Page 5 - Drumul_socialismului_1967_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ l-V A l

O i

SIMION BALINT însemnări Ieri a început

unul din din activitatea reuniunea
sportivă miniştrilor
prefecţii lui
a oraşului de externe

Avram lancu Simeria ai ţârilor arabe

4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3914 MIERCURI 2 AUGUST 1967

In taberele din munţi LEGUME PENTRU EXPORT
Taberele din cele mai pi­ şani vor fi, timp de două De Ia începutul anului şi pină In prezent, cooperativele
toreşti locuri alpine ale re­ săptămîni, prietenii drume­
giunii — Intrcgalde, Şugag, ţiilor, excursiilor, focurilor agricole din regiunea noastră au predat I.R.V.L.F. Deva
Sâsciori, Vata, Blâjeni, Tăuţ, de <tabară, a numeroaselor mari cantităţi dc legume şi fructe care au fost destinate ex­
portului. Prinlre acestea amintim 207 tone morcovi. 15,4 tone
Izvorul Ampoiului, Ohaba jocuri de agrement in aer li­ mere uscate, 12 tone ceapă, 50 tone marc de mere. 9 tone
— vor primi, astăzi, cea ber. Tabăra de la Şugag va marc dc prunc, 6,5 tone vişine şi altele. Recent au fost expe­
de-a treia seric de pionieri (fi, In această perioadă, loc diate în R.D.G. şi R S. Cehoslovacă 26 tone de castraveţi. Nu
şi şcolari. 800 dc elevi din de odihnă şi instruire pen­ de mult au fost trimişi la MUnchen. cu ajutorul unei autodu­
raioanele Brad, Haţeg, Alba, be frigorifice. 5,8 tone castraveţi. Livrarea de produse legu­
Orăştie, Sebeş şi oraşele re­ tru 141 de elevi ulccişti, din micole continuă.
gionale Hunedoara şi Petro­ licee şi ţfcoli profesionale.

SECERIŞUL A INTIRZIAT Şl DIN CAUZA

RANDAMENTULUI SCĂZUT AL COMBINELOR

Deşi ne aflăm la începutul combina 72. .Urmărind realiză­ la cooperativa agricolă din O- lucrat cu 35 pînâ la 50 la sută
luni' august, cînd secerişul tre­ rile, se constată că in ziua de râştie. Aici seceratul griului a din capacitatea lor.
buia practic încheiat, totuşi au 15 iulie au fost recoltate .5.396 început la 12 iulie. In decurs In unele zile (21. 22 şi 23.iu­
mai rămas însemnate suprafeţe kg, în 16 doar 2.118 kg, apoi de 13 zile această lucrare se lie) datorită organizării defec­
cu griu de pe care se impune 8.092. In 19 iulie nu a lucrat. în realizase numai pe 218 hecta­ tuoase a transportului grăun­
strîngerea grabnică a recoltei. 20 a recoltat,.numai 2 841 kg, în re. Şi aici randamentul combi­ ţelor rezultate de la combine
Analizînd stadiul desfăşurării 21 iarăşi .nu a lucrat etc. Evi­ nelor a fost scăzut. In unele zi­ au rămas pe cîmp însemnate
acestei lucrări în citeva coo­ dent că in aceste condiţiunl le mecanizatorul Varvara Tâ- cantităţi de gnu. Aceasta a
perative agricole, se constată durata secerişului ;s-a prelun­ maş a recoltat cu combina C-3 contribuit la întocmirea cu In-
ritm uri cu totul diferite La Şi- git. De. pe o sUprafaţâ de 65 cantităţi care au ajuns la 13,3 tîrziere a evidentelor primare.
bot recoltatul griului de pe ce­ hectare au fost eliberate paie- tone griu iar în alte zile a rea- Ce se recolta într-o zi se cln-
le 250 de hectare, s-a termi­ tărea în alta, neavindu-se ast­
nat. Totuşi tovarăşul Ioan fel posibilitatea urmăririi efi­
Lupu, inginerul cooperativei, ciente a modului cum lucreazâ
este nemulţumit într-o oareca­ mecanizatorii. Poate şi aceasta
re măsură de aportul mecani­ să fi fost printre altele o cauză
zatorilor, pe motivul că randa­ CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ care a contribuit la realizarea
mentul combinelor şi al prese­ randamentelor scăzute la recol­
La U. M. Cuglr se fac ultimele retuşări la un nou lot de freze universale destinate exportului. lor a fost scăzut. Şi acest lucru tatul griului.
Foto : I. TEREK este întemeiat. Cel mai bine a Cantităţi mici au fost treie­
lucrat mecanizatorul Pavel rate şi la cooperativa agricolă
Hurduban cu combina 112, dar le. In legătură cu această acţiu­ lizat numai cile 3 tone. Gheor- din Spini. Mecanizatorii Petru
Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii în anumite zile şi el a treierat ne trebuie să precizăm, că pre­ ghe Jurj a lucrat asemănător. Mezei şi Vasile Cristea au re­
coltat în zilele de 21. 22. 23 şl
cantităţi mici de griu. In 17 iu­
UN NOU BILET lie a realizat 6.205 kg, în ziua sa cu care lucrează mecaniza­ In general s-a motivat că la­ 24 iulie mai puţin de cîte 6 to­
următoare 3.635 kg. şi apoi torul Avram Pişchinţan a stat nurile sînt prea imburuienate ne de grîu, iar uneori nu au
defecţiuni.
şi de aceea apar
defectă în zilele de 23, 24 şi 25
DE BANCĂ 2.274 kg. De aici se desprinde iulie. Este şi acesta un argument lucrat Aceasta pe motivul că
au apărut mici
defecţiuni la
clar că şi suprafeţele recoltate
EFI- DE 25 DE LEI au fost mici, mai ales da­ campaniei de recoltări şi pînâ ducţia medie, realizată la hec­ diate cu operativitatea cuve­
concretizat de altfel şi în pro­
lată de ce de la începutul
combine care nu au fost reme­
că ţinem seama că producţia
tar care nu depăşeşte 1.500 kg.
la 25 iulie, cu arest utilaj s-au
nită.
medie la hectar a depăşit 2.000
Dar. cum poate justifica tova­
balotat paiele de pe numai 25
Intrucît în unităţile aminti­
kg
Banca Naţională a Repu­
de hectare. Practic se poale
Randamente mai .scăzute a
blicii Spcialiste România va realizat însă mecanizatorul spune că de pe suprafaţa res­ răşul Gheorghe Tat faptul că te recoltatul s-a încheiat sau
într-o zi a recoltat peste 12.500
este pe terminate se impune să
pune in circulaţie, incepind Viorel Simion care a lucrat cu pectivă strînsul paielor se pu­ kg grîu, ftind premiat de către fie grăbită lucrarea de stringere
de la data de 7 august tea realiza în circa 5 zile. conducerea S.M.T. Orâştie cu a paielor în vederea executării
CtEflTĂ de 25 lei imprimat cu de­ Magazine terminat mai repede decît In de la luc ru ? tarlalele unde griul a fost se­
100 lei, iar a doua zi a lipsit
Dacă la Şibot secerişul a fost
1967, un nou bilet de banca
arăturilor. De asemeneâ^e pe
Randamentul scăzut a! com­
din
alte cooperative agricole
numirea statului „Republica
cerat manual să fie slrînşi de
binelor s-a datorat şi deselor
raion, din cauza ritmului scă­
Socialistă România".
urgenţă toţi snopi» la arii, în
N oul'bilet de. bancă de
;
remedierii lor în cel mai scurt
sul paielor şi la evacuarea lor
treierişului.
25 .de lei „este Imprimat , pe universale zut în care se lucreazâ la strin- defecţiuni ivite, şi în special ne_ vederea desfăşurării din plin a
hîrlîc albă, . avind filigran de pe teren, arăturile se execu­ timp. Bunăoară. în data de 23
Indrumalâ îndeaproape de pildă, s-a stabilit că la secţia şi ni faţa de anul anteriori In in zigzag pe întreaga su­ tă destul de încet. Pînâ la 25 iulie la combina 136 s-a rupt P. AUREL
comitetul de partid, acţiunea maşini de spălat rufe capaci­ aniil trecut problema a* fost prafaţă a hîrtiei. ..Culoarea la sate iulie ele s-au efectuat doar pe axul oscilant şi abia în 25 a
de organizare ştiinţifică a pro­ tatea de producţie poate creş­ soluţionată prin colaborarea predominantă . a biletului 40 de hectare din care 20 au fost înlocuit. S-au pierdut ore
ducţiei şi a muncii la Uzina te simţitor prin eliminarea cu ‘ unele uzine din Cluj şi este oliv închis cu maro In satele Meteş şi Totoi au fost însâmînţate cu porumb fu­ preţioase. De aceea, din 13 Iu­
„30 Decembrie" din Cugir a locurilor înguste de' la ate­ Braşov, dar într-un mod costi­ şi are imprimai pe faţă fost date în folosinţă maga­ rajer. lie pînâ in 25 cu 5 combine
devenit preocupare de seamă lierul de montaj-ambalaj. Lip­ sitor şi neconvenabil. Pentru portretul lui Tudor Vladi- zine universale cu bufet. A­ Unele defecţiuni organizato­ s-au recoltat mai puţin de 130
a întregului colectiv de mun­ sa de capacitate a atelierului anul acesta, pe baza analizei mireşcu, denumirea băncii ceste localuri, aparţinind co­ rice şi tehnice s-au întîlnit ,în de hectare cu grîu. Reiese des­ I PRIN VALEA
că. Faptul.că problemele din dc turnare sub presiune şl rolului funcţional în cinema­ emitente .Banca Naţională operaţiei de consum, au (ost cursul campaniei de seceriş.şi tul de clar că aceste utilaje au
tematica dală, de minister au eliminarea colaborărilor, se tica maşinii al unor repere a Republicii Socialiste Ro­ dotate cu mobilier modern.
fost dezbfilule pe larg cu cadre pot evita prin înlocuirea unor importante executate anterior mânia", stema ţârii, va­ Fiind aprovizionate încă de
de specialitate, în şedinţele or­ repere ce se executau din me­ loarea biletului, numărul la început cu un bogat sor­ | TRANDAFIRILOR
ganizaţiilor de partid pe sec­ tale neferoase cu mase plasti­ din zamac sau siliminiu .cum dc serie, numărul de ordine, timent de mărfuri, noile ma­
ţie, a permis adoptarea lor ju­ ce. De asemenea, s-au găsit anul emisiunii „1966", iar gazine asigură o deservire ■
dicioasă ia specificul între­ soluţii pentru creşterea capa­ ing. GHEORGHE PRODAN . pc verso denumirea sfatu­ aşa cum au dorit cetăţenii
prinderii, precum şi stabili­ cităţii atelierului de vopsire, directorul Uzinei : lui „Republica Socialistă din Meteş şi Totoi. Numeroase văi tăiate d>r
rea celor mai netede căi de a productivităţii muncii la „30 Decembrie" Cugir 1 România", o vedere din Cu ocazia inaugurării s-a I jirul apelor repezi de muntr
rezolvare a lor. Întreaga ac­ turnarea sub presiune şa.m.d. Combinatul siderurgic Hu­ scos fn evidenţă contribuţia * există fn multe locuri, dar
tivitate destinată acestui scop Toate acestea au fost cu­ nedoara şi valoarea biletului. cetăţenilor la realizarea a­ I ele nu sini nicăieri atU de
vizează două obiective impor­ prinse într-un plan de mă­ * 1 cestor obiective importante. B jrumoase, pitoreşti ca cea de-
tante. ' Unul dintre ele este suri care, în bună parte, a (Continuare in pag. a 3-a) numită Valea Trandafirilot
realizarea de produse peste fost tradus în viaţă. Spre e­ I din Bulgaria Mii dc hectare
plan in arţul 1967 şi pină în xemplu, este cunoscut faptul a de plantaţii cu trandafir^
1970 (obţinerea unei produc­ că anul trecut aveam o mare I unele chiar de-a lungul şo­
ţii suplimentare), iar cel de-al lipsă de suprafeţe pentru mon­ selei, incintă ochii, lăsindu-ţt
doilea — determinarea facto­ tare şi ambalare ; circa 30 la SUCCESE PE GRIRCILE UMERILOR " impresia că te găseşti intr-o
rilor care condiţionează creş­ sută din producţia de maşini I lume de basme. înconjuraţii
terea producţiei şi producti­ de spălat rufe se asambla în • de cununile celor două lan•
vităţii muncii la nivelul în­ curtea uzinei cu mari greu­ îndrumate de organizaţiile dc partid, co­ se a muncii,, folosirii raţionale a utilajelor ţuri de munţi, Stara Pianina
treprinderilor din ţările avan­ tăţi mai ales pe timp de iarnă. lectivele exploatărilor miniere din ' regiu­ şi aplicării celor mai avansate metode de I şi Sredna Gora (pădurea ve-
sate. Acest neajuns a fost evitat nea noastră acordă în această perioadă o exploatare. Cum c şi firesc, rezultatele bu­ ■ che şi muntele de mijloc),
| valea se intindc pe o lunoi-
In urma studiilor şi anali­ prin organizarea ambalării pe atenţie tot mai mare organizării judicioa- ne nu se Iasă aşteptate.
zelor efectuate de către colec­ bandă. ■
tivele de specialişti, s-a ajuns Lipsa de capacitate la ate­ In fiecare lună Prin buna
la concluzia că în uzina noas­ lierele de turnare sub presiu­ I
tră sînt încă posibilităţi de ne s-a făcut simţită cu acuita­ cu planul depăşif a PE TOT
realizare a obiectivelor propu­ te, mai cu seamă în anul 1967, organizare a muncii I G LO BU L
se, de creştere a eficienţei în­ cînd planul de producţie a
tregii activităţi economice. De crescut eu 20.000 bucăţi ma- Minerii din Lupeni şi-au depăşit in fie­ In abatajele unităţilor miniere ale I. M. ■
care lună din acest an sarcinile de plan. In Deva introducerea a noi metode dc exploa­
luna iulie, de pildă, prevederile au fost tare de mare productivitate, a unor maşini
depăşite cu 4.839 tone cărbune. De la în­ şi utilaje moderne, precum şt preocuparea J me de aproai>e 120 kw. Sus.
ceputul anului şi pină in prezent ei au ex­ pentru folosirea cît mai raţională a timpu­ 1 pe crestele munţilor, vintul
tras în afara sarcinilor de plan peste 26.000 lui de lucru şi-au arătat cu prisosinţă roa­ ■ şuieră in voie, dar aici, jos,
tone cărbune, (n Iruntca întrecerii socialis­ dele. In cele şapte luni care s-au scurs, sar­ lotul este liniştit, iar frunze-
te ce se desfăşoară aici s-au situat colecti­ cinile de plan la minereu cuprifer şi mine­ I le arborilor de-abia se mişcă.
vele sectoarelor V, III şi I. ■ Cele două şiruri de munţi a-
Realizări de seamă au obţinut şi - alte reu aurifer prelucrat au fost depăşite cu pără culturile de trandafiri
exploatări miniere din Valea Jiului : E.M.‘ 1,2.1a sută şi respectiv 6 la sută, iar Ia mi­ I de vintul rece, ca nişte veri-
Uricani. E.M .DHja şi E.Mf Lonea. Ele sini , nereu- complex prelucrat cu 1.1 la sută. B Mobile ziduri de cetate. Tran­
urmarea aplicării unor măsuri eficiente O contribuţie importantă, la dobindirea I dafirii de aici au condiţii de
privind organizarea ştiinţifică a producţiei sol şi climă excepţional de
şi a muncii, extinderea mecanizării lucră­ acestor succese au adus-o minerii de la favorabile, făcind ca ţara de
rilor şi folosirea din plin a timpului dc E. M. Dcva,‘ E. M. Muncelul Mic şi E. M. I pc malul drept al Dunării să
lucru. Certej-Săcărîmb. a fie principala furnizoare de
ulei de trandafir din lume.
VEDERE DIN VULCAN
Dimineaţa, de-a lungul ri-
B ului Strema, alunecă o ceată
I subţire. După puţin timp, ea
dispare şi soarele străluceşte
In p o s t u r ă d e c u m p ă r ă t o r Deci. toată dupâ-amiaza a fost această direcţie, tovarăşa Baba " in toată splen doarea lui. Iar
I
irosită.
caietelor
procedează pe baza
valea se descoperă cu miile
— Am sesizat de la început, de cerinţe ale consumatorilor, P ei dc grădini de trandafiri.
atît conducerea O.C.L Alimen­ care există la fiecare raion. Ce Acum te poţi plimba în voie
co­
folos însă că dinsa tace
tara. cît şi Sfatul popular Ghe­
I eu privirea peste panoranui
PRIN UNITĂŢILE cerinţelor şî. implicit, interese­ menzi peste comenzi, dai unele • din care se disting localită-
ţar. că orarul nu corespunde
articole ca : bulion, suc de ro­
ţile Tvardiţa, Kazanlik, Pa-
lor noastre — ne spune tova­ şii. conserve mici (pale. peşte), I vel Pania, Kaloier, Karlovo,
răşa Amalia Baba. responsabila vin de masă, boia de arde», aoâ * Sopot, tgalovo, Rozino şi pi­
unităţii. Pe lingă faptul că oa­ minerală, şiruri, m eciuri iefti­ I uă la Klisura. Cu mult fna-
COMERCIALE DIN GHELAR menii nu-şi pot cumpăra cele ne, *omac la sfert, masticâ şl p inie de răsăritul soarelui,
trebuincmase mulţi renunţînd
rhiar ţigări, foarte mult soli­
cind valea mai era adormită,
să aştepte două ore pînă des­
poate obţine Să fie acestea în­
chidem. noi mi. ne reali/ăi.t citate dc consumatori, nu le I pe drumurile care duc spre
a grădinile de trandafiri ale
In viaţa minerilor ghelăreni, formularea unor păreri, des­ unitatea Alimentara nr. 84 în planul Aşa s-a întîmplat în cadrate la articole deficitare ? localităţii Sopot se perindă
anii din urmă au înscris trans­ prinderea 'inor concluzii, de faţa uşii aşteaptă o mulţime de mai şi iunie. ■-\“u ne vine să credem. I echipei* de culegătoare ale
formări de-a dreptul impresio­ care organele vizate vor trebui oameni, majoritatea mineri, ie­ Acestea sînt neplăcutele con­ T’entru păstrarea anumitor ■ G./\ C.M.-u/uî dc aici. Zorii
nante. Vechea aşezare minieră să tină seama .in viitor. şiţi din lucru la ora 15. Dar o­ secinţe ale unui orar rău în­ alimente, magazinul ''Ste dotat | dimineţii încep In clntecele,
se conturează tot mai mult a G Orarul şi consecinţele lui. rarul magazinului .scrie clar tocmit. De ce nu se putea sta­ cu o cameră frigorifică şi cu un J risetele şi voia buni a aces-
orăşel şi localnicii se mîndresc 7-J1 şi 17-21. O socoteală sim­ bili un orar de la 7 Ia 11 şi de frigider. Dar acesta se defec­ lora. Culesul se face zilnic,
pe drept cuvînt. G Articole dclicitare ? Q Fri­ plă ne face să constatăm, cu la 1530 la 19.30 pe care-1 recla­ tează foarte des.' Cum s-ar I dimineaţa intre orele 4-0,
Am poposit zilele trecute în regret, cit de neplăcută este a- mă majoritatea celor cu care spune, mai midi e pe butuci. p Viind aleşi trandafirii care
mijlocul lor. Am intrat in vor­ giderul... pc butuci G Cumpă­ ccastă situaţie. Minerii aşteap­ am stat de vorbă ? Doar e în Ultima dată s-a... .odihnit" tre! I conţin cea mai mare cantita­
Locomotiva 230150 de la depoul C.F.R. Simeria este con­ bă cu ei, le-am ascultat păsu­ raţi lapte stricat G Vindem tă două ore la uşă, cumpăr” şi interesul comerţului şi al con­ zile în care timp s-a stricat: o I te de viei. Petalele depozita-
dusă de mecanicul Ioan Angliei şi fochistul losif Stroia care rile. Scopul vizitei noastre : de foarte mulţi dintre ei pleacă a- sumatorilor. ■
lunar obţin însemnate economii de combustibil şi lubrifianţi. a urmări felul cum unităţile ambalaje şi sticle goale ! Constatăm un fapt îmbucură­ GFI. I. NEGREA GH. IE VA
Totodată reduc volumul de reparaţii a locomotivei prin- comerciale satisfac exigenţele casâ pe jos, în satele din jur, tor : încercarea de a aprovizio­ I corespondentul Agerpres la
tr-o bună întreţinere. cumpărătorului, ne-a permis Cel dintîi popas l-am lâcut la mai cheltuind 3-4 ore de drum. na cit mai bine magazinul. In (Continuare tn pag. a 2-a) 2 Sofia
IN FOTO : cei doi ceferişti pregătesc locomotiva pentru
remorcarea unui.nou tren. * (Continuare io pag. a 4-a)