâniîni.  El  locuia  în  satul                          crează  ca  funcţionară  la  I.G.O.                         S-a  gindil  mult  şi  „ideea  sal­
                                     Păuliş  şi  făcea  in  fiecare  zi                            Chemată  în  faţa  organelor   frâmînlă.  După  frămîntare  se   vatoare"  i-a  venit.   Oamenii
                                     naveta.  Se  presupune  că  a  dis­  Suflet                 de  stat,  a  recunoscut  că  şi-a   presară  deasupra  cuie.   Cuie   depun  bani ?  Depun  !  Trebuie
                                     părut  in  timpul  călătoriei.  Pă­                         abandonat  fiul  A  făcul-o,  zice   de  2-3  sau  4  ţoii.  Mai  mari  nu.   trecuţi  in  libret ?   Trebuie !   18,00  Pentru  cej  mici  „ABC...  De  ce*?;  18,25  Pentru
                                     rinţii,  profund  îngrijoraţi,  il                          ea,  pentru  că  bunicii   aveau   La  nevoie  şi  după  gust,  se  pot   Dar  pe  fişa  de  evidenţă ?  Tre­  tinerelul  şcolar:  „România  pitorească  1067";  18.50  Publi­
                                                                                                                                                                                                citate;  19.00  Telejurnalul  de  seară;  19,20  Buletinul  cir­
                                     ceva  despre  soarta  lui  Henţ  de  „mamă                  stare  bună  şi-l  puteau  între­  adăuga  aşchii  de  la  ascuţitul   buie  înregistraţi  şi  acolo.  De­  culaţiei  rutiere;  19,30  Sâptămîna;  20,30  Reflector;  20,45
                                                                                    o i i
                                     caută  peste  tot  Cei  care  ştiu
                                                                                                 ţine.  Ce  „suflet  nobil",
                                                                                                                          de
                                     losif  sint  rugaţi  să  anunţe  re.                        mamă ? !   S-a  angajat   însă   creionului,  bucăţele  de  cără­  punătorul  însă  nu  vede  aceas­  Avanpremieră;  21,00  Teleglob:  Tanganica;  21,30  Pre­
                                                                                                                                                             tă  operaţie.  Ei  ?  Tocmai  acest
                                     dacţia  sau  pe  părinţii  aces­                            să-şi  ajute  fiul.  Cine  ştie,  poa­  midă  cu  o  granulaţie   intre   „ei"  i-a  adus  lui  Ilie  Emil  cei  mieră  la  teatrul  dc  operă  şi  balet:  opera  "Lohengrin"
                                     tuia  din  Păuliş.              Comandantul   miliţiei   din   le  că  o  coardă,  undeva  in  ini­  0,5—1,5  mm  şî  alte  asemenea...   7.000  de  lei.  In  libret  consem­  de  Wagncr:  22,00  Telejurnalul  de  noapte;  22,10  Cam­
                                                                   Hunedoara  a  primit  o  scrisoa­  mă,  mai  vibrează.      delicatese.                   na  depunerea,  dar  pe  fişa  de   pionatul  mondial  de  patinaj  artistic.  (Exerciţii  libere
                                                                                                                                                                                                bărbaţi)  Transmisiune  de  la  Viena;  24,00  închiderea  e-
                                                                   re.  Era  expediată  de   copilul                                                         evidenţă,  ba.  Asta,   bineînţe­  mîsiunii
                                                                                                                                 Aluatul  astfel  pregătit
                                                                                                                                                        se
                                      Spărgătorul                  Hurezeanu  Gr.  Sabin,  din  co­                            lasă  să  mai  crcască  puţin,  a­  les  pînă  cînd  organele  de  con­
                                                                   muna  Stejaru.  raionul  Gilort.
                                                                                                                                                             trol  i-au  pus  mina  în  ceafă :
                                                                   Cu  mina  tremurîndă.  copilul   Pline                      poi,  tăiat  în  bucăţi  de  1  sau   „Opreşle-le  hoţule !".     Curtrva  li  vremea
                                       Să  nu  credeţi  cumva  că  e   cerea  ajutorul  organelor  de                          2  kg,  se  bagă  la  cuptor.  Piinea   Şi  de  atunci,  casierul  ne­
                                     vorba  de  un   spărgător   de                                                                                          cinstit  s-a  oprit.  S-a  oprit  pen­
                                     gheaţă.  Nu !  E  un  spărgător   stat  să-şi  găsească  marna.  cu  armătură             cu  armătură,   bine  rumenită,   tru  4  ani .,  la  penitenciar.                PENTRU  24  ORE
                                     de  geamuri  Şi  uşi  Se  numeş­  „Ain  fost  părăsit  de  mama                           se  recomandă  celor  bolnavi  de                                  Vreme  nestabilă,  cu  cerul  temporar  noros.  Izolat  vor
                                     te  Şufană  Ioan  şi  a  avut  pînă   mea  cînd  aveam  G  luni.  M-a                     dinţi.  Fabrica  din  Simeria  ga­  Rubrică  redactată  dc       cădea  averse  de  ploaie.  Vîntul  va  sufla  moderat,  cu  in­
                                     nu  de  mult  domiciliul  stabil   crescut  bunica.  Acum  insă,  bu­                     rantează  vindecarea  definiti­          OII.  PA VEL            tensificări  temporare  din  vest  şi  nord-vest  Tempera­
                                     in  salul  Ruşor,  comuna   Riu                               Nu  ştiţi  cum  arată  o  pîine   vă.  Dinţii  astfel  scoşi,  nu  vor   cu  sprijinul  colaboratori­  tura  —  în  uşoară  scădere,  ziua  va  fi  cuprinsă  intre  8
                                      Alb,  raionul  Haţeg  Cîndva  a   nica  a  murit  şi-am  rămas  sin­  cu  armătură ?   la  gîndili-vă                      lor  şi  al  corespondenţilor   şi  13  grade,  iar  noaptea  intre  —2  şi  -f3  grade.
                                     fost  proprietarul  unei  prăvălii  gur.  Eu  o  iubesc  pe   mama,  bine.  Mai  ales  cetăţenii   din  mai  durea  niciodată.     voluntari
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15