Page 9 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3966

Gheorghe Bariţlu: „frate,
Din istoria străbună a pămîntului hunedorean avem puţini oameni ca lan­
cu, Ia glasul cărora se des­
chid cu amor inimile şi au­
zul poporului... şi cată să pă­
După marea adunare de la torile munţilor Apuser%i — de Vâzînd atitudinea Iul Kos- pâtâ noi forme cind, în iunie puternică. In ce tăcere adin- zim pe aceşti oameni de ori­
Blaj, din 15 mai 1848, unde la Zârand şi Cluj, pînă la suth şi conflictul armat la 1849, Kossuth trimite forţe că mă înconjurau şi mă as­ ce pericol şi să nu-i lăsăm
românii îşi ceruseră răspicat Turda, Teiuş şl Zlatna, trarfs- care s-a ajuns între cele două uriaşe împotriva românilor. cultau ei cind le vorbeam de să cadă in cursele ce Ie în­
drepturile, Avram lancu se formînd această fortăreaţă tabere revoluţionare, Nicolae Calităţile de comândant ale puterea naţiei române, de tind mereu inamicii".
întoarce în mijlocul moţilor. de piatră într-un bastion al Bâlcescu a încercat toate căi­ lui lancu se reliefează pe de­ numărul ei, de întinderea pâ- întors acasă, dezamăgit şi
El Ie explică iobagilor hotă- apărării. le de rezolvare a acestui plin cu prilejul apărării pu- mîntului ce i-a dat de ursi­ minţit de ‘împărat. Avram
rîrile adoptate acolo şi ce nu In loc să găsească o cale mîntului strămoşesc. La în­ tele cele măreţe ce-o aştep­ lancu cade pradă unei depre­
de făcut în cazul nesatisface- de colaborare cu revoluţio­ conflict. Explicind situaţia demnul lui Bâlcescu. înţele- tau în viitor". siuni sufleteşti. Ani la rî.nd
riî drepturilor lor legitime narii români, guvernul ma­ în care se afla, Avram lancu gînd perfect de bine situa­ Spiritul de solidaritate re­ străbate cărările codrilor
— cucerirea libertăţii cu ghiar, condus de Layos Kos- spunea : „ce era mai consult, ţia, lancu întinde revoluţio­ voluţionară şî-I dovedeşte cîntînd din fluier jalea şi a­
arma în ’irună. suth, a trimis împotriva ar­ să dăm mina cu acela care narilor maghiari o mină fră- Avram lancu şi cu prilejul suprirea in care trăia pj-
Aşteptarea rezolvării do­ matei de ţărani 20.000 de sol­
leanţelor românilor a fost za­ daţi care au împresurat Mun­
darnică. Nobilimea liberală ţ ii Apuseni de )a Ciucea,
din Transilvania nici nu Huedin, Turda şi Cluj pîrvă
voia să audă de desfiinţa­ la Aiud, Deva, Brad, Vaşcâu
rea iobăgiei, de împroprietă­ şi Oradea. Dîrzen’a şi cura­
rirea cu pămînt sau de acor­ jul moţilor nu au putut fi DL
darea unor drepturi naţio­ însă învinse.
nale. Mai mult. la Mihalţ, ţă­ Profitînd de această situa­
ranii care au încercat să in­ ţie. habsburgii, credincioşi
tre în stăpînirea pămîntului dictonului latin „divide et
lor secular au fost măcelă­ impera", vin cu promisiuni
riţi de către bandele înarma­ privind satisfacerea revendi­
te ale nobililor maghiari. cărilor românilor. Cereau in nu voieşte să ştie de tine sau ţeasen. Gestul lui nu a fost sprijinului materal şi moral porul. In testamentul pe cîre
Acest fapt şi altele l-au con­ schimb o colaborare pentru, cu acela care-ţi promite îm­ însă înţeles. pe care il acordă revoluţiona­ l-a lăsat înaintea morţii sale,
vins încă o dată pe Avram dezarmarea ungurilor. Astfel, plinirea rugăminţii". rilor români, aflaţi in Tran­ se reflectă încă c dată dra­
lancu că numai calea arme­ Avram lancu se vede nevoit Ca urmare a intervenţiei Fugărit şi urmărit de hab- silvania, de a trece peste gra­ gostea lui nemărginită de ţa­
lor va putea să rezolve pro­ să treacă la dezarmarea găr­ făcute de Bâlcescu, soseşte sburgi şi de ruşi, viaţa lui niţă şi a lua drumul greu al ră şi de popor : „ultima mea
Bâlcescu este pusă in peri­
blemele arzătoare ele româ­ zilor maghiare de la cîmpie. in tabăra lui lancu, instala­ col. Avram lancu. dovedind exilului. voinţă, unicul dor al vieţii
nilor. Intr-o adunare tinută In drum spre Alba Iul ia, pe tă la Brad, I. Dragoş, cu care Continuu preocupat de mele, e să-mi văd naţiunea
la Cimpeni, el arăta : „Toată Valea Ampoiului. satele pâr­ urma să se ducă tratative un înalt sentiment umanitar, fericită, pentru care după
Europa se înarmează spre a jolite de către bandele de Bandele lui Hitvany, profi­ îl ascunde timp de o luna. soarta românilor din Tran­ puteri am şi lucrat pînă a­
izbîndi libertatea. Românii honvezi, îi măreşte şi mai tînd de această situaţie îi a- cu riscul pierderii propriei silvania,-în 1850, Avram lan­ cum".
să se pregătească ţ de ase­ mult ura faţă de asupritori. tacâ pe români mişeleşte sale libertăţi. Staţionarea în cu face un drum pînă la Vie-
Cu acest vis, cu visul li­
na, la împărat, cerînd, pen­
meni, fiindcă n sosit timpul In scurt timp el curăţă Va­ Bunul şi/devotatul prieten al tabăra lui lancu ii dă Iui tru a cita oară?, dreptul pen­ bertăţii de neam şi popor,
să fie liberi". lea Mureşului de bandele no­ lui lancu, Ioan Buteann, este Bâlcescu posibilitatea sâ-1 cu­
biliare. noască şi mai îndeaproape tru naţiunea română. Cu a­ vis neîmplinit în timpul vie­
Crimele săvîrşite de către In ianuarie 1849 Ioan Bu- prins, iar Dragoş cade şi el pe lancu şi pe moţii săi, des­ ceastă ocazie, Magheru, care ţii sale, s-a stins din viaţă la
bandele nobililor l-au deter­ teanu, prefect şi devotat prie­ victimă acestei acţiuni, de­ pre care lasă cîteva rînduri ia pnmul contnct cu lancu, 9 septembrie 1872 în Baia de
minat pe Avram lancu să or­ ten al lui lancu, a provocat oarece crezîndu-se trădător, ce merită a fi citate : ....fusei a rămas plăcut impresionat Criş, fiind înmormîntat la
ganizeze imedbt apărarea re­ armatelor maghiare, Ia Mă- a fost ucis. fericit a găsi acolo pe acele de figura acestuia. Puternica Ţebea, lingă gorunul lui Ho-
voluţionară. In acest scop a piscuri uriaşe, pe deasupra impresie pe care l-a lâsat-o ria.
rişel. prima mare înfrîngerc. Avram lancu preia el însuşi
format legiunea „Aurea Ge- Alături de bărbaţi; au luptat conducerea luptei împotrva norilor o naţionalitate şi o Avram lancu şi-o împărtă­
mina", cu care ocupă trecă- aici cu mult curaj şi femei. lui Hatvany. Conflictul ca- viaţă românească înfocată şi şeşte printr-o scrisoare lut Prof. OVIDIU POPESCU
Ioan Florii este prim-maistru milioane de oameni. Se fac sporită faţă de modul în care
miner la Lupeni şi, in acelaşi mari cheltuieli de energie min­ se execută fiecare lucrare. OBIECTIVE DE INTERES
timp, unul din cei care ştiu din tală, se calculează, se compară Invingind tendinţele conser­
vatoare ale unor membri
de
Un nou proprie experienţă ce este an­ experimentează Printr-o ast­ partid, adunarea generală a or­
soluţii, se îngemănează idei, se
gajarea. obligaţia, sarcina de
partid, chiar dacă acestea nu fel de filieră a trecut şi conti­ ganizaţiei de bază a hotărît să OBŞTESC RIDICATE PRIN
sînt formulate foarte precis. La nuă să treacă comunistul Flo­ se treacă la înfăptuirea propu­
urma urmei comunistul are rii. Cum trebuie acţionat con- nerii comunistului Florii. Mi­
care s-a angajat s-o folosească. MUNCA PATRIOTICĂ
funicular nerul Sabin Ghioancâ a fost cel
Exemplul a fost urmat apoi de
brigada lui petre Constantin. Locuitorii multor comune şi tregul raion suprafaţa totală
pus în funcţiune un nou fu- SARCINA DE PARTID Aşa a început să prindă ea via­ făcut sau fac ultimele finisări ce trebuie asfaltată’ în acest an
sate din
La U.C.M. Zlalna a fost
au
raionul Orâştie
ţă.
se ridică la peste 31.000 mp. In
Lucrurile însă nu se opresc
nicular, pentru înhatdarea aici. Florii consideră că scoate­ la diferite obiective noi social- multe sate şi comune printre
rea a două fîşii pe zi trebuie culturale. care Spini, Şibot, Geoagiu, Vi­
zgurei. In felul acesta, zgu­ eşalonată în mai multe faze. In această toamnă îşi des­ nerea, Beriu etc., lucrările au
ra, care înainte se transpor­ A DEVENIT FAPTĂ Împreună cu brigada condusă chid larg intrările căminele fost terminate. Siîuaţia statis­
ta cu ajutorul vagonctclor, de comunistul Vasile Butnaru culturale din satele Turdaş, tică existentă la sfatul popu­
acum ajunge la destinaţie \ s-a trecut la o fază mai avan­ Sereca şi Aurel Vlaicu ; un lar raional arată însă că lucră­
dispensar medical modern uti­
schimbul al
sată. Adică în
pe calea aerului. 3-lea, cind râmînea să se facă lat la Blandiana va primi un rile de asfaltare sînt mult râ­
Noul funicular a fost personalitatea sa faţă de orice creţ în sectorul V al minei Lu­ numai perforarea şi puşcarea număr mult mai mare de pa­ mase în urmă : s-a asfaltat
construit din fondul de fenomene, are putere de dis­ peni pentru înfăptuirea acestei s-au mai adăugat şi operaţiile cienţi ; la Vinerea, Romos, Bul­ pînă in prezent o suprafaţă de
mică mecanizare şi înlocu­ cernământ. Florii, de pildă, a importante sarcini dale.de par­ de montare şi răpire. Astfel au buc se pregătesc noi săli de abia 15.100 mp. Atenţia comi­
înţeles din documentele Plena­ tid ? Ce trebuie făcut-? Totul a fost create premisele practice clasă etc. ; la Foit s-a renovat
ieşte munca a 20 dc oameni rei CC. al P.C.R. din decem­ pornit de In ideea scoaterii a pentru exploatarea celei de a şi dat în folosinţă baia popu- tetelor executive şi a comite­
(care au fost trecuţi la alte brie 196G că organizarea ştiinţi­ două fîşii de cărbune intr-o zi. doua fîşii intr-o zi. • Iară. telor de cetăţeni trebuie în­
lucrări). Un mic calcul ara­ fică a producţiei şi a muncii După studii repetate a ajuns la Ce au însemnat toate aceste Contribuţia cetăţenilor în dreptată mai serios in această mm
este o cerinţă a vremii, o cale concluzia că pentru început o- experienţe ? Cifrele o spun ; muncă şi în bani a făcut ca
tă că cl aduce uzinei o eco­ a creşterii productivităţii mun­ peraţjile ce se efectuează in 3 randamentele au crescut în a­ în acest an să pătrundă lumi­ direcţie. Clipe de răgaz Foto: N. MOLOOVEANU
nomic anuală dc 370.000 lei. cii societăţii socialiste. schimburi pot fi concentrate in ceste abataje cu 50 la sută, iar na electrică în noi sate. prin­
O astfel de problemă şi-au aşa fel îneît in ultimul schimb producţia de cărbune — cu 75 tre care Dineu Mare, Dineu
pus-o şi continuă să şi-o pună să se mai facă doar perforarea la sută. Paralel cu aceasta, vi­ Mic, Măgura, Jcledinţi. Acum
şi puşcarea. teza sporită de avansare va re­ sînt pe terminate lucrările de Manifestare ştiinţifică a cadrelor medii sanitare
- Acest plan a fost dezbătut in duce considerabil cheltuielile introducere a cjrentuluî elec­
organizaţia de partid. Dezbate­ de producţie, mai ales cele de tric in alte comune şi sate : 5/i
rea a constat, de fapt, în în­ întreţinere. Orăştioara de Sus, Bucium,
fruntarea ideii lui Florii, căreia In momentul de faţă abata­ Vâlrşoara şi Buneşti. Zilele trecute, în sala de tivitatea cadrelor medii sa­ Ecaterina Crişan, membră
i s-au alăturat încă de la în­ jele trec printr-o situaţie grea: cultură a Spitalului unifi­ nitare în munca de profi­ a comitetului f i l i a l e i
ceput mai mulţi comunişti, apropierea de orizont. De ace­ încă de pe acum, cetăţenii cat din Deva, In organiza­ laxie şi cea. curativă, pre­ U.S.S.IVI., a prezentat o in­
eu cîteva idei îzvorite din con­ ea. iniţiativa nu va putea da din Homorod, Pişchinţ. Vă­ rea U.S.SJ\L, filiala Hune- cum şi o analiză a dinami­ formaţie asupra consfătui­
cepţii de esenţă conservatoare. rezultate maxime Peste cîteva leni, Sibişelu Nou şi Sibtşelu doara-Deva, şi a secţiei să­ cii bolilor aparatului diges­ rii societăţii de cadre medii
Unor mineri vîrslnici. care o luni însă condiţiile se vor îm­ Vechi au votat în adunări nătate şi prevederi sociale tiv în ultimii 5 ani, in re­ care a avut loc intre 5-7 sep­
viaţă întreagă făcuseră numai bunătăţi. Atunci brigăzile vor populare sumele necesare pen­ a Sfatului popular al regiu­ giunea Hunedoara. tembrie ac. la Bucureşti.
lucrări de răpire, le venea trece la o astfel de organizare tru executarea lucrărilor (le nii Hunedoara, s-a desfă­ S-au remarcat referatele In concluzie s-au remar­
greu să se apuce acum n muncii care să permită su­ electrificare. Pe întregul raion şurat simpozionul secţiei de susţinute de asistenta Elena cat succesele obţinute piuă
să facă şi aite lucrări. Al­ prapunerea schimburilor toc­ valoarea lucrărilor* ce vor tre­ cadre medii, cu tema : Bedea de la Spitalul unifi­ in prezent în activitatea ca­
ţii, mai ales cel clin cor­ * mai in momentele cind se vor bui executate in acest an prin „Sarcinile ce revin cadre­ cai Deva, sora medicală drelor medii şi s-a accen­
pul tehnic, ziceau : „să mai executa lucrările care cer volu­ muncă patriotică se ridică la lor medii sanitare în îngri­ Virginia Dânilă de la Spi­ tuat necesitatea ridicării în
încercăm", „să mni vedem", ,.să mul cel mai mare de muncă, suma de 4 958.B35 lei. Ceea ce jirea bolnavilor cu afecţiuni talul unificat Hunedoara şi continuare a nivelului pro­
mai studiem". De ce ? Pentru iar producţia se va dubla. s-a făcut pînă in prezent Jn a- ale tubului digestiv". La asistent Ioan Stan. de la fesional al cadrelor medi-
că aplicarea unei propuneri în­ Prim-maistrul Ioan Florii, censtă direcţie atinge valoarea simpozion au participat serviciul regional de sta­ co-sanilarc în vederea con­
seamnă înainte de toate mai mineri Ghioancâ. Petre, But­ de 4 047.525 lei. peste 120 cadre medii sani­ tistică medicală. tinuei perfecţionări a mun­
multă bătaie de cap. Concen­ narii, maiştrii, întregul colectiv Unul dîn elementele civili­ tare din regiune. Referatele au fost urma­ cii educative, profilactice
se va putea felicita pentru mo­ zaţiei care îşi face tot mai
trarea opeiaţiilor in mai puţi­ dul în care a ştiut să traducă mult Ioc în viaţa comunelor Au fost prezentate refe­ te de discuţii ample, in­ şi curative pe care sînt
ne schimburi înseamnă dirija­ în viaţă o sarcină de partid. şi satelor noastre este moder­ rate interesante privind ac­ structive. Sora de ocrotire chemate să o facă^
re precisă, rapiditate, atenţie C. ARiYIEANU nizarea căilor de acces. Pe- în­
La grădiniţă, în lumea păpuşilor.
URMĂRI • URMĂRI DIN PACINA I • URMĂRI

vaţii, ing. Olimpiu Matei a dat peste el într-un fund de Dată fiind importanţa oilor Situaţia creşterii oilor (uma­ plan regional a unui centru de tive exemplare de oi ţurcane
Cabinetele tehnice sertar. Explică puţin surprins : ţurcane. atît din punct de ve­ în ceea ce priveşte capacitatea întreţinere şi dirijare a berbe­ cărora să li se repartizeze cei
ne diferă de la o unitate la alta
— Nu avem decît o inovaţie. Anul trecut s-au aplicat
dere economic, cît şi a) posibi­
cilor de rasă ţ.urcanâ, care să
mai buni berbeci de rasă cu­
şapte. S-an epuizat temele de inovaţii...
Socotim orice comentariu de prisos. Ne rezervăm dreptul lităţii de a se creşte în zonele productivă a materialului. A­ funcţioneze pe lingă Centrul rată. acesta constituind în e-
cest lucru se poate vedea din
cu condiţiile cele mai grele ale
de a întreba comitetul sindicatului şi conducerea între­ legiunii noastre, a fost necesa­ rezultatele obţinute în creşte­ regional de reproducţie şi se­ senţâ nucleul de selecţie al în­
lecţie. a căror activitate să se
tregului efectiv de ovine exis­
izvoare nevalori­ prinderii cum este posibilă o astfel de situaţie? ră efectuarea unui studiu pen­ rea oilor la cooperativa agrico­ desfăşoare în unităţile raionale tent.
Deşi îşi desfăşoară activitatea în condiţii nu tocmai bu­
cunoaşterea
tru
lă de producţie Pianul de Sus,
însuşirilor
pentru creşterea şi dezvoltarea
Produşiî rezultaţi din nucle­
ne, cabinetul tehn*c de la F C. Orâştie sc afirmă cu iniţia­
tive şi acţiuni interesante. Dovedindu-se receptiv la cerin­ morfo-productive, în scopul raionul Sebeş, şi cooperativa a- rasei ţurcane. ul de selecţie al fiecărei uni­
precizării metodei de amelio­
gricolâ de producţie Boşorod.
încă din toamna acestui an
ţele majore ale producţiei. în special mecanizarea unor o­ rare şi stabiliţii direcţiei de raionul Haţeg. în anul 19G7. re­ este necesar ca în cooperative­ tăţi să fie reţinuţi pentru pră-
silâ pc scama cărora in viitor
peraţiuni şi îmbunătăţirea calităţii produselor,
cabinetul
ficate de idei tehnic a orientat inovatorii spre rezolvarea acestor pro­ producţie (lapte, lînâ sau car­ zultate ce sînt prezentate com­ le agricole dc producţie, situa­ se voi- îmbunătăţi şi consolida
ne).
parativ în tabelul de mai jos:
te în zona de creştere a rasei
din
efectivele de oi ţurcane
bleme. In jurul temelor complexe cu un grad de dificul­
tate mai mare, s-au organizat adevărate colocvii, care s-au ţurcane, să se creeze cile un zona premontanâ şi montană a
concretizat în creşterea substanţială a numărului de ino­ nucleu cu cele maî rcprezenta- regiunii Hunedoara.
elemente se interferează şi se condiţionează reciproc. Nu vaţii aplicate si a economiilor obţinute. Specificare C A P. Pianul . C A P .
poţi fi receptiv Io nevoile producţiei, nu poţi intui noul de Sus Boşorod A
fără o temeinică cunoaştere a fluxului tehnologic, a pro­
prietăţilor şi caraclerislîcilor fiecărui produs. Cîteva propuneri
Spre deosebire de onii anteriori — nc spunea ing. NICO­ Producţia medie In pragul
LAE ILIE, şeful cabinetului tehnic de Ia C.S. Hunedoara In loc de concluzii, exprimăm unele păreri şi propuneri totală de lînâ kg/cap. 2,10 1.70
— in munca de inovaţii şi raţionalizări se observă o vădită făcute de mai mulţi inovatori. Din mulţimea problemelor din care la : berbeci
orientare spre idei noi, originale de mare eficienţă eco­ ridicate am reţinut în mod deosebit necesitatea ca în sti­ 2,70 2,07 I
nomică-. mularea mişcării de inovaţii să fie folosite forme şi meto­ oi mame 1,95 1.80
Din cele 170 de Inovaţii aplicate anul acesta un deosebit de mai interesante şi atractive. Pe bună dreptate unii ino­
Interes a stîmit cea a maistrului Ioan Cismaş, intitulată vatori şi-au pus întrebarea : care sînt atribuţiunile comi­ miori 2,41 1,98 examenului final
„Lance pentru insuflarea oxigenului în baia metalică a siei inginerilor şi tehnicienilor, din moment ce participarea
cuptoarelor Martin prin imersîune sub nivelul zgurii”, eu lor la această muncă de creaţie se limitează la întocmirea mioare 2,41 1,75
o economie antecalrulată de 1.771 2G4 lei ; la aglomeratorul unei conferinţe ? Ne alăturăm acestei păreri şi credem că Lungimea şuviţei de lină
nr 1 a fost concepută şi realizată o ingenioasă instalaţie merită să se bucure de atenţie din partea celor vizaţi. la oi adulte in cm. majoritate .a formaţiilor clasi­ Este surprinzător apoi Un­
automată destinată repartizării şarjei în fluxul de' aglo­ Se cunoaşte faptul că în finalizarea unei idei se ivesc 21,40 22,00 ficate şi-au reluat repetiţiile, tul că formaţii artistice mr*
merare Inteligenţa tehnică a specialistului a pătruns şi în adesea o serie dc impedimente Multe din ele sînt prici­ la tineret 20,40 21,00 pregâtindu-se. unele cu destu­ altădată s-au dovedit fo.ir*
sfere mai puţin bătătorite. După zile şi nopţi de-a rîndul, nuite de lipsa unor ateliere pentru confecţionarea proto­ lă asiduitate, pentru întrecerea harnice — ansamblul folclari
in care ideea l-a frâmîntat şî chinuit peste măsură, ingi­ tipurilor Şi efectuarea experienţelor. Rezolvarea acestei cane urmează. Comitetul regio­ al căminelor culturale din P o ­
nerul luliu Satran a putut exclama fericit: Evrica ! Sche­ probleme ar scurta mult drumul inovaţiilor sporind efec­ nal pentru cultură şî artă şi iana şi Jina. ansamblul fol. I -
Rezultatele mai bune obţinu­
ma de protecţie a formei de memorie, concepută şi reali­ tul lor economic. te la Pianul de Sus sînt con­ rii oilor în ambele unităţi, Casa regională a creaţiei popu­ ric al Casei raionale de umI-
zată de el pentru calculatorul electronic s-a dovedit capa­ Noul regulament al mişcării de inovaţii, invenţii şi ra­ secinţa faptului că oilor ţurca­ în sensul că scâzind toate lare au stabilit, împreună cu tară din Iha. cunoscuta nr.
bilă să evite erorile de calcul în programarea şi urmări­ ţionalizări. ce va apare in curînd, va reglementa multe ne crescute de aici le sînt asi­ cheltuielile privind întreţine­ fiecare instructor în parte, re­ maţ ie de dansuri din Pe ţc-l
rea producţiei de laminate. din aceste neconcordanţe. Comitetele de sindicat şi condu­ gurate condiţii de hrânire, în­ rea şi îngrijirea unei oi adulte pertoriul tuturor formaţiilor raionul Alba, taraful Casei i-
Pentru fiecare din cei 200 de promotori ai noului de cerile întreprinderilor au datoria insă să creeze toate con­ treţinere şi îngrijire satisfăcă­ râmîne un beneficiu de 65 lei artistice, al grupurilor vocale şi ionale de cultură din Oră •
pe cap de oaie la cooperativa
la combinat se pot scrie nndun frumoase. Cu o rîndunică diţiile pentru stimularea şi afirmarea nestingheritâ a gîri- toare, creşterea lor fâcindu-se agricolă de producţie Pianul de al soliştilor ce urmează a ne re­ — sc află acum intr-o stare rfe
insă nu se face primăvară Faţă dc complexitatea proble­ du ii tehnice. in rasă curată, folosindu-se Ia Sus şi 6 lei la cooperativa a- prezenta la Timişoara. De a­ inexplicabilă inerţie. Nici ui
melor şi cerinţelor reale ale producţiei numărul inovato­ montă berbecii cei mai repre­ gncolâ din Boşorod. Dacă în­ semenea, a repartizat pentru dintre aceste formaţii nu a fă­
pregătirea formaţiilor specia­
rilor se menţine la un nivel mult prea mic. In planul te­
biective din care r>u s-au rezolvat decît 19 Potrivit unei RASA DE 01 TURCANA - zentativi. a- fost constituit numai din exem­ lişti de Ta nivelul regiunii şi rea întrecerii caic nc astea 1 1
cut măcar o repetiţie în v e d e ­
tregul efectiv de ovine ar fi
matic de inovaţii pe anul trecut au fost înscrise 85 de o­
Deoarece la cooperativa
raioanelor şi de la toate insti­
plare aparţinătoare rasei ţur­
practici greşit înţelese, şapte teme au fost incluse în pla­ gricolâ din Boşorod, metişii re­ cane, fâcindu-se şi o creştere tuţiile culturale specializate. A­ Oare cind vor începe ac\ ‘ v
fnrmaţii programul de rer-i
nul tematic pe anul în curs. O succintă analiză arată că zultaţi din împerecherea oilor dirijată, după un calcul esti­ ceste măsuri şi altele care au ţii ?
zent. Din 45 de obiective, doar zece au fost rezolvate. Anul UN IMPORTANT REZERVOR gaie s-au adaptat mai greu mativ s-ar fi realizat un be­ mai fost luate, vor contribui Ia nu iartă. Ca mîine ne vom 1
ţurcane cu berbeci de rasă ţi-
soarta acestor teme nu este cu nimic mai roză nici în pre­
Este un lucru ştiut că tiir ul
for­
impulsionarea pregătirii
trece şi se va rosti din nou formula salvatoare : .N-au fost condiţiilor locale, rezultatele neficiu de ce! puţin 130 lei pe maţiilor, bineînţeles dacă vor dea în faţa întrecerii dc la Ti­
cap de oaie.
obţinute la această unitate au
condiţii" fost nesatisfâcâtoare. Lîna a­ Tinînd cont de cele relatate fi urmărite şi puse în practică. mişoara, unde va trebui să r-
de inovaţii, am ajuns la concluzia că la C.S. Hunedoara, BIOLOGIC cestor metişi, alît din punct de mai sus este de dorit ca in uni­ Deocamdată însă. ele nu au monstrăm tradiţia şi boit ti t i
In încercarea de a găsi motivul care trenează mişcarea
prins viaţă peste tot. Specia­
artei hunedorene. posfbilitiii.il*
această importantă latură a muncii de gîndire şi concepţie vedere cantitativ, cît şi sub as­ tăţile amplasate în zona favo­ liştii repartizaţi, de exemplu, noastre artistice şi capacih- ..
pect calitativ este inferioară li­
rabilă creşterii oilor ţurcane să
(clinică este considerată ca o soră vitregă a producţiei. re putere de rezistenţă Ia boli buie la dezvoltarea creşterii a­ nei provenite de la exempla­ se treacă la consolidarea efec­ figurează doar în tabele, căci de a mobiliza forţele şi ren -
Conducerile multor secţii — ne spunea inginerul 11 ie — şi intemperii, ea se adaptează cestor oi în zonele montane, cu rele rasei ţurcane. Aceasta a- tivelor din punct de vedere ge­ nici unul dintre ei nu a făcut sele de care dispunem Fsn >
consideră munca de inovaţii şi raţionalizări ca o chestiune bine condiţiilor vitrege de me­ alît mai mult cu cit lina pro­ pnre cu şuviţa neclară, împi- un pas spre formaţiile ce le-au mîndrîe pentru fiecare sat, »-
minoră, auxiliară Evident că intr-un asemenea climat ini­ diu ale zonei dc munte, valo- dusă de ele în ultimul timp a slitâ şi cu u cantitate mică de netic, prin creşterea lor în rasă fost încredinţate. De aseme­ munâ şi raion, pentru fîec
ţiativa creatoare şi gindirea tehnică a oamenilor nu se pot i ificînd bine rezervele existen­ început să fie mult apreciată. usuc, fibra fiind friabilă, ceea curată, folosind la montă re­ nea. deşi 4 fost fixat noul re­ organizaţie de partid, U.T.C ii
afirma in toată plenitudinea lor. Este de necrezut, dar în te. Prezenţa pajiştilor întinse, Lina de ţurcanâ se pretează la ce face ca ea să se preteze producători cu- însuşiri morfo- pertoriu. o parte dintre forma­ sindicat, pentru fiecare :;fat
9 luni din acest an comitetul sindicatului n-a organizat nici precum şi existenţa unor e­ confecţionarea eovoarelor de foarte cri eu In prelucrare şi să productive superioare care în ţii — corurile din Dobra, O- popular dacă formaţia artisti­
prealabil să fie aleşi pe baza
o consfătuire cu inovatorii. fective valoroase de oi ţurcanc tip persan şi a altor articole fie prost clasată. însuşirilor lor individuale. râştie şi altele — în loc să că trimisă să reprezinte regiu­
treacă la însuşirea acestuia. îşi
O situaţie şi mai precară am- intîlnit la I M C Bîrcea. cu o capacitate mare de pro­ care <tr t mult solicitate la ex- Calculul financiar scoate în In acest sens considerăm Că risipesc forţele repetînd re­ nea noastră se ca întoarce ci*
După ce ne-a creat emoţii că nu găseşte registrul de ino- ducţie sînt factori care contri­ Dori evidenţa rentabilitatea creşte­ este necesară înfiinţarea pe pertoriul vechi. laurii succesului Să le acor­
dăm deci tot sprijinul !