Page 6 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 6

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3914



        Din  istoria  străbună  a  pămmtului  hunedorean                                                                                                                                     CE  MU  ŞTIE




        Prefecţii  iui  Avram  lancu:                                                                                                                                                        TOATA  LUMEA





                                                                                                                                                                                            Transplantarea  părului       se  poate  determina  cu  o  mal
                                                                                                                                                                                                                          mare  precizie  forma  şî  dimen­
                                                                                                                                                                                                                          siunile  oceanelor  şi  continen­
         mm  b â l u t   d i                                                                                                                                                                semnalează   Associated   Press   telor,   lor   localizarea   unul
                                                                                                                                                                                             Agenţia
                                                                                                                                                                                                       un  procedeu
                                                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                                                                          punct  de pe Pămînt  poate  mer­
                                                                                                                                                                                                             rădăcinilor
                                                                                                                                                                                            transplantare  a
                                                                                                                                                                                            propriilor  fire  de  pâr  ale  paci­  ge  pînă  la  o  precizie  de  10  cm.
                                                                                                                                                                                            entului  pe  porţiunile  alopecice   Noile  experienţe  pot  schimba
          Dintre  prefecţii  lui   Avram   pâmînt.  Din   cauza   situaţiei   trînse  în  casa  Iul  Buteanu  din                                                                                                         şi  teoriile  referitoare  la  depla­
        lancu  face  parte  şi  Simion  Ba-   grele  materiale,  a   pribegit   Abrud,  apoi,  împreună  organi­                                                                            ale  capului,  prinlr-o  interven­  sarea  continentelor,  teorii  care
        lint  care.  alături  de  Buteanu  şi   prin  Ţara  Românească,  unde  a   zează  adunarea  populară  de  la                                                                        ţie  chirurgicală   necomplicatâ   susţin,  de  exemplu,  că  conti­
        Dobra.  a  fost  un  tovarăş  apro­  fost  înrolat  ca  pandur  în  oas­  Cîmpenî  din  5  aprilie  1848.  Ba­                                                                      care  poate  fi  executată  chiar  în   nentul  african  se  îndepărtea­
        piat  Craiului  munţilor.  După   tea  lui  Tudor  Vladimirescu.  A   lint  vorbeşte  poporului  în  nu­                                                                            cabinetul  medicului.  Agenţia   ză  în  fiecare  an  cu  ciţiva  cen­
        moartea  nâpraznicâ  a  celor  doi   murit  însă  de  tînâr,  Iâsînd  in   mele  revoluţiei,  pentru  şterge­                                                                       precizează  că  pînă  în  prezent   timetri  de  America  de  Sud.
        prefecţi,  Buteanu  şi  Dobra,   urmă  o  familie  în  situaţia  cea   rea  iobâgiei  şi  obţinerea  unor                                                                           au  fost supuse  unei  astfel  de  o­
        Balint  a  rămas  pe  mai  departe   mai  grea.             drepturi  fundamentale  pentru                                                                                          peraţii  cca  10.000  persoane.  CUPTOR  MARTIN
        mîna  dreaptă  a  lui  lancu.   Cu  ajutorul  rudelor  mai  a-   românii  din  Transilvania.   In                                                                                     Majoritatea  firelor  de   pâr   CU  CARACTERISTICI
          Foarte  energic,  cu  o  figură   propiale,  Simion  Balint  a  fost   urma  activităţii  sale  revoluţio­                                                                        transplantate  cad  la  cca  3  sâp-   TEHNICE  NOI
        impunătoare  şi  cu  un   curaj   purtat  la  şcoală,  absolvind  se­  nare  este  suspectat  de  autori­                                                                           tâmîni  după  operaţie,  dar  în
        demn  de  invidiat,  Simion  Ba­  minarul  din  Blaj.       tăţi  şi  reclamat  la  guvern.  A­                                                                                     decurs  de  trei  luni  în  locul  pâ­  Specialiştii  sovietici  au  pro­
        lint  se  arunca  fără  şovăială  în   La  vestea  izbucnirii  revoluţi­  cesta  trimite  in  munţi  o  com­                                                                        rului  căzut  începe  să  crească   iectat  un  cuptor  Martin  care
        cele  mai  grele  situaţii.  Din  o-   ei,  Simion  Balint  a  fost  unul   panie de secui  pentru  a înăbuşi                                                                       altul,  Intr-o  singură  şedinţă  se   va  produce anual  1  100.000  tone
        ceastâ  cauză,  poporul  l-a  numit   dintre  intelectualii   conştienţi   în  faşă  mişcările moţilor  şi pre­                                                                     transplantează  între  8  şi  4  ră­  de  oţel.  Cele  mai  mari  cup­
        ,,leul"  sau,  mai  simplu,  Popa   de  importanţa  unor  transfor­  gătirile  lor  revoluţionare.  Ba­                                                                             dăcini  de  păr.  Se  recomandă   toare  Martin  existente  au  ca­
        Balint.                       mări  sociale  ce  urmau  să  de­  lint  continuă  să  fie  insă  un  în­                                                                             ca  în  decurs  de  cîteva  sâptâ-   pacitatea  de  două  ori  mai  mică.
          Originar  de  pe  Cîmpie,  s-a   curgă  in  urma  ei.  Prin  contac­  flăcărat   agitator  al   maselor                                                                           mîni  să  se  efectueze  in  medie   Spre  deosebire  de   cuptoa­
        născut  in  1810  în  satul  Copand,   tul  strîns  cu  Buteanu  şi  mai  a­  populare  româneşti,  sătule  de                                                                      cîtc  30  de  asemenea  transplan­  rele  existente,   noul   cuptor
        în  apropiere  de  Turda.  Fami­  les  cu  lancu,  a  reuşit  să  trans­  exploatare  şi  asuprire  naţiona­                                                                        tări,  o  dată  sau  de  două  ori  pe   Martin  va  avea  două  cuve  de
        lia  lui  e  însă  din  părţile  Ma­  forme  parohia  sa  într-un  cen­  lă.  Aleargă  peste  tot  şi  ridică                                                                       sâptâmînâ.                    ci te  300  t  fiecare.  Potrivit  cal­
        ramureşului  şi  a  descins  aici   tru  revoluţionar.   Alături  de   împreună  cu  ceilalţi  intelectu­                                                                                                         culelor  Inginerilor,  durata  ela­
        pe  la  începutul   secolului  al   Buteanu  a colindat satele  Mun­  ali  din  munţi  peste  10 000  de                                                  cel  mal  întins  loc  din   ;,Soră  medicală           borării  şarjei  de  oţel  în  fie­
        XVIII-lea,  ca  luptător  între   ţilor  Apuseni  ca  un  adevărat   moţi,  care merg cu  lancu  şi  Bu­  Prin  farmecul  peisajului  ce-1  oferă,  lacul  Bucura  din  Retezat   Foto :  I.  TEREK               care  cuvâ  nu  va  depăşi  4,5  ore,
        curuţii  lui  Francisc  Racokzi al   agitator al  maselor  populare  în   teanu  la  adunarea  de  la  Blaj   Carpaţl  —  este  ţinta  numeroaselor  excursii.                      electronică'*                 adică  oţelul  va  fi  elaborat  de
        II-lea.  Tatăl  său  a  fost  cintâ-   favoarea  revoluţiei.  In  aprilie   din  3/15  mai  1848.  El  râmîne                                                                                                     aproape  două  ori  mai  repede
        reţ  de  strană  lipsit  complet  de  1848  ţine  primele  întruniri  res-  în  munţi  să  organizeze  în  con­  Comitetul  executiv  al  Sfatu­                                      Uzina  de  utilaj   medical  e-   riecît  în  cuptoarele  Martin  o­
                                                                    tinuare  satele  şi  să  suplinească   lui  popular  al  oraşului  Sebeş  a                                             lectronlc din  Niş  (Serbia) a  rea­  bişnuite.
                                                                    lipsa  lui  lancu  şi  Buteanu.  In   acordat  o  importanţă  deosebi­                                                  lizat  un  aparat  denumit  „Soră   In  U.R.S.S.  se  foloseşte  pen­
                                                                    iulie  1848  sosesc  în  munţi,  la   tă  amenajării  şî  extinderii  de                                                medicală   electronică",  care   tru  prima  oară  bolta  dîn  ele­
                                                                    cererea  autorităţilor  200 de  sol­  zone  şi  spaţii  verzi.  Cea  mai   FIŞIER                                       este  folosit  pentru  supraveghe­
                                                                    daţi  şi  300  de  secui  care  încep   importantă  acţiune  de  acest  fel                                             rea  bolnavilor  în  stare  gravă.  mente  refractare  Ia  un  cup­
                                                                    să  terorizeze  populaţia  româ­  s-a  organizat  pe  terenul  numit                                                      Aparatul  se  fixează  pe  cor­  tor  de  mare  capacitate.  Aceas­
                                                                    nească.  Era  perioada  de  după   „Arini".                                                                             pul  bolnavului  şi   urmăreşte   ta  va  permite  repararea  bolţii
                                                                    măcelul  de  la  Mihalţ,  cînd  au­  Terenul  numit  „Arini",  cu  o                                                    variaţiile  de  temperatură,  de   în  numai  8  ore  in  loc  de  3  zile
                                                                    torităţile  revoluţiei   maghiare   suprafaţă  de  25  hectare,  plantat                                                puls  etc.  In  cazul  cînd  varia­  cît  este  necesar  acum.
                                                                    ou  ridicat  furci  prin  sate  pen­  cu  o  vegetaţie  matură  de  ar­  „Culegătorul"  de  folclor                     ţiile  respective  ating  limite  cri­
                                                                    tru  a  opri  prin  teroare  masele   bori  şi  arbuşti,  a  fost  transfor­                                            tice,  aparatul  emite  semnalul   ACTIVIZAREA  NORILOR
                                                                    populare  româneşti  de  a  de­  mat  într-un  parc  de  agrement,                                                      de  alarmă,  informînd  medicul   ADUCĂTORI  DE  GRINDINA
                                                                    clanşa  revoluţia  în  toată  Tran­                                                                                     de  gardă.                      La  catedra  de  meteorologie
                                                                    silvania  şi  de  a  lichida  pro­                                In  clubul  muncitoresc   deplasez  cu  el  la  Văll-                               a  Şcolii  superioare  agricole  din
                                                                    prietăţile  nobiliare,  In  munţi,                              din  Gurabarza  s-a  pre­  Soara...                     TESTE  94  ORE  SUB  APA      Szczecin  a  fost  construit  un
                                                                    conducătorii  moţilor sînt urmă­  Loc  de                       zentat  un  Individ  cu  o   —  Poftifi,  avem  mag­                                  aparat  pentru  măsurarea  in­
                                                                    riţi.  lancu  e  nevoit  să  stea  mai                          figură  impunătoare.  Pen­  netofon  bun,  marca  „Te­    94  de  ore  şi  15  minute  s-au   tensităţii  grinidînei,  precum  şi
                                                                    mult  ascuns  in  adîncul  codri­                               tru  a  nu  da  naştere  la   sla".                     aflat  sub  apă,  la  adîncimea  de   un  alt  aparat  denumit  cardo-
                                                                    lor.  învinuit  de   instigare  la   agrement                   unele  bănuieli,  a   scos                              24  metri,  doi  cercetători  din   graf,  care  execută   diagrame
                                                                    răscoală,  Simion  Balint  a  fost                              din  buzunar  o  delegaţie   —  Mă  întorc  repede.     Gdansk.  Ei  şi-au  petrecut  a­  asupra  activizării  norilor  adu­
                                                                    prins  şi  închis  la  Abrud,  apli-                            pe  care  erau  puse  mai    Şl  a  plecat.  Cînd  a    cest  timp  intr-o  „căsuţă”  de   cători  de  grindină.  Oamenii  de
                                                                    cîndu-i-se un  tratament barbar.                                multe  vize.   Dorea   să   ajuns  la  Brad,  a  început   oţel,   denumită   „Meduza-l”,   ştiinţă  din  Szczecin  elaborea­
                                                                    apoi  i  s-au  smuls  fire  de  pâr  la  Sebeş                  discute  cu  directorul  clu­  in  st&ga.               cufundată  în  lacul  Klodno  din   ză  in  prezent  o  metodă  pentru
                                                                                                                                                               să  întrebe  în  dreapta  si
                                                                    A  fost  bătut  pinâ  la  leşin,  iar
                                                                    din  barbă.   Senatorul   Kontz                                 bului.                      —  Nu  cumpăraţi  un        voievodatul  Gdansk.   Expe­  prevenirea  formării  norilor  o-
                                                                                                                                                                                            rienţa  a  început  la  14  iulie,
                                                                                                                                                                                                                          ducâtori  de  grindină,  pe  baza
                                                                    Laîoş  din  Abrud  l-a  bătut  cu   cu  multiple  posibilităţi  de  des­  —  Sînt   venit  de  la   magnetofon ?  Chilipir,  ce   cînd  batiscaful  a  fost  cufun­  folosirii  unor  fenomene  fîzico-
                                                                    patul  puştii  In  cele  din  urmă a   tindere.  Cum  s-a  ajuns  la  acest   Bucureşti  in  control.  Mă   mai.  II  dau  cu  1.800  lei.  dat  în  apă,  iar  cei  doi  cerce­  chimice.  Această  metodă  îm­
                                                                    lost  predat  secuilor  care  l-au   rezultat ?                 numesc  Covaci  Francisc.    Clientul  a  fost  găsit   tători  au  pătruns  în  originala   piedică  acumularea  pică tui i lor
                                                                    maltratat  în   chipul  cel  mai   In  baza  documentaţiilor  în­  Pentru  a  demonstra    repede.  Să  cumperi  un     lor  căsuţă  printr-un  lumina­  de  apă  in  corpuri  de  gheaţă
                                                                    groaznic.  Era  să  ardă  de  viu   tocmite  s-au  început  lucrările   competenta  sa  in  mate­  magnetofon  cu  1.800  lei   tor.  Deşi  luminatorul  a  rămas   prea  mari,  precum  şi  creşterea
                                                                    deoarece  casa  în   care  fusese   de  amenajare  încă  din   anul   rie  de  activitate  cultu-   e  o  afacere  destul   de   deschis  tot  timpul  experien­  excesivă  a  norilor   purtători
                                                                    închis  a  luat  foc.  De  teamă  să   1966.  S-au  făcut  mai  întii  lu­  ral-artisttcă,  i-a  luat  pe   bună.  Iar  vînzătorul  a   ţei,  căsuţa  nu  s-a  umplut  cu   de  grindină  In  prezent  se  fac
                                                                    nu  fie  eliberat  de  masele  popu­  crări  de  nivelare  a  terenului,   cei  de  la  club  la  „bani   băgat  banii  in  buzunar   apă  din  cauza  marii  presiuni
                                                                    lare.   autorităţile  ou   dispus   completări  de  plantaţii  orna­  mărunţi".  I  s-a  spus  to­  S i  dus  a  fost.  menţinută  în  interiorul   ei.   probe  pentru  aplicarea  prac­
                                                                    transferarea  lui  in   temniţele   mentale,  defrişări,  fasonarea   tul.  Uneori  strimba  din                        Presiunea  a  fost  realizată  cu   tică  a  acestei  metode.
                                                                    comitatului  de  Ia  Aiud  A  stat   plantaţiilor  existente.  La  lucră­  nas  in  semn  de  nemul­  Cine  era  de  fapt  acest   ajutorul  unui  compresor  pu­
                                                                    închis  pînă  la  23   septembrie   rile  arătate  mai  sus  au  partici­  ţumire.  După  ce  si-o  /£-   „culegător"  de  folclor?                   ENIGMA  ST1NGACILOR
                                                                    1848.  cînd  masele  populare  ro­  pat  în  mod  organizat  locuitorii   cut  tot  felul  de  însem­  Organele  de  stat  au  des­  ternic,  instalat  pe  malul  la­  Centrul  nervos,  a  cărui   le­
                                                                    mâneşti,  adunate  in  cea  de  a   oraşului.  Numai  în  anul  trecut   nări  „pozitive“  si  -nega­  coperit  identitatea  indi­  cului.  Pereţii  conleineruluî  ou   ziune  privează  omul  de  darul
                                                                    treia  adunare  populată  de  la   s-au  plantat  peste  8 500  bucăţi   tive",  a  avut  a  discuţie   vidului.  Delegaţia  cu  ca­  fost  căptuşiţi  cu  un  strat  de   vorbirii,  se  află  de  obicei  în
                                                                    Blaj,  şl   profitind   de   pre­  pomi  ornamentali,  s-a  defrişat   ceva  mai  lungă  asupro   re  s-a  prezentat  la  clu­  penoplast,  graţie  căruia  în  in­  partea  stingă  a  creierului.  Dar.
                                                                    zenţa  comisarului  guvernamen­  o  suprafaţă  de  25  ha  cu  plan­  bogăţiei  folclorului  din   bul  din  Gurabarza,  ca  si   terior  s-a  menţinut  o  tempe­  după  cum  afirmă  oamenii  de
                                                                    tal Vay. l-au obligat să-l  elibere­  taţii  crescute  dezordonat.  O  da­  raion.  A  aflat  lucruri  in­  numele  de  Covaci  Fran­  ratură  constantă fde  aproxima­  ştiinţă  de  la  Institutul  de  neu­
                                                                    ze. A fost  eliberat atunci  împre­  tă  cu  începutul  anului  1967  lu­  teresante  care  l-au  im­  cisc  erau  false.  Ludovic   tiv  25  de  grade,  fn  interiorul   rologie  din  Montreal,   pentru
                                                                    ună  cu  Micaş  şi  Moga  Şi  pri­  crările  de  amenajare  au  conti­  presionai  pur  si  simplu.  Iankovlcs,   căci  aşa  îl   „locuinţei”  s-au  aflat  două  pa­  stîngaci  acest  lucru  nu  este  o
                                                                    miţi  în  trfum f'la1  Blaj.                                                               cheamă,  are  domiciliul     turi,  o  plită  electrică  şi.un  te­  lege.  La  69  la  sulă  din  numă­
               Prelectul  Simion  Balint,                                                         nuat.  S-au  constant  di urnul  de   —  Magnetofon  aveţi ?   in  Bucureşti,  strada  Or-   lefon.  Hrana  era  adusă  de  trei   rul  total  al  stîngacilor  exami­
                                                                                                  acces  pe  o  lungime  de  1,7  km   a  întrebat  el.                                     ori  pe  zi,  în  vase  ermetic  în­
                                portret  de  Barbu  Iscovescu.                    GH.  ANGIIEL    încadrat  de  zone  verzi,  locul de                         zari,  nr.  25  şi  este  teh­  chise.                     naţi,  acest  centru  se  afla   în
                                                                                                  parcare  în  faţa  terenului  de    —  Avem,  cum  să  nu.   nician  de   meserie,  a-                                  partea  stingă,  la  18  la  sută  —
                                                                                                  sport  şi  s-au  continuat  lucrări­  A  urmat  o  altă  discu­  vind  sl  antecedente  pe­  DETERMINĂRI                în  partea  dreaptă,  îar  la  13  la
                                                                                                  le  la  plantaţiile  ornamentale.   ţie  pe  această  temă  deo­  nale.  Credea  că  nu  poa­  GEOGRAFICE               sută  —  în  ambele  părţi.
                                                                                                                                                                                                                            Fiecare  al  doilea  om  din  e­
                                                                    ţei  omului  de  a  cunoaşte  natu­  Tot  prin  grija  comitetului  exe­  sebit  de  instructivă.  Toţi   te  fi  descoperit.  Dar  s-a   CU  AJUTORUL   poca  de  piatră  era  stîngaci.  A­
                                                                                                                                                               înşelat.  El  a  fost  obli­
        m  LIB R A R II                                             ra  şi  de  a  o  folosi  în  interesul   cutiv,  in  cursul  acestui  an,  s-a   rechi.  In  cele  din  urmă,   gat  să  plătească  magne­  RAZELOR  LASER  ceasta  este  concluzia  la   care
                                                                                                                                    erau  numai  ochi  si  u­
                                                                                                  executat  o  oglindă  de  apă  pe
                                                                    societăţii
                                                                                                                                                                                                                          au  ajuns  antropologii  care  au
                                                                                                                                                               tofonul,  apoi  a  fost  con­
                                                                                                  o  suprafaţă  de  5.800  m p  ca­
                                                                     „Determinarea  uzurii  cu  ra-
                                                                                                                                                                                              In  urma  experienţelor  efec­
                                                                    dioizotopi”  este  una  din  lucră­  re  serveşte  ca  ştrand  şi  loc  de   omul  a  zis :  damnat.                    tuate  în  comun  de  către  cer­  studiat  vechile  unelte  de  pro­
                                                                    rile  apărute  in  Editura  Tehni­  agrement  cu  bărci  pe  lac.  La   —  Trebuie  să  înregis­                                                      ducţie.
          Din  gama  variată  a  titlurilor   de  loan  Banii. Acest  volum  cu­  că.  care  se  adresează  ingineri­  construcţia  bazinului  de  colec­  trez  ceva  interesant.  îmi   Fişă  întocmită  dc   cetători  americani  şi  francezi   In  prezent,  fiecare  al  20-Ica
        puse  la  îndemîna  cititorilor  de   prinde  arii  dintre  cele  mai  ca­  lor  şi  tehnicienilor  proiectanţi   tare  a  apei  şi  Ia  digul  de  pro­                            s-a  ajuns  la  concluzia  că  folo­  om  este  stîngaci.  De  ce  mul
        editurile  ştiinţifică  şi  tehnică,   racteristice  ale   civilizaţiei  şi   şi  cercetători  din  industria   tecţie  în  lungime  de  150  m l   dafi  magnetofonul  să  mă  V.  PLOPEANU  sind  raze  laser  emise  din  di­  oameni  dau  prioritate  tocma
        numeroase  lucrări  suscită  inte­  culturii:  Mesopolamia,  Egipt şi   constructoare  de  maşini.  Car­  au  fost  săpaţi  şi   transportaţi                                       verse  puncte  de  pe  Pâmînt  şi   mîinii  drepte  şi  de  ce  este  ca
        res.                          China.   Elementele   filozofice   tea  tratează  probleme   legate   5 800  m c  pâmînt.  Datorită  par­                                              sateliţi  artificiali  dotaţi  cu   mult  mai  dezvoltată  continuă
          Una  dintre  cele  mai  frecven­  sint  disociate  din   ansamblul   de  posibilităţile  de  folosire  a   ticipării  intense  a  tineretului la                                  instalaţie  de  reflectare  a  lor  Insă  să  râmînâ  o  enigmă.
        te noţiuni  pe  care o  întîlnim  nu   culturilor  mesopotamianâ  şi  e-   izotopilor  radioactivi  pentru   această  acţiune,  ştrandul  con­
        numai  în  unele  lucrări  ştiinţifi­  gipteanâ.  demonstrîndu-se  cum   determinarea  uzurii  organelor   struit  este  numit  „Ştrandul  ti­
        ce  din  zilele  noastre,  dar  şi  în   problematica  generală  a  filozo­  de  maşini.  neretului".   Pentru  mobilarea
        limbajul  curent  este  cea  a  vi­  fiei  apare  în  forme  specifice.  Pîncovschi  E. semnează  „Teh­  în  continuare  a  zonei  din  par­  Punctul  turistic
        tezei :  viteza  de  înaintare  a  u­  Reţine  atenţia  şi  lucrarea   nologia  acidului  sulfuric  şi  a   cul  „A rin i”  s-a  mai  construit
        nui  mobil,  viteza  de  reacţie  a   lui  G.  Mastaran  „Cristale,  mi­  compuşilor   intermediari”,  lu­  o  cabană  din  lemn  care  adă­
        unui  proces  chimic,  viteza  li­  nerale,  roci”.  După  un  scurt  is­  crare  ce  cuprinde  bazele  teore­  posteşte  un  chioşc   alimentar
                                                                                                  ce  deserveşte  atît  ştrandul  cît  „Poiana Şuiorului"
        nei  rachete,  a  unei  nave  cos­  toric  al  evoluţiei  şi  progreselor   tice  şi  tehnologia  de  fabricare
        mice  etc   Evoluţia  vitezei  în   ştiinţifice  despre  minerale,  se   a  acidului  sulfuric  şi  a  deriva­  şi  pe  vizitatorii  parcului.
        timp  constituie  subiectul  abor­  tratează  pe  rînd  probleme  de   ţilor  lui,  precum  şi  tendinţele   La  amenajarea  acestui  minu­  Pe  platoul  de  la  poalele
        dat  în  monografia  „Pagini  (lin   geneză  şi  structură  ale  crista­  moderne  economice  de  prelu­  nat  loc  de  agrement  au  parti-   munţilor  Gutîi,  Ia  Poiana
        istoria  vitezei”  scrisă  de  loan  lelor,  mineralelor  şi  rocilor.  Se   crare  şi  de  valorificare.  Volu­  cipat  peste  7.800  locuitori  din   Şuiorului,  a  fost  amenajat
        I.  Aszody,  apărută  în  Editura   face  legătura  cu  aplicaţiile  şi   mul  se  adresează  chimiştilor.   oraşul  Sebeş,  executînd  lucrări   un  original  punct  turistic
        Ştiinţifică.                  cu  procedeele  de  utilizare  prac­  inginerilor  ehimişti,  tehnicieni­  in  valoare  de  peste  460 000  lei.  ce  are  aspectul  unei  mari
          Sub  aceeaşi  egidă  a  apărut   tică.  Pasionantă,   instructivă,   lor  calificaţi  şi   cercetătorilor   PAMFILIE  DANIEL  gospodării   maramureşene.
        volumul  I  a|  lucrării  „Sensuri   bogat   ilustrată,   lucrarea  ne                     vicepreşedinte  al  Comitetului  El  este  alcătuit  dintr-o
        universale  şi  diferente  specifi­  poartă   pe  toate  meridianele   din  Industria  acidului  sulfuric   executiv  al  Sfatului  popular   cabană  spaţioasă,  o  şură  în
        ce  în  filozofia  orientului  antic”  globului,  fiind  o  frescă  a dorin-  şi  a  derivaţilor  acestuia.  al  oraşului  Sebeş
                                                                                                                                 care  se  poate  dormi,  căsu­
                                                                                                                                 ţe  camping,  Ioc  de  parcare
                                                                                                                                 a  autoturismelor.  Un  punct
                                                                                                                                 de  atracţie   îl   constituie
                                                                                                                                 faptul  că,  în  locuri  special
                    postură  de  cumpărător                                                                                      amenajate  cu  grătare,  fri­
                                                                                                                                 gări,  cuptoare,  turiştii  îşi
                                                                                                                                 pot  prepara  aici,  şi  singuri
                                                                                                                                 purceii  de  lapte,  puii  etc.
                                                                                                                                 tîrguiţi  la  alegere  de   la
                                                                                                                                              maramureşa-
             (Urmare  din  pag.  1)   nitâţii.  Lucrează  la acest  maga­  „Minerul",  al  cărui  responsabil   adus  la  cunoştinţa  tov.  Ghcor-   „Gospodăria   amatorii   de
                                                                                                                                 nâ".  Pentru
                                      zin  de  19  ani.  are  o  experien­  este  tovarăşul  loan  Fodor.  ghe  Georgcscu,  directorul  OCL   pescuit  au  fost  amenajate
        mare  cantitate  de  mezeluri.  Şi   ţă  bogată,  se  străduieşte  să  sa­  —  Mi  se  intimplă  foarte  des   Alimentara   Hunedoara.   Am
        unde  mai  pui  că  specialiştii  de   tisfacă  cerinţele  cumpărători­  să  am  goluri  de  mărfuri,   ne   fost  asiguraţi  că  orarul  se  va   patru  bazine  unde  îşi  pot
        la  A.R.U.C.  îşi  au  sediul  uşă  in   lor.  Dar  nu  reuşeşte  întotdea­  spune  responsabilul   Aceasta   schimba,   mărfurile  lipsă   se   dovedi  îndemînarea  Ia  prin­
        uşă  cu  birourile  O.C.L.  A li­  una  O  cauză  este  tot  aprovi­  din  cauză  că  nu  am  bere  sufi­  vor  aduce,  în  general,  activita­  sul  păstrăvilor.  Poiana  Şu­
        mentara.   Vecini  şi  tot  nu  se   zionarea  defectuoasă.  cientă.  Se  consumă  vinurile  şi   tea  acestor  unităţi  va  fi  îmbu­  iorului  este  a  cincea  unita­
        înţeleg.                        —  Deşi  am  făcut   comenzi,   râmîn  fără  vermut,  vin  spumos   nătăţită  în  scopul  mai   bunei
          O  altă  greutate  o  face  maga­  am  cerut  şi  telefonic,  de  mai   etc.  De  asemenea,  apa  minera­  aprovizionări   şi  deserviri   a   te  turistică  cu  specific  local   JAPONIA :  —  Ikuo  Kashima  din  Kobe  a  străbătut  pe  o  mică  ambarcaţiune  solitară
        zinului,   I.C.I L.  Simeria. _Ma-   multe  zile  nu  am  nici  un  fel  de   lă  lipseşte  adeseori.  populaţiei.  Este dorinţa  noastră   maramureşan.  apele  Oceanului  Pacific  între  Long  Beach,  California   (S.U.A.)  şi  Yokohama  intr-o  rălâto-
        şina soseşte  la  Ghelar  după ora   mezeluri,  ulei,  conserve de  peş­  In  legătură  cu  murdăria  ca­  a  tuturor  şi,  in  special,  a oame­        rie  ce  a  durat  100  de  zile.
        11.  Or,  vă  închipuiţi,  pe  cani­  te,  făină  de  mălai,  vermut  la   re  există  in  local,  de  vină  este   nilor  muncii  din  Ghelar.  (Agerpres)   IN  FOTO :  Sosirea  călătorului  singuratic  în  rada  portului  Yokohama
        culă,  cum  ajunge  laptele  sus.   jumătăţi,  coniac  la  sfert,  pastă   „femeia  de  serviciu,  care  nu-şi
        De  multe  ori  stricat,  smîntîna   de  roşii  etc.  foarte  mult  solici­  face  datoria"  •—  ni  se  spune.
        acră  etc.  Dar  se  întîmplâ   să   tate  —  ne  spune  dînsa.  Observăm  nemulţumirile  con­
        nu  meargă  deloc.  Aşa  s-a  pro­  In  schimb  ai*e  un  stoc  fru­  sumatorilor  care  aşteaptă  foar­                                                                           lui  itiperîor.  Opinii,  sugestii.   propu­  12.00  |  14.00  ;  17,00  ;   19,00  ;
        cedat  zilele   trecute,  cînd   o   mos  de  ţigări,  dar  nu  are  voie   te  mult  pînă  să  fie  serviţi.                                                                      neri  ;  19.00  Concert  dc  melodii  rnmU-  23.00  ;  0.55  (programul  II).
        sâptâmînâ  întreaga  nu  a  dus   să  vindă.   A  fost   avertizată   —  Mi-a  fost  luat  un  ospătar                                                                             nesti  :  20.00   Radiogazeta  de   seară  ;
                                                                                                                                                                                           21.05  Atenţiune  părinţi  !  ;  21.25  Melodii
         lapte  la  această  unitate.  Oare   prîntr-o  adresă  în  acest  sens   —  continuă  tovarăşul  Fodor  —   Pentru t i m p ____________                                           magazin.  Eipo>i(ie  de  muzică  uşoară  ;
        cum  s-au  descurcat  in  acea  pe­  din  cauză  că...  există  tutunge­  .şi  unul  singur  la  40  de  mese şi                                                                   22.45  Moment  poetic  „Inscripţie  pe   o
         rioadă  abonaţii  permanenţi  ai   rie.                    în  interior  şi  în  grădină  este                                                                                    poartă"  j  22.50  Piese  pentru  clavecin  de
                                                                                                                                                                                           Cnupcrin  :  2.02  Melodiile  nopţii.
         magazinului.  îndeosebi  cel  ca­                          foarte  puţin. Nu poate  face  faţă.                                                                                     PROGR AM U L  II  :  8,00   In  vacantă
         re  au  copîi  mici ?  La  asta  nu   0   Peste  limita  orarului  0    Conducerea  T A P.L.  mă  tot  a-   B B B  dum neavoosl rd  lib e r                                       —  muzică  uşoară  :  3  20  Să  învăţăm  un   13,00   Telecmnicn  economicii,  l'e  M e­
         se  gîndesc   tovarăşii   de   la                          mînă  şi  nu-mi  dă  om  în  locul                                                                                     eîntec  :  „Sub  «oarele  dc  august'  de  Ion   tru  si  pe  Jiu  ;  13,30  l'cntru  copii  ;  Al«-
                                                                                                                                                                                           Nicorescu  ;  8.35  Pc  scenele
                                                                                                                                                                                                               cluburilor;
         I.C.r L  Simeria  ?  Oare  nu  s-ar   Mi-am  cump5rat  rcşoti  0   Go­  celui  plecat.                                                                                            9.30  Noua  geografie  a  patriei  (emisiune  Tlala  :  „Cupa  de  ciocolată'  (ediţia   a
                                                                                                                                                                                                                         ll-a )  ;  19,00
                                                                                                                                                                                                                                   Clubul  tinereţii
                                                                                                                                                                                                                                                De  la
         putea  rezolva  problema  în  sen­                           Băuturile  care  se  vind  in  a­                                                                                    pentru  şcolari)  ;   10.03  Recitalul  pianis­  bunică  la  nepoată  ;   19.30  Telejurnalul
         sul  ca  maşina  să  urce  prima   luri  de  mărîtiri   şi  de...  cură­  cest  local  sînt  calde  din  cauză                                                                    tului  Dmitri  Bajkirnv  ;   10,30  Bibliote­  de  seară  ;  21» 00  Telev.icantX   Emisi­
                                                                                                                                                                                                 literatură  română  :
                                                                                                                                                                                                               Alexandru
                                                                                                                                                                                           ci  de
                                                                                                                                                                                                                             m u m n l-d is lra c liv i  ;  20.30  Cabinet
                                                                                                                                                                                                                         une
         dată  la  Ghelar,  mai  ales   că   ţenie  @  Unul  la  patruzeci  Q   că...  gheaţa  s-a  topit  şi,  de  a­          Dcnun|ălurul  :   ' Judecarea   pisoiului                  Vlabut’i   —   „România   pitorească'  ;   medical  TV  :  Talaznlerapia  ;  20..4H  0 -
         merge  tot  a  doua  zi.  Credem  că                       proape  o  sâptâmînâ,  nu  s-a     M iercuri                Brnjo   („Republica")  1   printre   vul­  IF A            II. 10  Fragmente  dm  opera   „Medcea*   raje  si  nraje:  Sighişoara  91  Oradea:  21 4)0
                                                                                                                                                    LONEA  :
         trebuie  luată  în  discuţie  aceas­  Gheaţa  s-a  topit.  adus  alta                                                  turi   („7   Noiembrie")  ;   („M ine ru l- )  ;           de  Clitrubini  ;   12.30  Odă  limbii   ro­  Avanpremieră  ;  21,15  Film  arlislic:  In ­
                                                                                                                                VVeek-cnd  I-  Zuyducole
                                                                                                                                                                                                                cotidian  ;
                                                                                                                                                                                           mane  ;  13  30  Incursiune  în
         tă  propunere.                                               —  Am  cameră  frigorifică  şi                            LUPEN I  ;   Jandarmul   la  New  York  :                  15 00  A rii  din  «perele   interpretate  de   trarea  artiştilor  ;  23.00  Telejurnalul  de
          In  curtea   magazinului   se   Citind  orarul  buletului   nr.   pot  să  păstrez  gheaţa   cîteva   2  A U G U S T  V U L C A N :  Magazinul  de  pe  strada  ma­  PROGRAMUL  I  :  7.45  Sumarul  pre­  Adriana  Codreanu   }i  Corneliu   Fînă-   noapte
                                                                                                                                            Baricada  vie  ;
                                                                                                                                                       URI-
                                                                                                                                re;  PETIULA  ;
                                                                                                                                                                                           leanu  ;  15.15  Cîntă  DumiUu  Sopon
         allâ  adevărate  stive  de  amba­  47,  am  rămas  surprins,  văzîn-   zile.  dar  nu  mi  s-a  adus   de              C AN I  :   Repulsie  ;  I) ARBATENI  :  Cele   sei  ;  9,00  Tot  înainte  (emisiune  pentru   muzică  populară  ;   15,30  Konnlcca   —
                                                                                                                                                                                                                    de
         laje  şi  sticle  goale.  Vreo  3-4   du-1  cu  uşile  descinse,  deoare­  mult.  ne  relatează   tovarăşul            două  orfeline  ;  PAROSENI  :  Operaţiu­  pionieri)  ;  8.20  Moment  poetic  ;  8.25  La   aur  :  10 00  Muzică  ujoară  de   Ion  Va-
         maşini   Dar  IR .V A    nu  se   ce  orarul  indica  „închis".  Fodor.                                                nea  „ l "   ;  ALBA  I U L lA :    Bucătăreasa   microfon,  melodia  preferată  ;  9,25  Sfa­  sileacu  ;  17.10  O  operă  în  30  de  m inu­
                                                                                                                                („Victoria")  ;  Zborul  întrerupt  („23  A u ­
                                                                                                                                                             tul  medicului  :  Prevenirea  dermatozelor
         grăbeşte  să  le  ridice  Probabil   —  Deschid  peste  limita  Ola­  Şi  aici  orarul  a  fost  modificat             gust")  ;  Spre   culmi   (grădina  „ V ic to ­  profesionale  ;   I0.)0  Curs  de   limba  te  :  „LaVme"   dc  Delibes  ;  I*  40  Me­
                                                                                                                                                                                                 păininlului
                                                                                                                                                                                                          românesc  ;
                                                                                                                                                                                                                   19.00
                                                                                                                                                                                           moria
         nu  are  nevoie  de  ele.  Deşi,  nu   rului,  ca  să-mi   (ac  planul  —   în  defavoarea  clientelei.                ria")  ;  TEIUŞ  :   Faust  X X   ;  Z L A T N A :   francezi  (reluare)  ;   11,03  Cronica   eco­  ■ Marca  cintă*  —  muzică  ujoară  ;  19,10   PENTRIJ  24  OKt
         demult,  se  plîngea  că...  O.C.L.   ne spune  tovarăşa  Ileana  Buda,   —  In  fiecare  seară  mă  cert              Thtrcsc  Dcsqucyroui  ;  Complotul   am   nomică  :  12  00  Muzică  uşoară  dc  Paul   Curs  de  limba  germană  ;  19.45   T rib u ­
                                                                                                                                                                      12,15  Courdonalc  cultura­
                                                                                                                                                             Urmuzescu  ;
                                                                                                                                                Mosbi.  Moshi  I
                                                                                                                                liasadorilor  ;  SEBEŞ  :
         nu  predă  la  timp  ambalajul,   responsabila  buletului.  Şi  aşa   cu  cei  care  ies  din   schimbul   DEVA  t  Fc  gheaja  subţire  seriile  I  $i   Alo,  Japonia  („Pingrciul")  ;  Maigret  si   le  ;  IS  13  Succese  ale  muzicii   uşoare  :  na  radio  :   20.30  Noapte   bună,  copii:  Vreme  călduroasă,  cu  cern)  temporar
                                                                                                                                                                                           „Bîrlogul  urşilor"  ;
                                                                                                                                                                                                         21.05  Muzică  uşoa­
                                                                                                                                                                                                                         noroi  ziua.  In  regiunea  dc  mume  vor
                                                                                                                       Valurile
         îndeosebi  sticle  şi  borcane.  Ce   orarul  actual  12-20,  nu-i   cel   doi.  Trec  pe  a'ci.  vreau  să  con­  II  (cinematograful  „P a tria ")  ;   (grădină)  :   afacerea   Sa in *  Fiaerc  („Sebeşul")  ;  A-   13.30   Intilnirc  cu  melodia  populară  si   ră  dc  fean   Păuncjcu  si  Brcnda   Lee  ;  cădea  ‘averse  izolate  dc  ploaie  însoţite
                                                                    sume  ceva.  dar  nu-i  pot  servi.
                                                                                                  Dunării  (,,A rla “ )  ;
                                                                                                                Yoyo
         să  mai  crezi 7              mai  potrivit.               Mi  s-a  promis  că  se  va  schim­  SIM ER IA  :  5.000.000  de  martori  („M u ­  PO LD UL  DF  r,US  .   Acliunca  „ Z i m ­  interpretul  preferat  :  l-l.00  Tineri  solişti   21.30  Teatru  radiofonic.   „ l'a lru   mb   de  deceârrări  elccince   Vînlul  va  sufla
                                                                                                                                     ORAŞTIP  :  Spionul
                                                                                                                                                   („Patria");
                                                                                                                                bru"  ;
                                                                                                                                                             Je  muzică
                                                                                                                                                                                   Crivca-
                                                                                                                                                                            Marilena
                                                                                                                                                                     uşoară  :
                                                                                                                                                                                           un  acoperiş"-  Comedie  dc  Smimova
                                                                                                                                                                                                                     »i
                                        Conducerea  T A P.L.  Hune­  ba  orarul,  că  o  să  închid  la  ora   reşul")  j  In   eompanîii   lui  Ma*   Lin -   Undc-Î  generalul  ?  („Flacăra")  :  C rim i­  i;u.  PcUc  Balaş   Miliaela  Miliai  $i  tun   Krcindcl  :  22.53   Cînlccele  Mucurcstiului  moderat  din  nui'd  si  nord-vesl.  Tentpe-
                                                                                                                                                                                                                                      ziua  va  (i  cuprinsa
                                                                                                                                                                                                                         ralura-staţionură.
                                                                                                              H U N ED O AR A  ■
                                                                                                                          Ca­
                                                                                                  der  (grădină)  ;
           0   Sublime,  dar  lipsesc  cu   doara  i-a  promis  un  aragaz,   24.  dar  nu  ştiu  cînd  se  va  a­  valerul  fără  tale   („Flacăra")  ;   Şapte   nalul  in  vacan(ă  (grădina   „Patria")  ;   Ulmcanu  :  14,15  De  ce  ?  De   unde  ?  De   —  muzică  uşoară  ;  24.22  Ciclul  de  cinci   înlic  23  ji  54  grade   iar  noaptea  între
                                                                                                                                                     Noiem­
                                                                                                                                                             citul  ?  (emisiune  pentru  şcolarii  din  cla­
                                                                                                                                                („7
                                                                                                                                CUGIR  :
                                                                                                                                         Golguta
                                                                                                                                                                                           poeme  de  C,laude  Delmssy  pe  versuri
         desâvîrşire.aAm,  dar  nu  vînd  pentru  a  pregăti  mititei,  cir-   plica.             b â irti  }i  o  j!rengări|5  („S id e ru rg ic u l");   brie")  j  Numr   străin   („Muncitoresc");   sele  t-IV )  ;  lă.Oă  Aclualitatea   lilera-   de  C b a rk j  Bandcinire  ;  24,52  Meridia­  15  s»  20  grade.
                                                                                                                        „F lacă­
                                                                                                  Zurba  -recul  (giadina  dc  vară
                                                                                                                                                             ră  :  15.20  Reciful  de  operă  Elena
                                                                                                                                Via(a  uşoară  (grădina  „30  Decembrie");
                                                                                                                                                                                      Ro­
                                       nâciori.  grătare,  dar  promisiu­  Are  cuvînlui   conducerea   ra")  ;   So|ie   pentru   un   australian  Libelula   (grădina  „Stadion  U.M.C.")  ;   tez  :  IC..40  Dialog  cu  ascultătorii  ;  Hi.45   ne.  melodii.  PENTRU  URMĂTOARELE
                                       ne  a  rămas.  Pînă  atunci,  tova­  T.A P.L  Hunedoara.   (grădina  „Side rorgistu I")  ;  Pica   fîrziu   B R A D :  Steaua  baletului;  GURA BAR­  O  interpretă   dc  frunte  a   cînleculoi   Buletine  de  ştiri  {i  radiojurnale.
           La  magazinul  alimentar  nr.   răşa  Buda  şi-a  cumpărat   un        ★               („C onstructorul")  ;  GHELAR  :  Legenda   ZA  :  Nu  lînt  demn  de  (ine  ;  H AŢEG :   noslrit  popular:  Ao-cla  Moldnvan:  17.10   7.00  ;  9.00  :  II  00  :   13.00  ;   15.00  ;  2  ZILE
         23  stăm  de  vorbă  cu  tovarăşa   reşou, ca  să  poată servi  clienţii.  Constatările  noastre  din  uni­  dio  (ren  ;  TF-LIUC  :  Moneda   antică  ;   Verificat,  ou  c iu tă   mine  j  1LIA  :  Par-   Călătorie  în  istoria  civilizaţiei  (relua­  10.00  ;   18.00  ■   20,00  ;  22.00  ;   2,55   Vreme  frumoasă   cu  temperatura  sta­
                                                                                                                                                                     Trio  Jancy  Korossy  :
                                                                                                                                                                                     18.10
                                                                                                                                                             re)  :  18,25
         Geta  Lobonţ.  responsabila  u-  Ne-am   oprit   şi  la  bufetul  tăţile  comerciale  vizitate  le-am  C Ă LA N   :  Omul  din  Rio  ;  PETROŞANI:  tiranîi  In  cîmpie.  Studiul  privind  dezvoltarea  învăţăiiiîntu-  (programul  I)  ;   7.30  ;  3,30   10.00  ;  ţionară.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11