Page 9 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 9

PROLETARI  DIH  TOATE  TARILE.  UNIŢI-VA I
                                                                                                                                                                                                 Adunări  electorale  la  sate

                                                                                                                                                                       0  DELEGAŢIE

                                                                                                                                                                    GUVERNAMENTALA
                                                                                                                                                                                                  < J ) r in             m     a n e a
                                                                                                                                                                    ROMANA  A  PLECAT

                                                                                                                                                                    In  R.D.  GERMANA             t a t a u n

                                                                                                                                                                    Joi  dimineaţa  a  părăsit  Ca­
                                                                                                                                                                   pitala,  plecind  în  R.D.  Germa­
                                                                                                                                                                   nă, o delegaţie guvernamentală   Sala  căminului  cultural  din   la  5  martie   a.c.   Candidaţii
                                                                                                                                                                   română  condusă  de  Constantin   Dobra  devenise  neîncâpâtoare   F.DP.  Octavian  Giurgiu, ‘ Ele­
                                                                                                                                                                   Scarlat,   ministrul   industriei   pentru  numărul  mare  de  cetă­  na  Dimperiu  şi  Ioan   Moisil
                                                                                                                                                                   chimice,  care  va  par ticipa  la   ţeni  veniţi  la  adunarea  electo­  ie-au  vorbit  cetăţenilor  despre
                                                                                                                                                                   deschiderea  ediţiei  din  primă­  rală.  îşi  dăduseră  inlîlnire  aici   realizările înfăptuite  în  anii  de
                                                                                                                                                                   vara  acestui  an  a  Tîrgului  in­  candidaţii  F.D.P.  şi  locuitorii   după  eliberare,  despre  înflori­
                                                                                                                                                                   ternaţional  de  la  Leipzig.  din  ţoale  satele  comunei.  Peste   rea  comunei  şi  a  şalelor  apar­
                                                                                                                                                                                                  550  de  oameni  au  ţinui  să  stea   ţinătoare.
                                                                                                                                                                                                  la  sfat  cu  cei  mai  harnici  şi
                                                                                                                                                                                                                                  Despre  rezultatele  obţinute
                            ANUL  XIX.  NR.  3785                              VINERI  3  MARTIE  1967                             4  PAGINI  -   25  BANI                       (Agerpres).      apreciaţi  cetăţeni  —  candidaţii   de  ţăranii  cooperatori,  preocu­
                                                                                                                                                                                                  de  deputaţi  pentru  alegerile  de  pările  consiliului  de  conducere
                                                                                                                                                                                                                                al  cooperativei  agricole  Dobra
                                                                                                                                                                                                                                a  vorbit  pe  larg  Ioan  Muntea-
                                                                                                                                                                                                                                nu,  candidat  al  F.D.P.  din  cir­
                                                                                                        Pe  .şantierul  laminorului  bluming  de  1300  mm                                      Elcclromontaj  Sibiu.  Relatăm   cumscripţia  nr.  5,  preşedintele
                                                                                                                                                                                                                                cooperaiivei
                                                                                                                                                                                                cazul  mai  în  amănunt  pentru
                                                                                                                                                                                                                                             agricole  de  pro­
                                                                                                                                                                                                a  oferi  o  mostră  cc  denotă  lip ­  ducţie,  care  a  subliniat  atenţia
                                                                                                                                                                                                sa  de  probitate  profesională  a   care  se  acordă  pregătirii  cam­
                                                                                                                                                                                                tovarăşilor  de  aici.  Devierea  a-   paniei  agricole  de  primăvară,
                                                                                                                                                                                                cestci  lin ii  necesită  schimbarea   manifeslîndu-şi  încrederea  că
                                                                                                                                                                                                poziţiei  a  patru  stîlpi  metalici   toţi   ţăranii   cooperatori  vor
                                                                                                                                                                                                susţinători  ai  cablurilor.  Dată   munci  cu  însufleţire  la  efec­
                                                                                                                                                                                                fiind  urgenţa  lucrării,  la   ru­  tuarea   lucrărilor  de  calitate
                                                                                                                                                                                                găminţile  conducerii  şantieru­  şi  la  timpul  oplim.
                                                                                                                                                                                                lui  din  Sibiu,  J.C.S.II.  a  accep­  Din  rîndul  celor   prezenţi,
                                                                                                                                                                                                tat  să  toarne  fundaţiile  acestor   mulţi  cetăţeni  au  ţinut  să  vină
                                                                                                                                                                                                stilpi  după  nişte schiţe sumare.   cu  completări  in  propunerile
                                                                                                                                                                                                In  ziua  de  6  februarie  şantie­  care  s-au  făcut  în  cadrul  în­
                                                                                                                                                                                                rul  Elcctromontaj  a  fost  anun­  tâlnirilor  cu  candidaţii  F.D.P.,
                                                                                                                                                                                                ţat  că  lucrarea  este  gata,  fiind   angajîndu-se  să-şi  aducă  ţoală
                                                                                                                                                                                                invitat să  înceapă  montajul.  In   contribuţia  la  întărirea  econo-
                                                                                                                                                                                                urma  acestei  telegrame sibienti   mico-organizatoricâ  a  coopera­
                                                                                                                                                                                                au  rămas  surprinşi.  Ei  au  tri­  tivei  agricole  de  producţie  şi
                                                                                                                                                                                                mis  un  delegat  Ia  faţa  locului.   că  vor  da  lot  sprijinul  candi­
                                                                                                                                                                                                Omul  s-a  prezentat  cu  certitu­  daţilor  F.D.P.  în  acţiunile  ob­
                                                                                                                                                                                                dinea  că  fundaţiile  erau  greşit   şteşti  ce  le  preconizează.  Ale­
                                                                                                                                                                                                executate.  Şi  aşa  a  fost!  Rine,   gătorii  Ioan  Herboi,   Rusalin
                                                                                                                                                                                                veţi  zice,  de  ce  este  vinovat   Negrea,  Victoria  Neagu,  Vasile
                                                                                                          Noul   laminor  bluming  de                              hala  motoarelor,  nu  s-a  putut   şantierul  Elcctromontaj ?  Cul­  Borza  şi  alţii,  au  arătat  că  la
                                                                                                        1 300  mm.  ce  se  constr uieşte  la                      turna  betonul  ciclopian  de  la   pa  rezidă  din  faptul  că  ener-   construirea  noului   local   de
                                                                                                        Hunedoara  se  defineşte,  prin    IMPERATIVUL             cuptoarele  adinei  şi  fundaţiile   gcticienii  ştiau  că  se  vor  greşi   şcoală  din  Dobra,  lărgirea  dru­
                                                                                                        anvergura  lui,  drept  principa­                          Iransîercarului  etc.   Execuţia   fundaţiile.  Mizau  pe  această   mului  principal  ce  trece  prin
                     Ccle  14  strunguri  de  mare  productivitate,  mînuite  de  oamenii  pricepuţi  de  la   lul  obiectiv  pe  caic  îl  execută   PRIMULUI  TRIMESTRU:   decanlorului   a  fost   frînală   greşeală  pentru  a  mai  cîştiga   comună,  construirea  unui  dig
                slrungâria  de  cilindri  a  C.  S.  Hunedoara,  asigură  executarea  unor  lucrări  de  calitate   întreprinderea   de  construcţii               fiindcă  încă  la  această  dată  nu   timp,  fiindcă  stîlpii  nu   erau   pe  marginea  drumului  din  pia­
                superioara.                                                                             siderurgice  din  localitate.  Con­  25°|0  DIN  PLANUL    a  fost  deviată  linia  aeriană  de   gatn.  Vinovat  se  face şi I.C.S.H.  ţă  spre  gară  —  propuneri  fă­
                                                                                                        strucţia  acestui  obiectiv   ne­                          110  kV,  deşi  după  toate  ami-                            cute de  cetăţeni  în  adunarea  e-
                                                                                                        cesită  uzinarea  şi  montarea  a                          nârile  trebuia  terminală  la  28                           lecloralâ  —  vor  participa  cu
                                                                                                        5.500  tone  construcţii  metalice ANUAL  DE  INVESTIT!!   februarie  (N.R.  —  Executantul            A.  OARGA        întreaga  familie.
                Combinatul  siderurgic                                                                I  şi  10.600  lone  utilaje  tehnolo­  două  luni  expirate  s-a  realizat   acestei  lucrări  este   şantierul  (Continuare  în  pag.  o  3-a)  S.  CERBU
                                                                                                        gice,  din  care  cea  mai
                                                                                                                              mare
                                                                                                        parte  produse  în  ţară,  luma-
                                                                                                        rea  a  80.000  mc  betoane  şi  po­  abia  50  la  sulă   din  volumul
                                                                                                        zarea  a  570  km  cabluri  electri­  planificai.  De  ce?  fată  cc  ne-a
                                                                                                        ce  Realizarea  unui  atît  de  în­  declarat  inginerul  Mircea  Cio-
                                                                                                        semnat  volum  de  lucrări,   în   rapciu:  „Deşi  valorile  nu  sînt   DE  PE  FIECARE  HECTAR —
                                    Hunedoara                                                           mai  puţin  de  doi  ani  de  zile,   cesl  paradox ?  Iniţial   proiec­
                                                                                                                                     realizate,  stadiile  fizice  atinse
                                                                                                                                     sinţ  satisfăcătoare.  De  unde  a-
                                                                                                        cere  un  efort  susţinut  din  par­
                                                                                                        tea  beneficiarului,  proiectanţi­
                                                                                                        lor,   uzinelor   furnizoare   şi   tantul  —  Institutul  de  proiec­
                                                                                                        constructorului,   reclamă   o   tări  laminoare   din  Bucureşti
                                                                                                        sincronizare  perfeclă  a  tu­  —  ne-a  indicat  anumite  valori   PRODUCŢII  CÎT  MAI  RIDICATE
                                                                                                                                     pentru  ceea ce  trebuie executat
                                                                                                        turor  activităţilor,
                                                                                                                           respecta­
                         fruntaş  pe  ţară                                                              rea  cu  stricteţe  a  termenelor   în  primul  trimestru.  Pe  aceas­  Constituind  o  rezervă  inepui­  hâr  la  hectar.  Tn  acesle  unităţi   cartofi  la  hectar  mai  mult  faţă
                                                                                                                                     tă  bază  noi  ne-am  făcut  pro­
                                                                                                        inter mediare  stabilite  şi  o  ur­
                                                                                                                                     gramările.  Ulterior,  după  sosi­
                                                                                                        mărire  minuţioasă  a  execuţiei.
                                                                                                                                     rea  devizelor,  ne-am  dat  seama   zabilă  pentru  creşlerca  produc­  organizaţiile  de   partid  s-au   de  producţia  obţinută  la  coo­
                                                                                                                                                                   ţiei  agricole,  sporirea  capacită­
                                                                                                                                                                                                                                perativa  agricolă  din  Cistci,  iar
                                                                                                                                                                                                  preocupat  cu  multă  răspunde­
                                                                                                                                     câ  pr imele  cifre  sînt'supr aeva-
             Teri,  la  Clubul  „Siderurgislul"   la  sulă.  S-au  realizat  18  m ili­  .Diploma   de   întreprindere               luate.  De  aici   neconcordanţa   ţii  productive şi  folosirea  raţio­  re  de  stabilirea  şi  înfăptuirea   producţia  dc  porumb  realizată
            din  Hunedoara,  a  avut  loc  a­  oane  lei  economii  suplimenta­  fruntaşă  pe  industr ie"  in  între­               amintită.                     nală  a  pâmînlului  au  fost  pro­  unor  măsuri  chibzuite,  menite   dc  cooperatorii  din  Lăpuşnic
                                                                                                          La  sfîr-şit  de  februar ie  ne-a
            dunarea  festivă  de  înmînare  a   re  la  preţul  de  cost  şi  43  mi­  cerea  socialistă  pe  ţară,  colecti­  interesat  sâ  cunoaştem  care   Dar  mai  sînt  şi  alte  cauze.   bleme  ce au stat  şi  stau  în  per­  să  asigure  valorificarea  cit mai   întrece cu  peste 2.700 kg la  hec­
            ■.Steagului  roşu"  şi  .Diplomei   lioane  lei  beneficii  pesle  plan.  vului  Combinatului  siderurgic   este  volumul  producţiei  reali­  Una  din.cele  mai  importante   manenţă în  atenţia  Comitetului   deplină  a  rezervelor  existente   tar  pc  cca  înregistrată  la  coo­
            de  întreprindere  fruntaşă   pe   Printre  succesele  importante   din  Hunedoara,  tovarăşul  Du­  zate  în  acest  an.  în  ce  măsură   se  referă  la  neeliberarea  am­  regional  de  partid.  Dezbaterile   penlru  creşterea  producţiei  a­  perativa  agricolă  din  llia.  Un
            industrie"  în  întrecerea  socia­  ale  siderurgicilor  se  numără   mitru  Gheorghiu  a  felicitat  pe   ritmul  actual  de  execuţie  va   plasamentului  —  pînă  la  2  fe­  iniţiale   în  această   privinţă,   gricole.  simplu  calcul  ne  arată  câ  dacă
            listă  pe  ţară  pe  anul  1966  com­  şi  asimilarea  a  4  noi  mărci  de   muncitorii,  inginerii  şi  tehni­  putea  conduce   la  realizarea   bruarie  —  a  vechii  linii  de  e­  precum  şi  studiile  întreprinse   producţia  dc  porumb  la  coope­
            binatului  siderurgic  din  loca­  oţeluri  şi  6  tipodimensiuni  de   cienii,  pe  toţi  oamenii  muncii   imperativului  primului  trimes­  vacuare  a  şutajelor.  Asta  din   de  specialişti  au  scos  în  evi­  Vom  insista  însă  mai  mult  n-  rativa  agricolă  din  Uia  sc  si­
            litate.  Au  luat  parte  tovarăşii   laminate.             din  combinat,  pentru  realiză­                             cauză  că  combinatul  n-a  turnat   denţă  posibilită­                                                  tua   Ia  nivelul
            Ghcorghe  Călin,  prim-secretar   Aşa  cum  s-a  arătat  în  refe­  rile  obţinute   în  îndeplinirea   tru. După  cum  ne  relata  tovară­  la  vreme   chiblele   necesare   ţile  mari  exis­                                 cetei   realizate
            al  Comitetului  regional  Hune­  ratul  prezentat  de  ing.  Nieulae   sarcinilor  de  plan .şi.a  angaja­  şul  Mircea  Clorapciu,  inginer   pinti u  varianta  nouă- executa­  tente   pentru                                 la  Lăpuşnic  şc
            doara  al   P.  C.  R.,   Dumitru   Agachi,  directorul  general   al   mentelor-  şi  le-a  urat  noi  suc­             tă  de  noi.  Nu  s-au  putut  deci   ' obţinerea   de               liste                               puteau   obţine
            Gheorghiu,  vicepreşedinte   al   combinatului,  realizările  obţi­  cese  în  anul  1967.  şef  coordonator,  pe  trimestrul   alaca  la  vreme  sala  de  maşini,  producţii   lot                                              în  plus  pesic
            Consiliului  Central  al  Uniunii   nute  sînt,  în  bună-măsură.  ur­  Siderurgi.şlii  din  marea  ce­  1  întreprinderea  şî-a  programat             mai  sporite  dc                                                         500  tone  boabe,
            Generale  a  Sindicatelor  din   mare  a  faptului  câ,  sub  îndr u­  tate  de  metal  n  patriei  au  fost   să  realizeze  un  volum  de  pro­       pe  flecare  hec­                                                        cantitate  sufici­
            România.  Ion  Cheşa,  adjunct   marea  organizaţiei  de  partid,   'felicitaţi  de  asemenea  de  către   ducţie  de  20.000.000  lei  In  cele        tar.              i f t l o r i f i e a i   p e   d e p l i n ,          entă  pentru  In-
            al  ministrului  Induşii*iei  meta­  întrecerea  socialistă  a  devenit   ing.  Ioan  Cheşa. adjunct al  mi­                                             Apelînd  la ci­                                                         grăşarea  a  1.250
                                                                           Luînd  cuvîntul.  tovarăşul  ACTUALITĂŢI
            lurgice,  Nicolae  Moraru.  pre­  o  adevărată  şcoală  a  maselor   nistrului  industriei  metalurgice.                HUNEDORENE                      fre,  se  poale  a-                                                       porci  la  greuta­
            şedintele  Uniunii  sindicalelor   largi  de  oameni  ai  muncii  pen­                                                                                  râta  că  orienta­  p o i e i x t f a l u l   p r e d r a e t f v         tea  dc  100  kg.
            din  ramura  metalurgie,  Pogca   lru  organizarea  şi  conducerea   Gheorghe  Călin  a  transmis co­                                                   rea  dală  de  or­                                                       Asemenea  pier­
            Brîncoveanu,  preşedintele  Con­  producţiei,  descoperirea  şi  va­  lectivelor-  de  cocsari,  fur nalişti,                                          ganele şi organi­                                                         deri  au  înregis­
            siliului  regional  al  Uniunii  Ge­  lorificarea  cît  mai  deplină  a   olelari.  laminalori   şi  tuturor             Simeria, Şcoala  horticolă Geoa-   zaţiile de partid                                                    trat  şi  coopera­
            nerale a Sindicatelor din  Româ­  rezervelor  interne.      salariaţilor  din  combinai  calde   „Autobuzul              giu  şi  serele  sfatului  popular   din   regiunea    a l   p ă m î n i u i u i  ?                     tivele  agricole
            nia.  Gheorghe  Vasiu,  prim-se-   In   anul   1967   însă   co­  felicitări  din  partea  Comitetu­                     orăşenesc.                     noastră  în   co                                                         din  Lunca,  Bîr-
            cretar  al  Comitetului  orăşenesc   lectivului  din  Combinatul  si­  lui   regional   Hunedoara   al   vine  şi  la  noi“                             priveşte  folosi­                                                        său,  Gusu,  Riu
            Hunedoara  al  P C R.  şi  Mihai   derurgic  Hunedoara  îi  revin   P.C.R.  şi  le-a  urat  noi  succese                                                rea  cu  chibzu­                                                         Alb  şi  altele,
            Ccrvencovici.  preşedintele Con­  sarcini  importante.   Fabricile,   în  activitatea  lor  rodnică  pen­                Maşini  şi  utilaje            inţă  a  fondului                                                        unde  producţia
            siliului  local  al  Uniunii  Gene­  uzinele,  şantierele  construcţiei   tru  a  da  patriei   metal   mni   Cetăţenii  localităţilor  Sălaşul         funciar  s-a  ma­                                                        de  porumb  a
            rale  a  Sindicalelor  din  Româ­  socialiste  vor1  trebui  sâ   pri­  mult,  mai  ieftin  şi  de  calitate   Superior  şi  Păroşi  din  raionul   livrate  cooperativelor   terializat   în  creşterea   pro­  supra  neajunsurilor  care   sc   fost  mai  mică  cu  pesle  900  kg
                                                                                                       Haţeg,  au  Irâil  ieri  o  marc  bu­
                                                                                                                                                                                                                                faţă  dc  media  pe  regiune.  Con­
            nia.                          mească  de  aici  metal  mai  mult   superioară  Vorbitorul  a  arătat   curie.  Dor inţa  lor  de  a  se  pre­          ducţiei  medii de  griu  cu273 kc,   inlîlnesc   în  direcţia  folosirii   ducerile  unităţilor  amintite,  în
              înaltul  titlu  de  întreprinde­  cu  performanţe  calitative  su­  că  înalta  distincţie  ce  le-a  fost   lungi  traseul  autobuzelor  pînă   agricole  de  porumb cu  890  kg.de cartofi   fondului  funciar,   considerind   loc  să  analizeze  profund  cau­
                                                                                                                                                                                                  câ  organizaţiile  de  partid
                                                                                                                                                                                                                           şi
            re  fruntaşă  pe  industrie  in  în­  perioare  De  aceea,  producţia   acordată  trebuie  să  constituie   în  Sălaşul  Superior,  a  fost  în-       cu 3 300  kg  şi  a  celei  de  sfeclă   conducerile  cooperativelor  a-   zele  care   determină  nivelul
            trecerea  socialistă   pe   anul   de  oţel  va  fi  mai  mare  în  a­  un  îndemn  în  îndeplinirea  sar­                 In  vederea  diversificării   şi   cu  8.300  kg  la  hectar  faţă  de                   scăzut  al  producţiilor,  se  mul­
            1966  a  fost  decernat  Combina­  cest  an  cu  185 000  de  lone,  iar   cinilor  importante  reieşite  din   deplinilâ.  sporirii   volumului  dc  lucrări   realizările  înregistrate  în  anul   grîcole,  trâgind  învăţămintele   ţumesc  să  motiveze  rezullalele
            tului  siderurgic  din  Hunedoa­  cea  de  fontă  cu  270.000  lone.  documentele  Plenarei  CC.  al   „Acum  autobuzul  vine  şi  Ja   mecanizate  în  agricultură  sînt   1965.  Deşi  rezultatele  amintite   necesare  din  deficienţele  evis-   nesatîsfăeâloare  pe  seama  aşa-
            ra  după  ce,  timp  de  doi   ani   Există  reale  posibilităţi  pen­  P C.R   din  .  21-23  decembrie  noi",  se  spune  înlr-o  scrisoare   livrate  cooperativelor  agricole   sînt  bune.  ele  nu  sînt  însă  pe   lenle,  vor  iniţia  acţiuni  concre­  ziselor  .condiţii  naturale  nefa­
            consecutiv,  a  deţinut  .Steagul   lru  realizarea  şi  depăşirea  cu   1966  plivind  lichidarea  cheltu-   trimisă  redacţiei  de  un  grup   numeroase  utilaje.  Astfel,  co­  deplin  mulţumitoare.  Oscilaţiile   te  care  în  final  să  fie  materia­  vorabile".
            roşu"  şi  .Diploma de  întreprin­  succes  a  acestor  sarcini,  —  au   ieiilor  neeconomicoase.  r educe­  de  cetăţeni   care-şi   exprimă   operatorii  din  Girbova,  Mier­  mari  de  la  un  an  la  altul  ale   lizate  în  creşterea  continuă  a
            dere  fruntaşă  pe  ramură".  El   arătat  în  cuvintul  lor  maistrul   rea consumurilor specifice,  mai   mulţumirea  faţă  de  rezolvarea   curea,  Mihalţ,  Oiâşlie,  Ostrov   producţiei  la  hectar  ce  se  con­  producţiei  agricole.  Compara­
            este  o  nouă  dovadă  a  preţuirii   furnalist  Gheorghe  Cismaş,  in-   buna  gospodărire  a  metalului   acestei  probleme.  şi  Rapolt  şi-au  procurat  prin   stată  în  cadrul  brigăzilor  şi  u­  rea  rezultatelor  obţinute  de  u-
            deosebite  a  eforturilor  depuse   ginerîj  Cornel  Deheleanu   şi   şi  creşterea  eficienţei  înlregii                intermediul  Bazei  de  aprovi­  nităţilor  care  îşi  desfăşoară  ac­  nilâţi  care  au  condiţii  pedocli­  Cauze  care generează
            de  oţelaii,  furnalişti,  lamîna-   Iosif   Pîrvu,   prim-topilorul   activităţi  economice.                                                                                         matice  asemănătoare  permite
            lori,  cocsari,  aglomeratorişti  şi   Constantin  Enache  şi  lamina-   In  numele  tuturor  siderur-   Veşminte        zionare  a  Uniunii  regionale  a   tivitatea  în  condiţii  asemănă­  evidenţierea  faptului câ  nu  fac­
                                                                                                                                     cooperativelor-  agricole  6  trac­
            ceilalţi  oameni  ai  muncii  din   torul   Viorel   Neag.   In   vi­  gişlilor  din  combinat  partici­                 toare  şi  12  remorci.       toare  de  sol  şi  climă  demon­  torii  naturali  determină  nive­  diminuarea
            marea  cetale  de  oţel  a  patriei   ilor  ne  vom  strădui  sâ  per­  panţii  la  adunare  au  adresat  o   de  primăvară                            strează  câ  în  unele  locuri  per­  lul  scăzut  al  producţiilor   la
            penlru  a  se  înscrie  în  primele   fecţionăm  continuu   metodele   telegramă  Comitetului  Central                                                 sistă o serie de  deficienţe  pe  li­  unele  culturi,  ci  deficienţele   recoltelor
            rînduri   ale   constructorilor   de  muncă  şi  procedeele   teh­  al  Partidului  Comunist  Român,   Oraşul  Hunedoara  se  pregă­                                                  de  ordin  tehnic  sau  organiza­
            României  noi,  socialiste.                                 tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu.   teşte  să-şi  îmbrace  veşmintele                       nia  utilizării  depline  a  capaci­  toric  ce  se  manifestă  în  activi­  In  cadrul   complexului   de
                                          nologice ;  vom   lupta  penlru                                                                                          tăţii  productive  a  pâmînlului.
              Tn  primul  an  al  cincinalului   întărirea  disciplinei  şi  gospo­  prin  care-şi  exprimă  mulţumi­  de  primăvară.  După  cum  am                                              tatea  cooperativelor   agricole.   măsuri  menite  să  asigure  ridi­
            pe  graficele  întrecerii   socia­  dărirea  cu  cea  mai  mare  gr ijă   rea  şi  satisfacţia  deplină  pen­  fost  informaţi,  marele  centru   C R O N IC Ă                        Iată  numai  cîteva  exemple.  In   carea  potenţialului  productiv al
            liste  din  această  întreprindere   a  metalului.  Ne  angajăm   ca   tru  înalta  distincţie  acordată,   siderurgic   va   primi  pentiu            Exemple  concludente          anul  trecut, cooperatorii din Mi­
            au  fost  înscrise  pesle  prevede­  prin  folosirea  raională  a  ca-   holârîrea  lor  fermă  de  a  de­  parcurile  şi  zonele  verzi  de  pe                                      halţ  au  recoltat  cu  7.200   kg  (Continuare  In  pag  a  3-a)
            rile  planului   mai  mult   de  pacilăţilor  de  producţie,  valo-   pune  toată  capacitatea   crea­  străzi,  280.000  flori,  25.000  ar­  Prin  Decret  al  Consiliu­
            6.000  lone   cocs   metalurgic.  rificînd   din  plin   rezervele   toare,  întreaga  putere  dc  mun­  buşti  ornamentali  şi  4.000  de   lui  de Stat  al  Republicii  So­  Un  exemplu  demn  de  urmat
            29.000  tone  fontă,  25.000  tone   existente  să  producem   peste   că  pentru  îndeplinirea  şi  de­  trandafiri.  In  primăvara  aceas­           în  privinţa   folosirii  în  mod
            oţel  şi  34 000  lone  laminate  fi­  plan  20 000   tone  oţel  —  cu                    ta,  zonele  verzi  ale  Hunedoa­  cialiste România,  Alexandr u   gospodăresc  a  terenului  ne-au
            nite  A  fost  depăşit  in  procent   10 000  tone  mai  mult  decît  an­  păşirea  sarcinilor  de  plan  pe  rei  vor creşte,  îndeosebi  în  noi­  Voitinovici  a  fost   revocat   oferit  în  anul  trecut  cooperati­
            însemnat  planul  producţiei glo­  gajamentul   iniţial  —   dintre   1967  şi  a  angajamentului  îm­  le  cartiere,  cu  circa  4  hectare.  din  funcţia  de  preşedinte  al   vele  agricole  din  Galda  şi  Cil-
            bale  şi  al  producţiei   marfă.   car e  10.000  tone  să  le  laminăm   bunătăţit.       Aceste  straie  de  primăvară   Tribunalului  Suprem.       nic.  unde  s-au   obţinut   cite
            Productivitatea  muncii  a  fost   in  combinatul  noslru.                                 ale  Hunedoarei  sînt  pregătite                            2.138-2.411  kg  griu,  2.945-3 230
                                                                                                       de  câine  fior icultorii  care  lu­
            realizată  în  proporţie  de  101,25  Jnminînd  „Steagul  roşu"  şi      GIL  COMŞUŢA     crează  Ja  Parcul   dendrologic                              kg  porumb,  16.690  kg  cartofi  şi
                                                                                                                                                                    aproape  43.000  kg  sfeclă  de  za-
                                         de a  li                                                                                    io  vîrstâ  dc  9  ani.  Tatăl  aces­  de  treabă.  Dar  noi  am   făcut
                                                                                                                                                                    se  comportă?  Dar  n-a
                                                                                                                                                                    acest  lucru.  Se  ştie  doar  câ  s-a
                                                                                                                                     teia.  lucrător  In  Fabrica  de  că­
                                                                                                                                                                    jingajat  la  I R.I.L.  şi  câ-şi  vede
                                                                                                                                     rămidă  din  Pricaz,  vine  acasă
                                                                                                                                                                                          aflat
                                                                                                                                     întotdeauna  beat, o  bate, o  lasă
                                                                                                                                                                    dintr-o  altă  sursă  de  informa­
                                                                                                                                     nemîncată.  Fetiţa  stă  mai  mult
                                                                                                                                     la  vecini,  unde  doarme  şi  mă-   ţii,  câ  respectivul  Albu  a  lu­
              Am  scris  in  coloanele  ziaru­  sionar,  suma  de  200  de  lei  şi                                                  nîncâ  Noi  am  cerut  tribuna­  crat  la  fabrica  chimică  şi  că
            lui  nostru   despre  dragostea   un  briceag.  Ştiind  câ  cetăţea­  ra   brutalităţile  şi  atmosfera   părinţii  îşi  îndeplinesc  îndato­  lului  decăderea  tatălui  din   acum  a  fugit  de  acolo.
                                                                        certurilor  din  familie.
            părinţilor  faţă  de copii, grija pe   nul  stă  singur  în  casă,  a  doua   Ne  punem  întrebarea:  Cine   ririle  lor  faţă  dc  copii  —  ne   drepturile  de  părinte  şi,  plasa­  Din  investigaţiile  făcute  re­
            care  aceştia  o  au  faţă  de  creş­  zi  a  escaladat  gardul  şi  a  fu­  are  grijă  de  aceşti  copii,  care   spunea  tovarăşul  Ioan   Davi-   rea  minorei,  fie  la  Casa  de   iese  că  Comitetul  executiv  al
            terea   şi   educarea  tinerelor   rat  un  aparat  de  fotografiat.   nu  au  .părinţi",  cărora  le  lip­  doiu  —  procuror  şef  la  Procu­  fete-şcolari  din  Orâştie,  fie  la   Sfatului  popular  orăşenesc  O-
            vlăslare  despre  armonia  şi  în­  După  acesle  furturi   repetate,   seşte  căminul  cald,  afecţiunea   ratura  raională  Orâştie.  Ea este   bunica ei  care trăieşte.  Urmea­  răşlie  acordă  prea  puţină  aten­
            ţelegerea  ce  dăinuiescîn  fami­  tribunalul  i-a  întocmit dosar  şi   şi  grija  părintească?  Pentru  că   chemată  să  sprijine  organele   ză  ca  tribunalul  să  hotărască.  ţie  serviciului  de  autoritate  tu­
            lii.  Am  relatat  însă  şi  despre   l-a  Irimis  la  şcoala  de  corecţie.  ei  nu  pot  fi  lăsaţi  .să  pluteas-  judecătoreşti   în  soluţionarea   După  cum  ne-am  convins  în-   telară.  Munca  acestuia  este  lă­
            linii  părinţi  care  şi-au  călcat                                                        unor   divorţuri,  a  proceselor   tr-o  anchelâ  recentă,  autorila-   sată  mai  mult  pe  seama  unei
            in  picioare demnitatea  şi  senti­                                                        de  încredinţare  a  copiilor.  In   lea  tutelară  nu  are  în  eviden­  singure   persoane.   Cornelia
            mentul  patern,  au  lăsat  la  voia                                                       faţa  instanţei  autoritatea  tute­  ţa  sa  toate  cazurile  de  minori.   Bogdan,  care  înainte  de  toate
            întimplării  plăpîndele  suflete,                                                          lară  reprezintă  interesele  mi­  De  ce?  E  lesne  de  înţeles.  In­  se  ocupă  dc  problemele  preve­
            şi-au  neglijat datoria  de  părin­                                                        norilor.                      suficienţă  preocupare.  Cei   in   derilor  sociale?!
            te.  Din  cauza  nepăsării,  unii   Anchetă  socială                                         —  Tn  cadrul  autorilâţii  tute­  a  căror  competenţă  ar  trebui   Colectivele de  pe  lîngâ  auto­
            copii  pol.  să-şi  traumatizeze  fa­                                                      lare de pe  lingă  Sfatul  popular   să  intre  această  problemă  nu   ritatea  tutelară  muncesc  cum
            tal  existenţa,  viaţa.                                                                    orăşenesc  Orâştie   acţionează   cunosc  nimic  despre  minorul   pot,  cînd  au  vreme  şi   cum
              ..Era  în  1965.  Emil  Arodi,                                                           patru  colective   formate  din   de  13  ani,  Mircea  Cuţureanu,   ştiu.  Considerăm  câ  e  prea  pu­
            elev  în  clasa  a  Vfl-a  la  Liceul                                                      profesori,  medici, deputaţi, cas­  care  e  plecat  de  acasă  şi  tră­  ţin  numai  să  se  facă  instruirea
             , Aurel  Vlaicu"  din  Orâştie,  a   Cum  a  ajuns  pină  aici  acest   că"  la  voia  întimplării,  pe  va­  nice   —   ne  relata  Cornelia   ieşte  mai  mult  prin  grajduri,   acestora  de  două  ori  pe   an,
            fost  trimis  împreună  cu   alţi   minor?  Desigur,  principala  vi­  lurile  vieţii.  Din  această  raţiu­  Bogdan.  Fiecare  din  aceste  co­  garajuri  şi  ogrăzi.  Actualmen­  cum  se  obişnuieşte  în  practica
             colegi  inlr-o  tabără  de  vară   nă  o  poartă  familia.  Din  dis­  ne  s-a  organizat   un  serviciu   lective  controlează  o  porţiune   te  el  se  află  plecat  în  salul Ce­  acestei  comisii.  Normal  ar  fi
             Aici  a  înl.rat  inlr-o  casă  din  a-   cuţiile  purtate cu  tovarăşa Cor­  special  pentru  ocrotirea  lor  —   din  oraş  de  care  se  interesează   rul  Bâcâinţi.  Ce  face  acolo,  la   ca  sâ  fie  cooplaţi  noi  membri,
             propieren  taberei  şi  a  furat di­  nelia  Bogdan  de  la  autoritatea   autoritatea  tutelară.  Ce  face  a-   pe  această  linie.  In  funcţie  de   cine  stă,  cum  trăieşte?  Nu  ştie   cunoscători  în  această  direcţie
             ferite  lucruri.  Considerind  câ   tutelară   de  pc  lîngâ   Sfatul   ceasla,  cum  îşi  justifică  exis­  timpul  lor  disponibil,  ei  vizi­  nimeni!  şi  cu  tragere  de  inimă  în  mun­
             minorul  este  la  prima  abatere,   popular  orăşenesc   Orâştie,  a   tenta,  care  este  raţiunea  ei  de   tează  diferite  familii,  ţin  legă­  Emilian  Albu  a  fost  eliberat   ca  cu  minorii.  Dorinţa  unani­
             Procuratura  raionului  Orâştie   reieşit  câ  copilul  făcea  .obiec­  a  fi?            tura  cu  minorii,  cu  procuratu­  nu  de  mult  dinlr-o  colonie  de   mă  (credem  că  şi  a  celor  în    *
             a dispus refuzarea  pornirii  pro­  tul"  unor certuri  dese  între  pă­  —  Conform  articolului   108   ra,  miliţia,  ne  ajută  în  reali­  reeducare.  Cum  era  şi  firesc,   cauză)  e  ca  autoritatea  tute­  ■ 4
             cesului  penal.  Dar  minorul  E­  rinţi.  După  divorţ  mama  s-a   din  Codul  familiei,  autoritatea   zarea  unor  anchete  sociale,  la   autoritatea  tutelară  trebuia să-l   lară  să-şi  justifice   pe  deplin
             mil  Arodi  nu  s-a  îndreptat.  In   recăsătorit,  copilul  fiindu-i  în­  tutelară  este  obligată  să  exer­  întocmirea  unor  referate.  In   supravegheze  în  continuare  pi-   existenţa,  raţiunea  ei  de  a  fi!  Gospodarii  din  Hunedoara  au  ieşit  la  lucru.  Ei  se  îngri­
             primăvara  anului  1966  a  furat   credinţat.  Tatăl  vitreg  îl  bâtea   cite  un  control  efectiv  şi  conti­  momentul  de  faţă  studiem  ca­  nâ  la  vîrsta  majoratului,  să  se   jesc  de  .toaleta"  pomilor  ornamentali  din  parcuri  şi  de  pe
             din  casa  lui  Mihaj  Lazâr,  pen-  mereu,  astfel  câ  băiatul  Indu­  nuu  asupra  modului  în  care  zul  minorei  Marcela  Muntoiu  intereseze  cum  evoluează,  cum  GH.  JURCA-  marginea  străzilor.             Foto:  V.  ONOIU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14