Page 8 - Drumul_socialismului_1967_10

H unrcioara-D evn \

PROLETARI DIN TOATE UNIŢI-?* *
Cabinetele tehnice -

izvoare nevalori­

ficate de idei

Deunăzi stînd de vorbă cu un inovator Consacrat îmi
spunea că ideile valoroase se nasc numai atunci cînd te
dedici cu toată fiinţa muncii pe care o practici. Trebuie să
iscodeşti continuu, să cauţi necontenit noul şi sâ-1 pui în
slujba progresului. In această grea, dar frumoasă misiune, f m tt (MITULUI REGIONAL HUNEDOARA U. P.Ci 9 AL SflTUUI POHUB HEEIOHM.
satisfacţiile vor fi, neîndoielnic, cea mai mare răsplată.
Mergînd pe firul acestui raţionament, am întreprins o
anchetă la mai multe cabinete tehnice din regiune cu sco­
pul de-a cunoaşte cum este stimulat efortul de*gîndire
creatoare al oamenilor şi care sînt posibilităţile lor de a­ ANUL XIX. NR. 3966 MIERCURI 4 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
firmare.

Fond documentar neexplorat

Interesîndu-ne de zestrea tehnică şi fondul documentar La Ploieşti, cel mai tînăr
al cabinetelor am constatat că aici se găsesc de regulă ulti­
mele noutăţi din ţară şi străinătate. La CS. Hunedoara In curînd
biblioteca tehnică dispune de 17.465 volume şi primeşte
lunar peste 207 publicaţii periodice de specialitate ce apar institut de învăţămînt
în ţară şi străinătate. Numărul mare de exemplare din re­ publicaţia:
vistele Metalurgia, Industria metalurgică, Noutăţi în side­
rurgie etc. permite distribuirea lor gratuită bibliotecilor
afiliate din secţii. superior din tară
Tot atît de avută este şi biblioteca tehnică a I.C.S. Hu­ „SARGETIA“
nedoara. Aici revin circa trei volume la un salariat. Adăugind
la acest fond documentar şi cele 121 publicaţii periodice, La Ploicşti#şi-a deschis marţi nal Ploieşti al P.C.R., repre­
în peste 800 de exemplare, avem imaginea completă a ceea porţile cel mâi tînăr institut dc zentanţi ai unor insituţii cen­
ce se numeşte in mod obişnuit baza informării şi docu­ învăţămînt superior din ţară — trale şi centre de invâtâmînt
mentării tehnice. In plus, ambele cabinete editează lunar In curînd, cilitorii din Institutul de petrol. Important superior, ai organelor locale
buletinul de informare tehnico-economică. ce cuprinde toa­ regiunea noastră vor putea centru al industriei noastre pe­ de partid şi de stat, precum şi
te noutăţile intrate în bibliotecă. La fel de bine sînt do­ să-şi procure din librării troliere, Ploicstiul devine ast­ ai întreprinderilor petroliere
tate şi cabinetele tehnice de la Fabrica chimică din Orăş- „SARGETIA4, volumul IV, fel şi centru de învăţămînt su­ din legiune.
tie, întreprinderea materiale de construcţii Bîrcea şi Fa­ publicaţie a Muzeului re­ perior, al ÎG-Iea din ţară ■ In încheierea festivităţii, in­
brica de produse refractare Baru Mare, pe care le-am vi­ gional (lin Deva. Ini|iat a­ in anul universitar 1967-1960, tr-o atmosferă de puternic en­
zitat. cum 30 de ani de dr. do­ Institutul de petrol din Plo­ tuziasm. a fost trimisă o tele­
Sînt vizibile deci eforturile băneşti pe care statul le face cent Octavian Floca, „Sar- ieşti va funcţiona cu o faculta­ gramă către Comitetul Central
pc linia reîmprospătării şi perfecţionării permanente a flu­ getia" a devenit un perio­ te de maşini şi utilaj petrolier al Partidului Comunist Român,
xului informaţional şi fondului documentar tehnic. dic de prestigiu, valorifi- In anii următori Institutul se tovarăşului Nicolac Ceauşeseu,
Se pine însă în mod firesc întrebarea : In ce măsură este cînd rezultatele cercetători­ va dezvolta, creîndu-sc noi în care cadrele didactice şi stu­
valorificat acest preţio> tezaur ? Răspunsul, oricum s-ar lor ştiin(ifici lociaiî. facultăţi. De asemenea, urmea­ denţii îşi exprimă profunda lor
formula, nu poate fi decît negativ. Actualul volum, prefaţat ză să se construiască un local recunoştinţă pentru crearea
Volume editate şi traduse cu mari sacrificii, zac nefoile- de acad. Constantin Daico- nou, special pentru acest insti­ Institutului de Petro! din Plo­
tate în rafturile bibliotecilor Or. în condiţiile cînd noută­ viciu, cuprinde numeroase tut,- precum şi noi laboratoare, ieşti, şi se angajează să mun­
ţile tehnice se succed cu atîta repeziciune, literatura de articole de arheologie, isto­ cămine şi cantine studenţeşti ' cească neobosit pentru ca în
specialitate se perimează destul de repede dacă nu e stu­ rie, folclor, etnografie, so­ ■ La: festivitatea de deschidere acest important centru al in­
diată şi valorificată la timp. Ne întemeiem afirmaţia pe ciologie etc. semnale dc N.' a Institutului de petrol au luat dustriei petroliere să se pregă­
faptul că din totalul salariaţilor existenţi la C.S. Hune­ Vlassa, M. Rusu, OcL Flo­ parte tovarăşii acad. Ştefan tească specialişti de valoare,
doara numai al 15-lea om este cititor al bibliotecii tehnice. DUPĂ 9 LUNI OE ACTIVITATE ca, Traian Bălan, M. Va­ Bălan, ministrul învâţămîntu- care să-şi aducă contribuţia
Comparaţia făcută devine mai concludentă dacă ţinem lea, L. Mârghitan, Radu , lui, ing Alexandru Boabă, mi­ lor la desâvîrşirea operei de
seama că numai 32 la sută din numărul total al tehnicieni­ Vulpe, I. I. Russu, Gh. An- nistrul petrolului, Ion Teorea- construire a socialismului în
lor şi inginerilor au fişe de cititori. Mulţi dintre cei care ghel, B. Bassa. II. Schil- nu, şef de secţie la C.C. al patria noastră
nu trec cu anii pe la cabinetul tehnic pretind că îşi satis­ Jurnal de întrecere ling, C.. Enea, Gh. I loni- P.C.U, Dumitru Balalia, prim-
fac nevoia de informare şi documentare pe cont propriu ţă. I. Frâţilă, C. Clemente, secretar al Comitetului regio­ (Agerpres)
Fără a minimaliza rolul bibliotecilor personale nu putem V. Butură şi Nicolac Du­
fi de părere că ele pot substitui volum nosul material orga­ U. M. Cugir : aspect de. năre. .
nizat pus gratuit la îndemina oricui de cabinetele tehnice Sfirşitul celui de al treilea seevenl;â o largă acţiune de Volumul se remarcă prin Institutele de învăţămînt superior anunţă:
Puţin mai favorabilă ni s-a părut situaţia, din acest trimestru al anului a consem­ valorificare a rezervelor inter­ la montarea frezelor universa­ ţinuta riguros ştiinţifică a
punct de vedere, la I.C.S. Hunedoara şi F.C. Orăştie. fără nat în cartea de onoare a în­ ne. Principalul accent a fost le K.U1. CETĂŢENII care doresc să închirieze spaţii loca­
a putea afirma însă că banii cheltuiţi cu procurarea ma­ trecerii socialiste importante pus pe folosirea integrală a ca­ materialelor publicate şi
terialului documentar se justifică. O cultură tehnică so­ depăşiri de plan Desprindem pacităţilor de producţie. In fe­ calitatea deosebită a grafi­ tive pentru cazarea studenţilor sînt invitaţi să depună
lidă nu se poate dobîndi pe apucate. Ea cere muncă, stu­ din buchetul realizărilor citc- lul acesta s-a as;gurat o creş­ Foto : V. ONOIU cii şi tiparului. ofertele lor la unu! din rectoratele institutelor de in-
diu intens, sacrificii. Nu avem )a îndemină o statistică, va secvenţe. tere continuă a indicilor de u­ văţămint superior din localitate.
dar în mod cert sînt puţini ingineri şi tehnicieni în a căror tilizare şi a timpului efectiv de
pregătire profesională să nu existe suficiente lacune. Se lucru.
pare că acost anonimat este întreţinut intr-un fel şi de Uzina Ca urmare, planul valoric la
propaganda tehnică. Cu forme plato, stereotipe şi şabloa­ producţia globală a fost înde­
ne nu se poato ieşi din această inerţie. La acest capitol
conducerile cabinetelor tehnice vizate au rămas de mult „Victoria** plinit în proporţie de 104 la su­
corieente. tă. Graficul întrecerii consem­ In pragul examenului final
nează următoarele cantităţi de
Călan produse date peste plan : 5.866
Climatul inospitalier al iniţiativei
tone semicocs şi cocs brichete.
I a cărţii tehnice şi eficienţa practică a inovaţiilor. Aceste giştii din Câlan nu-şi dezmint 5 210 tone fontă La turnătoria formaţiile noastre artistice, ce­ ce cu tradiţie, care nu o dată Cooperativei «Jiul" din Petro­ multă apreciere din partea pu­
Nici de data aceasta siderur-
nr. 1 s-au turnat in plus dife­
Există o netăgăduită legătură între gradul de folosire
Peste o lună, o parte dintre
rite piese a căror greutate to­
şani, ale căminelor
renumele de care se bucură.
culturale
blicului. Amintim aici doar ci-
au făcut ‘dovada unei
bune
Aşa cum. de altfel, le stă bine
le mai bine pregătite, se vor
Este important de semnalat că
rul de cameră al sindicatului
deţinătorilor drapelului de tală este mai mare de 500 tone. afla la Timişoara, unde, în faţa comportări în cadrul diferite­ din Pcţelca, Romos, Şibot. Vi­ teva dintre aceste formaţii : co­
lor confruntări pe plan regio­
nerea ele
Anchetă realizată de întreprindere fruntaşă pe ra­ depăşirea de plan cu 123 tone ur\ui juriu competent şi exi­ nal sau republican. Sînt bine In actualul concurs au fost sanitar din Brad. orchestra de
(Continuare in pag. a 2-a) mură, ei au desfăşurat cu con- la radiatoare, 128 tone piese cameră a .Casei de cultură a
SEBAST1AN TKUŢA
mecanice, 107 tone maselote are gent, “îşF vor dovedi“ capacita-
asigurată 6 desfacere Imediată. tea şi măiestria lor artistică. sindicatelor din Petroşani, for­
Exprimat şi mai laconic, succe­ Aici se va desfăşura, pentru maţia de estradă a Clubului
unele din regiuni, finala celui
sul cocsarilor, furnaliştilor şi
Rasa de oi furcană — un important tn faptul că planul a fost de­ de al VUI-lea concurs al artiş­ Al Vlll-lea concurs sindicatelor din Deva etc.
turnătorilor din Câlan se verte
Acum, în preajma celei mai
tilor amatori.
păşit ta toate sortimentele. Ce formaţii vor avea cinstea exigente confruntări, marea
să reprezinte arta hunedorea-
rezervor biologic I. M. Deva se pregătesc ele pentru aceas­ al artiştilor amatori I. ciobota
nâ in întrecerea finală şi cum
tă întrecere 7
In urma fazei regionale au (Continuare In pag. a 2-a)
Creşterea oilor, ca ramură- ocupe primul Ioc pe ţară în ce ne, iar cele cu lină grosieră Colectivele exploatărilor mi­
importantă a zootehniei din priveşte proporţia de oi ţurca­ (ţurcane) în zona premontană niere de la I. M. Deva au ra­ fost selecţionate pentru finală
regiunea noastră, a dobindit o ne albe. şi montană portat că bilanţul primelor 9 aproape 30 de colective artisti­ cunoscute publicului formaţi­ promovate pe o scară mai lar­
dezvoltare ascendentă în ulti­ La începutul anului 1967 e­ Studiul făcut la Staţiunea luni le-a adus noi succese. In ce — formaţii de cor şi de dan­ ile corale din Orăştie, Dobra, gă noi genuri artistice : for­
mii ani atît în ceea ce priveşte fectivul oilor cu lină grosieră re­ experimentală Geoâgiu pe tur­ răstimpul celor trei trimestre suri, orchestre, tarafuri şi fan­ Hunedoara, tarafurile din Lo- maţii corale de voci egale de
sporirea numerică a efective­ prezenta aproximativ 77 la sută me de oi aparţinind raselor cu planul de minereu complex şi fare, brigăzi artistice de agita­ nea şi Vaţa, echipele de fluie­ femei, coruri de cameră, or­ CONFLICTELE
lor, cît şi sub raportul îmbună­ din numărul total al ovinelor lină fină şi semifină a stabilit cuprifer extras a fost depăşit ţie. grupuri vocale etc — şi un raşi din $ugag, fanfarele din chestre simfonice şi de cameră,
tăţirii structurii de rasă a a­ existente in regiune. Conform ca aria de creştere a acestor cu 8 la sută şi respectiv 1 la număr însemnat de solişti vo­ Petri la; Apold, Sebeş, formaţi­
cestora. actualului proiect de raionare rase de oi să nu fie extinsă sută. cali şi instrumentişti. Intre a­ ile de dansuri ale Combinatu­ formaţii de estradă etc., ale că­
Procesul de transformare a a raselor, dirijarea creşterii o­ mai sus de zona stejarului şi Acordînd atenţie organizării cestea se găsesc echipe artisti­ lui siderurgic din Hunedoara, ror spectacole s-au bucurat de RASIALE
rasei ţurcane în direcţia obţi­ vinelor in regiunea Hunedoara fagului, adică la o altitudine mai bune a muncii in sectoa­
nerii unor produşi cu lină fină trebuie să se facă ţinînd sea­ maximă de 700-900 m. rele de pregătire ale produc­
şi semifinâ în regiunea Hune­ ma de zonele naturale şi de Extinderea creşterii oilor cu ţiei. minerii de la E. M. CerteJ-
doara a avut un caracter limi­ particularităţile biologice, ale lînâ fină şi semifinâ peste a- Săeârimb şi-au creat front de
tat, aceasta din cauza condiţi­ fiecărei rase şi anume : rasele ceastâ limită a dus la obţine­ lucru permanent, In felul a­ DIN ANGLIA
ilor specifice de relief, ceea ce cu lîna fină şi semifină vor fi rea unor rezultate cu totul ne- cesta ei au reuşit să depăşeas­
a făcut ca regiunea noastră să crescute în zona de şes şi coli- satisfâcâtoare într-o serie de că planul la minereu brut ex­
cooperative agricole de pro­ tras şi prelucrat cu 3 la sută.
„In Anglia se ascute con­
ducţie cum sînt cele din Săs- flictul rasial", scrie ziarul
L a ordinea zilei ciori, Boşorod. Ţebea, Vaţa. Fabrica hamburghez . Die Weltu% In­
Sibişel, Mărtineşti etc.
Din cauza regimului de pre­ tr-o amplă corespondenţă
cipitaţii ridicat, a desimii linii- „Sebeşul*4 din Londra pe marginea unei
anchete a „ Institutului bri­
Urgentarea însămîn- şi a cantităţii dc usuc bogat în tanic pentru planificarea po­
lină. cojocul acestor oi râmîne
litică şi economică", ale că­
in permanenţă umed, lîna se
alterează şi animalele contrac­ Sebeş rei constatări au fost date
publicităţii recent. Din an-
(ărilor de toamnă tează frecvent afecţiuni pulmo­ De la Sebeş, ni se comunică
nare iar în ultimă instanţă to­
tul se soldează cu sacrificarea
acestora, cazuri destul de frec­ că textilistele fabricii «Sebe­
şul" au răspuns prin fapte so­
Timpul prielnic care s-a şî cartofi se desfăşoară destul vente în unităţile amintite licitărilor făcute de comerţ.
menţinut pînă acum a permis de anevoios De asemenea, din Plecînd de la aceste conside­ îmbunătăţind calitatea revi­
ca insămînţarea cerealelor pâ- cauză că unităţile cooperatiste rente, va trebui ca în zonele de- ziilor şi reparaţiilor s-au redus
loase de toamnă să se desfă­ nu asigură la timp sămînţa in munte ale regiunii, unde creş­ la minimum opririle accidenta­
şoare într-un ritm susţinut. In cîmp, iar uneori din comodi­ terea altor, rase de oi nu se le pe întregul flux de fabrica- •
cooperativele agricole şi raioa­ tatea mecanizatorilor, lucrul la pretează, să se treacă la creş­ ţie Valorificarea acestei im­
nele unde s-a urmărit îndea­ semănat începe tirziu şi se ter­ terea intensivă a rasei ţurcane. portante rezen/e, împreună cu J cheta întreprinsă rezultă că
proape folosirea cu randament mină devreme. Existenţa unei Fiind o rasă rustică şi cu ma- alte măsuri tehnico-organizato- îngrădirile rasiale au căpă­
sporit a tractoarelor şi forţei astfel de situaţii îşi găseşte ex­ rice a permis depăşirea planu­ I tat în Anglia forme „îngriji*-
de muncă s-au înregistrat re­ plicaţia şi în slabul control şi Ing. NICOLAE ALEMAN lui cu 41 000 perechi ciorapi de m rătoare", „alarmante", Discri-
zultate satisfăcătoare. Datori­ îndrumarea pe care o acordă cercetător la Staţiunea bumbac, 40.000 perechi ciorapi I minările cele mai flagran:*
tă unei mai bune organizări a unii specialişti din unităţi şi experimentală Geoagiu de relon şi 23 000 bucăţi dife­ La cules sortarea fructelor se face cu grijă..O simplă rotire şi crengile pomului îşi ce­ I împotriva populaţiei de cit*
muncii, unităţile cooperatiste din cadrul organelor agricole, Ing. IOAN N1CULA rite. tricotaje de bumbac. dează cu uşurinţă povara. ■ loare au fost constatate îm
din raioanele Alba, Orăştie şi aceştia mulţumindu-se doar să de la Centrul regional pentru I domeniul folosirii braţelor c'r
Sebeş au insâminţat mai mult constate deficienţele fără a in­ reproducţie şi selecţie J muncă.
de jumătate din suprafaţa pla­ terveni cu măsuri eficiente
nificată. pentru înlăturarea lor. (Continuare in pag a 2-a) E toamna iar. Roadele pă- — De mori nu se ocupă ni­ Responsabilul morii din sîmbâtâ. De cînd a trecut la Corespondentul relatea: a
Analizînd rezultatele obţinu­ mîntului au fost culese în meni. Vedeţi, aici la noi-tre­ Balomir, Aurel Badiu, ne dă I.R.I.L., nu i s-au mai făcut | despre «o aversiune plină f
te se constată că in cooperati­ mare. parte. Satele se pregă­ buie schimbată linia electri­ explicaţii : nici un fel de reparaţii, din ca­ ■ contradicţiin împotriva celă-
vele agricole din raioanele Ha­ tesc de iarnă. Sînt multe de că. Actuala instalaţie nu re­ — Avem mult de lucru. re cauză a ajuns într-un grad «I ţenilor dc culoare, larg ră -
ţeg, llia şi în cele de pe raza o­ făcut. încep să. fie luate cu zistă pentru toate motoarele Vin la noi cetăţeni din 15 sa­ înaintat de uzură. La ora ac­ ■ pîndită in rindurile popn-
raşului regional Hunedoara asalt morile. Cetăţenii-vin a-. De aceea unele stau De aceea te. Mai tirziu n-o să mâi pu­ tuală, grîu nici nu putem mă- ■ laţiei britanice „Aceeaşi go
realizările se situează sub me­ icî cu porumb(şi gr.îu pentru nu putem îndeplini planul. tem răzbi Am rugat condu­ cma. | podină care nu doreşte ca o
dia regiunii. Acest lucru este măcinat Se fac provizii pen­ 9 vinzătoarc de culoare să-1
o urmare a insuficientei pre­ tru un timp ceva mai. înde­ O situaţie asemănătoare e- I servească peşte, mănincă făt .j
ocupări manifestate de condu­ lungat. Aşa procedează bu­ xistâ şi la morile din celelal­ I reticenţe conserve de peştr
cerile unităţilor respective şi de nul gospodar. Morile din re­ te raioane. Din lipsă de pre­ ■ al'căror conţinut trecuse in
organele agricole faţă de res­ giune întră, cum se spune, în ocupare, acestea au rămas I prealabil prin zeci de mîiv'
pectarea graficelor întocmite sezonul de vîrf. Sînt ele ca­ MORI L i IM mult in urma a ceea ce se nu­ ■ ale unor lucrători dc culou-
pentru’ campania agricolă de pabile să satisfacă cerinţele ? meşte o activitate organizată, ■ rc. Dar, dacă peste noapte ar
toamnă. pusă la punct. La majorita­ | intra in grevă toţi muncitor ii
De necesitatea şi importanţa Cele cîteva aspecte pe care tea morilor nu există un pro­ m britanici de culoare, intr-a
încadrării însâmînţărilor în li­ le vom relata in rindurile de gram de funcţionare, iar cu­ ■ clipă întregul sistem al ci
faţă vor demonstra în bună
mitele epocii optime sînt con­ răţenia lasă mult de dorit. Un | culaţiei şi transporturilor din
vinşi toţi lucrătorii din agri­ parte că morile sînt lăsate pe SEZONUL DE VÎRE exemplu : în faţa morii din • Anglia ar fi paralizat. Ai
ultimul plan de către între­
cultură. Din proprie experien­ prinderile de industrie locală Sebeş (responsabil Săliştean I glia este astăzi mult mai d* -
ţă au putut constata că întîr- de care aparţin. S-a statorni­ Cavniă) mizerie de nedes- I pendentă de milionul ei de
zierea acestei acţiuni duce la cris, ca de altfel şi in biroul . oameni dc culoare toleraţi
diminuarea producţiei de griut cit o >dee greşită că moara (dacă se poate numi aşa) şe­ I dar neinbiţi, decit bănuic
cu 300-400 kg la hectar. Condi­ merge oricum. Chiar dacă se fului. B te cetăţeanul de pe strada
ţii şi posibilităţi în vederea în­ defectează, este alta la ciţîva Ajungem la moara din Ş» cerea .I.R I.L. să ceară intro­ Considerăm că este timpul ■ La mulţi oameni de. Culoar-.
lăturării unor astfel de neajun­ kilometri unde omul poate să bot, amplasată chiar la mar­ ducerea şi la noi a curentului ca secţiunea de industrie Io-" | această conştiinţă de a ti
suri există in fiecare unitate. macine.' Spunem aceasta de­ ginea şoselei Uşile sînt zăvo­ electric, să nu ne mai chinu­ cală a Sfatului popular regio­ ■ minoritate indispensabilă dc r
Se impune însă ca în acest oarece în activitatea de morâ- rite de multă vreme S-au de­ im pe timpul nopţii. Posibili­ nal să treacă la măsuri mai I nedorită, şi. discriminările •’a­
scop să fie întreprinse acţiuni rît sînt multe deficienţe. O fectat motorul şi valţurile şi tăţi ar fi, dar nu sîntem spri-' concrete pentru a pune la I sialc dc care se. lovesc. o o
eficiente penliu mobilizarea aşa au rămas. jiniţi. punct activitatea morilor. ? provocat, multă amărăciune
cooperatorilor la recoltarea parte din morile aflate în sta­ — Unde măcinaţi ? am în­ Tot aici t-am infinit şi pe Căci, în prezent, ele sînt de­
I Această amărăciune încep1*
culturilor lirzii şi eliberarea te­ re de funcţionare nu au crea­ trebat un localnic responsabilul morii din satul parte de a satisface exigenţe­ ■ incă din prima zi în care &-
renurilor destinate însâmînţă- te condiţiile necesare pentru — La Balomir. Mergem ca­ Aurel Vlaciu, Mircea Varga
i ii griului, precum şi pentru a satisface exigenţele. Dumi­ le de cîţiva kilometri Nu ştim — Lucrez şi la Balomir, de­ le miilor de oameni de pe cu­ ■ mul de culoare păşeşte r*
utilizarea la întreaga capacita­ de ce conducerea I.R I.L. O- oarece moara din Aurel Vlai- prinsul regiunii Hunedoara I insula britanică. Un agent dr
te a semănătorilor Din consta­ Un .pat germinativ pregătit după toate regulile agrotehni­ tru Mustea, responsabilul mo­ răştie nu ia măsuri de pune­ cu macină numai porumb şi locuinţe a explicat comisii l
tările făcute în teren se des­ ce aşa cum se face la I.AS. Oarda de Jos, va permite semin­ rii din Orăştie, spunea j re în funcţiune a morii. doar în zilele de vineri şi V. ALBU I de anchetă a institutului :
prinde faptul că acţiunea de ţei de orz să răsară la timp şi uniform pe toată suprafaţa.
strîngere a recoltei de porumb (Continuare In pag. a 4-a).