Page 10 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3992

Pe aceeaşi linie, de spriji­ plingerile poporului român", Jos, Haţeg. Hunedoara, Orâş- ne — IJWAre care Nicolae Her- autorii Memorandum-ului vor
nire a memorandiştilor, se în­ iar cei din Zlatna afirmau că : tie. Valea Bradului, Livezeni lea din Vinerea — a fost de­ fi condamnaţi. La fel de stâ-
scriu numeroasele adunări pro­ ...am trimis şi noi delegaţii etc. Cei din Deva scriu: semnată eâ meargă la Vîena pînite de teama unei răscoale
testatare, printre caie cele din ...poporul român, bărbaţi, fe­ pentru a arăta împăratului sint şi rapoartele celorlalţi pre­
Vinerea, Cugir, Şibot, Apoldul noştri (la Cluj — n.n ) spre a mei, tinorî. bătrînl. mici şi modul în care sînt tratat! ro­ fecţi din Transilvania, în timp
Inferior, precum şî cele peste ruşina pe aceia rare susţin câ mari, din opldul Deva, cu mânii din Transilvania. Toate oe ziarele vremii publică ştiri
360 adrese de aderenţă, publi- voi (cei inculpaţi In proces — (rup şi suflet declară câ pro- demersurile românilor, au ră­ alarmante despre starea de
mas însă fără rezultat, sem­ spirit a româniLor. De teama
natarii Memorandum-ului fiind izbucnirii unei mişcări, fami­
condamnaţi la închisoare pe liile înstărite ale maghiarilor
diferite durate Drumul de îr\- din Zlatna s-au refugiat, iar
oarcere de Ja Cluj a fost la conducerile comitatelor Alba
Din istoria pămîalului hiinedurean fel de triumfal ca şi primul inferioară, Hunedoara şi Sibiu
La Alba Inlia, memorandistul ţineau legătura în vederea
Rubin Patitia a fost mtimpinat înăbuşirii unor eventuale ac­
de 3000 de persnone. in majo­ ţiuni populare.
ritate ţărani. Deşi panica cuprinsese cla­
R âsan ctal p ro ccso M populare a înspâimîntat auto­ sele dominante maghiare în
Amploarea
manifestaţiilor
faţa posibilităţilor unei masive
rităţile, care se temeau de o ridicări a românilor, totuşi
repetare a evenimentelor re­ dorinţele poporului român nu
au fost luale în considerare,
voluţionare de la 1043. Pre­
m cm o raiid lst (II fectul judeţului Alba. scriind îndelungata perioadă de robie
a poporului român din Tran­
despre agitaţiile românilor, ce­
rea să i se pună la dispoziţie silvania avea să sc încheie o-
datâ cu adunarea de la Alba
forlâ armată, necesară „repri­ lulia (1 decembrie 1918), care
mării mişcărilor", precum şi
cate in presa vremii, dintre n.n.), sinleţi izolaţi de corpul cesul Memorandumului este a vestit lumii în!regi voinţa
care muite purtau peste 600 maro naţional *1 luptaţi numai procesul lor: judecindu-se şi dublarea numărului jandarmi­ de libertate şi holârîrea de ne­ FABRICA „VISCOZA" LUPENf. — Muncitoarea Iulîana Labodi, de la secţia râsu-
semnături Astfel de adrese pentru principiile voastre, oslndindu-se reprezonlanţii le­ lor din Teiuş. Un raport al clintit de afirmare a naţiunii cit, este fruntaşă în întrecerea socialistă de 3 ani şi evidenţiată pe cele 9 luni din acest
s-au trimis de românii din spre a dovedi câ una sintem. gitimi ai noştri; judecaţi şi prim-pretorulu! dir Ighiu a­ române, de unitate naţionali
Cioara. Zlatna, fghiel. Cei din câ loato dorinţele voastre sînt osîndiţi vom fi noi, poporul'*. nunţa câ la Galtiu ţăranii an. Ea Işl depăşeşte norma lunar cu 30—35 Ia sută.
urmă scriau : ..Poporul român ale noastre". Dar românii nu s-au mărgi­ sînt într-o stare de agitaţie a românilor de pretutindeni.
din Ighiol declară înaintea lu­ De acelaşi patriotism sint
mii civilizate că plingerile sub- pătrunse adresele trimise din nit la aceste adrese de aderen­ deosebită şi câ „sînt gata să Prof. RODICA IRIMESCU
şternute In Memorandum sint Deva, Vărmaga, Luncoiul de tă. O comisie din trei persoa­ omoare pe toţi nevalahii", dacă Muzeul regional Deva Mei acum nu a început

plantatul pomilor
V I T E Z A

(Urmare din pag. 1) zintă aproape 20 la sută din cantinele
totalul livezilor noi ce tre­
chetaţ, săpatul gropilor şi la buie înfiinţate în raion.
Din cele arătate desprindem
D E A V A N S A R E plantatul ponâilor. concluzia câ la Haţeg, după
Dacă la cooperativa agricolă
pregătirile făcute plantatul po­
din Ciuja Mare s-a întreprins
totuşi ceva, la Bretea Română, milor se poate face doar pe
acţiunea de plantare a pomilor 21 de hectare. Cu restul supra­
feţei de 32 de hectare ce se va
pe cele 5 hectare stabilite a
(Urmare din pag 1) rea îndeaproape a plasării optime a fronturi­ face ? Va fi transferată aceas­
lor de lucru cu muncitori calificaţi, iar o dată fost trecută pe pian secundar. tă sarcină pentru anul viitor?
Numai aşa se explică de ce
trimestrul II de 114.4 m l-, în cel da a) IlI-laa cu elaborarea planurilor pentru brigăzile din s-a pichetat doar un hectar de Doar se cunoaşte câ plantările
trimestru In abatajele cameră s-a înaintat pe abataje să se stabilească şi condiţiile de de­ teren. Tovarăşul Ironim Drâ- de primăvară dau un randa­
lună doar cu 90,4 ml servire a locului de muncă. Pe baza conclu­ goiescu. preşedintele coopera­ ment mai scăzut.
Este adevărat că în cel de al treilea tri­ ziilor desprinse din experienţa acestui an pre­ tivei. a amînat pregătirile ne­ Practic în unităţile din raion dorene
mestru în tectonica stratului au intervenit conizăm ca repartizarea cadrelor tehnice şi In­ cesare de pe o zi pe alta si plantatul nu a început Intru-
schimbări, intercalaţii sterile şi emanaţii de ginereşti să se facă în funcţie de cunoştinţele iată câ acum cînd plantatul dt pepinierele furnizoare nu
gaze. care au necesitat un volum suplimentar şi experienţa lor în producţie, de cerinţele şl pomilor trebuie să se desfă­ au livrat pînă la 31 octombrie
de muncă. Aceasta însă nu-Justificâ nici pe de­ condiţiile impuse de locurile de muncă. îmbu­ şoare din plin. lucrarea nu materialul sâditor, din cauza
parte deficienţele de natură organizatorică : nătăţirea aprovizonâiii cu materiale se va re­ poate fi începută. Şi asemenea prelungirii stadiului de vege­
neutilizarea raţională a fondului de timp dis­ aliza prin continuarea concentrării'transportu­ cazuri mai există in raionul taţie. Deci timpul de realizare (Urmare din pag. 1)
lui pe noile căi de acces, pentru a evita stran­
ponibil şi a celor 8 ore de lucru efectiv. $au gulările de producţie şl lipsa de materiale. Haţeg. Ni s-a părut interesan­ a acţiunii este destul de scurt.
neaplicarea celui mai adecvat sistem de aba­ Mare parte dintre aceste măsuri sint în tă optica tovarăşului inginer Pentru îndeplinirea integrală
taj cameră. La aceste concluzii am ajuns prio curs de înfăptuire. Ele vizează în mod deose­ Visarion Cvaşa, de la consi­ a sarcinilor de plan. care per­ trina, responsabila cantinei, câ
compararea rezultatelor obţinute in abatajele bit crearea unor condiţii optime de lucru în a­ liul agricol raional, faţă de mite extinderea livezilor in ceaiul place foarte mult abo-
experimentale cu ale celorlalte ir care lucrul cooperativele agricole din ra­ naţiilor, dar acesta nu-i un
s-a desfăşurat în condiţii obişnuite. bataje care să pregătească trecerea fără efor­ situaţia necorespunzâtoare e- indiciu de a-1 servi în fiecare
turi la producţia sporită a anului viitor. Evi­ xistentâ în unele unităţi. „La ion la 1100 hectare, se impune
In urma analizei întreprinse pot afirma cu dent câ principala cale care ne va asigura rea­ cooperativa agricolă din Şerel. din partea consiliilor de con­ seară.
certitudine câ toate deficienţele sint de natură lizarea unej productivităţi ridicate este creşte­ unde s-a prevăzut înfiinţarea ducere în cauză, mai multă Tovarăşul Petru Herban, ad­
subiectivă, iar rezolvarea lor depinde numai rea vitezei de avansare în toate abatajele, dar unei livezi pe 10 hectare nu răspundere In această perioa­ ministratorul unic al cantine­
de noi. De aceea ne-am propus în cadrul acţi­ mai cu seamă în cele cameră cu producţie mi­ s-a făcut nimic deoarece Ingi­ dă este necesar să fie grabnic lor combinatului, ne-a asigurat
unii de organizare ştiinţifică a producţiei şi n că, a căror pondere în volumul total de ex­ nerul unităţii este în concediu pichetate toate suprafeţele şi câ există o preocupare susţi­
muncii, ca pe baza unor studii amănunţite să tracţie al exploatării este destul de ridicată. de boală". Chiar dacă lucrurile săpate gropile. Intrucît în pri­ nută pentru buna deservire a
luăm măsuri care să ducă la corelarea optimă se prezintă aşa, oare consiliul mele zile ale lunii noiembrie abonaţilor, pentru o varietate
a indicatorilor ce se vor realiza în abatajele N.R. In numărul din 13 noiembrie al zia­ agricol raional nu a avut nici a început scosul pomilor Ia a mincâruriior şi o sporire a
cameră — viteze de avansare, productivitatea rului nostru se vor publica şi recomandările pepiniera Staţiunii agricole consistenţei lor hrănitoare. Es­
muncii şi volumul producţiei extrase. In acest colectivului de consultanţi din cadrul C.C.V.J. o posibilitate de a sprijini u­ experimentale din Geoagiu. să te un fapt pozitiv, pe care in­
scop in proiectele de punere în funcţiune a nitatea pentru a face la timp se manifeste multă operativi­ tr-adevăr l-am întllnit la can­
abatajelor se va preciza dotarea locurilor de referitoare la posibilităţile de a fi aplicată şi toate pregătirile necesare în tate la ridicarea materialului tinele combinatului, dar nu
muncă şi a brigăzilor cu mijloace tehnice co­ în alte unităţi miniere experienţa dobîndită de scopul bunei desfăşurări a sădltor, respectiv a celor 8000 trebuie scăpat nici un moment
respunzătoare E.M. Lonea in ceea ce priveşte creşterea vite­ plantării pomilor ? Este doar de pruni şi 2000 de vişini şi din vedere câ cerinţele consu­
Consider, de asemenea, necesară urmări­ zelor de avansare în abatajele cameră. vorba de o suprafaţă ce repre­ mai ales la plantarea acestora, matorilor cresc iar obligaţia
noastră este de a le satisface
întru totul.
In competiţie cu înălţimea, $i în ceea ce priveşte pregă­
constructorii ies mereu birui­ tirea cămării pentru iarnă
tori. cantinele combinatului sint a­
Foto: N. MOLDOVEANU sigurate. Au fost depozitate în
întregime cantităţile de car­
tofi, fasole, ceapă, bulion, mu­
rături, ardei pentru umplut,
conserve, fructe uscate etc., a­
provizionarea cu carne, lapte,
Contribuţie preţioasă zahăr, făină, sare etc. urmînd
a se face ori de cite ori va fi
nevoie.
Lucruri nepuse la punct am
constatat la unele cantine ale
Sa înfrumuseţarea satelor sectorului zootehnic este deter­ asigurarea unei predări ritmi­ după cum ne spunea tovarăşul
Gradul de rentabilitate al
I.C.S. Hunedoara. Aceasta —
ce a porcilor contractaţi cu
minat de nivelul producţiilor
realizate pe cap de animal, de Cum se îndeplineşte I.RI.C. Glava Solomon, din conduce­
Cunoscînd neajunsurile care
rea administrativă a întreprin­
In satele raionului Alba — melie a fost pusă din sumele juns la 32.000 zile. iar cu ate­ scăderea cheltuielilor efectuate au existat în direcţia creşterii derii — pentru câ nu există un
ca în multe altele — continuă date in acest an. Locuitorii din lajele. la 6.000 zile. cu hrânirea, îngrijirea şi a- producţiei de lapte şi carne, in om care să răspundă direct de
să aibă loc in aceste zile adu­ Zlatna au strîns anul acesta o Dacă în cele mai multe adu­ dâpostirea acestora. In unităţi­ planul în zootehnie (îl) realizarea planului de livrare cantine, funcţie pe care — pe
nări populare pentru votarea sumă insuficientă pentru con­ nări populare care au avut loc le unde problemele respectivă a produselor contractate, se lingă altele — o îndeplineşte
contribuţiei voluntare a cetă­ strucţia Onui dispensar medi­ pînă în prezent, cetăţenii au ocupă locul cuvenit în activi­ impune ca organele agricole şi dînsul.
ţenilor, în scopul înfrumuse­ cal. De aceea, au hotârît să manifestat un deosebit interes tatea fermelor zootehnice, an conducerile unităţilor coopera­ Nici cămara pentru iarnă
ţării localităţilor respective, al mai adauge în anul viitor încă pentru înfăptuirea unor obiec­ de an, se obţin rezultate econo­ tiste să ia măsuri neintîrziate n-a fost încă umplută. Din 100
construirii de noi edificii so- 57.450 lei, astfel ca lucrările să tive de interes comun, este ne­ mice bune; Merită evidenţiat în scopul îndeplinirii integra­ tone cartofi s-au asigurat 82
cial-culturale, cit şi al rezolvării fie începute. La Berghin. adu­ cesar ca Şi >n celelalte adunări, exemplul cooperatorilor din din raioanele Haţeg, Brad’ a­ reflectă negativ în neindeplini- le a fiecărui indicator. In pri­ tone, depozitarea verzii, a râ-
cesta nu depăşeşte 38 la sută.
rea planului de livrări la a­
unor probleme locale de ordin narea populară a pus accent sfaturile populare să manifeste Oiâştie, unitate care de pe ur­ mul rind este necesar să fie dâcinoaselor încă nu a început
edilitar-gospodâresc. Astfel de pe necesitatea continuării lu­ şi mai multă grijă pentru ca ma valorificării produselor a­ Chiar şi raportul pe total re­ cest produs. In majoritatea co­ înregistrată toată producţia ce etc. La cantinele I.C S H. nu se
adunări au avut loc pînă a­ crărilor la noul cămin cultu­ sumele şi zilele de muncă sub­ nimale a încasai venituri de giune poate fi mult îmbunătă­ operativelor soarta producţiei se obţine, urmârindu-se toto­ are în vedere numărul de ca­
cum în peste 50 de sate ale ra), în acest scop votînd o im­ scrise să se ridice la nivelul peste 1.1U0.000 lei. Organizarea ţit. Numai prin ridicarea cu este lăsată la latitudinea cio­ dată înlăturarea consumului lorii la întocmirea meniurilor.
banilor, fără a-i face răspun­
10 la sută a producţiei marfă
raionului. portantă sumă. posibilităţilor reale. judicioasă a producţiei şi valo­ cooperativele agricole au po­ zători de modul cum se înde­ intern şt închiderea altor ca­ — Abonaţii noştri doresc
Cum este şi firesc, gospoda­ Bine au chibzuit şi ţăranii- O preocupare de seamă a co­ rificarea ritmică a produselor nale de risipă din unităţi. cantitate nu calitate, afirma —
rii satelor au făcut cu acest cooperatori din Vinţul de Jos. mitetelor executive ale sfatu­ a permis unităţii să-şi creeze sibilitatea să valorifice in plus plineşte planul la montă, fâ- Analizînd temeinic posibili­ fără nici o Jenă — tovarăşul
prilej bilanţul realizărilor do- hotârînd să contribuie cu 32.000 rilor populare din localităţile lună de lună disponibilităţi cel puţin 20 000 1. lapte, sporind târi şi lapte. tăţile fiecărei cooperative a- Grosu Andronic, responsabilul
bîndite prin contribuţia lor în lei pentru repararea că­ unde au avut loc adunări pen­ pentru acordarea avansurilor substanţial contribuţia la fon­ Comparativ cu contractele grtcole, trebuie asigurată de pe cantinei nr. 3.
dul de stat.
bani şi muncă. Au fost termi­ minului cultural şi execu­ tru votarea contribuţiei volun­ băneşti la ziua-muncâ. Asigu* încheiate, nici la tineretul bo­ acum baza materială şi o struc­ In ziua raidului nostru, mulţi
Analiza modului cum se în­
nate şi date în folosinţă 43 din­ tarea altor lucrări de tare va trebui să fie luarea u- rind o hrânire şi îngrijire co­ deplineşte planul de livrări la vin nu este o situaţie satisfă­ tură corespunzătoare a efecti­ dintre cei care iau masa la
tre obiectivele votate anul tre­ interes obştesc ; cci din Crieâu. noi* măsurj care să ducă la a­ respunzătoare a animalelor, lapte denotă câ există mari cătoare. planul fiind realizat vului de animale astfel incit Cantinele I C.S.H., erau pur şi
cut. S-au construit şcoli în sa­ au votat contribuţia bănească sigurarea din timp a devizelor producţia de lapte realizată râmineri în urmă. Faţă de pre­ in proporţie de numai 75,3 la livrările în anul viitor să poa­ simplu surprinşi de felul con­
tele Oarda de Jos, Rupturi şi de peste 30.000 lei. sumă nece­ şi amplasamentelor. încasarea pinâ la începutul lunii octom­ vederile pe trei trimestre, co­ sută. Furajarea unilaterală şi tă fi realizate in bune condi­ ştiincios cum erau serviţi, de
insuficientă a determinat li­
Geomal, au fost construite sau sară construirii unuj podeţ şi sumelor la termenele stabilite, brie se ridică la aproape 1.730 operativele agricole din raioa­ vrarea animalelor sub greută­ ţii. Lotizarea animalelor desti­ amenajarea sălilor de mese, de
reparate 9 poduri şi podeţe, a două fîntîni. Asemenea e­ procurarea materialelor etc. l pe cap de vacă furajată. Re­ nate reproducţiei sau lngră»-v
s-au refăcut două drumuri pe Aceasta va duce la sporirea zultate asemănătoare au înre­ nele Haţeg, Uia, Brad şi ora­ ţile stabilite, mediile cele mai rii, întocmirea unor grafice Ju­ îmbrăcămintea curată a per­
o porţiune totală de G km .* şco­ xemple mai pot fi date. Sumele contribuţiei cetăţenilor la rea­ gistrat şi cooperativele agri­ şul Hunedoara sînt restanţiere mici fiind in raioanele Haţeg, dicioase de predare a produse­ sonalului etc., ceea ce ne-a fă­
lile din Teiuş, Stremţ. Ighiu şi votate in adunările popoare lizarea obiectivelor propuse, la cole din Apoldul de Sus, Mier­ cu cantităţi ce reprezintă 18-41 Alba, Ilia şi Sebeş. Acţiunea lor contractate, punerea în cut să ne dăm seama câ se
alte localităţi au fost împrej­ care au avut loc pinâ în pre­ obţinerea unor noi şi impor­ curea, Clinic, Simeria ş.a. la sută din producţia contrac­ de îngrăşate a tineretului bo­ funcţiune a incubatoarelor şl aflase despre vizita noastră.
tată In mare parte nerealizâ-
La cantina nr. 3, un grup de
vin destinat sacrificării s-ar fi
muite. zent în satele raionului Alba se tante succese in acţiunea de In raport cu posibilităţile rile se datoresc producţiilor putut desfăşura cu rezultate popularea permanentă a adă­ tineri ne spunea câ au şi uitat
In afară de lucrările efectua­ ridică la circa 1 000.000 lei. De existente, numărul unităţilor posturilor. controlul zilnic al de cînd n-au maj văzut prosop
te prin contribuţia lor bâneas- asemenea, contribuţia votată înflorire continuă a satelor. care înregistrează producţii şi scăzute obţinute, precum Şi u­ mult mai bune dacă se făcea producţiei, al montei şi fâjăr' şi săpun pentru spălat pe
câ, cetăţenii au prestat la con­ pentru muncă manuală a a- E. BERGHIAN venituri satisfăcătoare din zo­ nor neajunsuri manifestate în lotizarea şi hrânirea diferenţi­ lor constituie cîteva din sarci­ mîini la chiuvetă iar şerveţele
strucţia acestora, cît şi la să­ otehnie este destul de mic. Ca activitatea I.C.I.L. Simeria, ată a animalelor, separarea lo­ nile ce revin specialiştilor şi la masă sint o raritate
parea unor şanţuri şi întreţine­ urmare,- între unităţi şi raioa­ care din motive greu de expli­ turilor de îngrăşate de loturile conducerilor fiecărei unităţi.
cat nu a preluat toată cantita­
rea de drumuri, 34.000 zile de ne cu condiţii asemănătoare se pentru reproducţie. Există în­ Intrebindu-i de ce n-au
muncă. întîlnesc diferenţe de cîte 400­ tea de lapte de la C A P. desti­ că mari rezerve nefolosite şi De modul cum se vor preocupa menţionat aceste neajunsuri în
nată acestui scop.
1.000 1 lapte pe cap de vacă.
în privinţa creşterii greutăţii
\ S-au ivit însă şi cazuri în Un calcul simplu dovedeşte că Neurmârirea îndeaproape de medii de livrare la bovinele a­ de finalizarea acestor acţiuni registrul de sugestii şi sesizări,
ne-au răspuns câ n-au văzut
care sfaturile populare au soli­ dacă unităţile cooperatiste dio către conducerile cooperative­ dulte, mai ales în raioanele depinde sporirea veniturilor u- aşa ceva. De fapt, responsabi­
citat sprijinul cetăţenilor la Soluţii raionul Haţeg ar obţine o pro­ lor a procesului de producţie Haţeg şi Brad. De mai multă nitâţilor, a acumulărilor şi ri­ lul cantinei ne-a confirmat câ
diferite munci patriotice. Intre ducţie la nivelul celei realiza­ în cadrul fermelor de ovine se atenţie trebuie să se bucure şi dicarea valorii zilei-muncâ. registrul a ...dispărut.
satele Bucerdea şi Şard, bună­ te de C.A.P. de pe raza oraşu­
oară pîrîul Valea Bucerzii se lui Deva, s-ar putea valorifica La cantina nr. 7, varietatea
revărsa provocînd pagube. La „organizatorice" în plus cel puţin 2G 000 ht. lap­ felurilor de mîncare se nu­
îndiguirea lui şi consolidarea te, ceea.ce ar însemna creşte­ mără pe degetele unei singure
malurilor pe anumite porţiuni, rea veniturilor lor băneşti cu mîini : fasole, cartofi, varză,
au efectuat ore de muncă pa­ circa 4 milioane lei. fidea, tâieţei. Deşi sala de me­
triotică numeroşi locuitori. De Firesc este ca activitatea în se este curată, se găsesc alte
asemenea, lucrări similare la Nu l-aţi cunoscut pe Ştie deţi, puteţi cere relaţii de la fermele zootehnice să se per­ deficiente mai mărunte dar
diferite riuri şi pîrîuri s-au e­ Totî ? Mare mirare. Doar conducerea Preparaţiei din fecţioneze permanent, iar pro­ neplăcute : meniul este scris
fectuat şi în satele Ciugud, Te­ este omul cel mat cunoscut Petrila. L-a consultat cu pri­ ducţiile să cunoască o continuă pe o hîrtie mică, câmle pentru
iuş. Stremt şi Meteş. îndiguiri­ Oricine are nevoie do o so­ lejul detaşării unor munci­ creştere. Contrar aşteptâriloi apă sint nespălate, la chiuvetă
le şi consolidarea de maluri to- luţie ingenioasă, indiferent în tori de la separaţie (unde. însă, se constată câ faţă de pe­ lipseşte un prosop pentru a
talizînd astfel pe raion 12,7 km
ce domeniu, (dar nu pentru din lipsă de efectiv, apar rioada corespunzătoare a anu­ te şterge pe mîini etc.
Tot prin acţiuni patriotice, orice fleac), i sc adresează dose ştrangulări la primirea lui trecut, producţia de lapte
s-au construit trotuare pe o su­ lui. Dacă doreşti sâ-ţi con­ cărbunelui brut de Ia exploa­ a scăzut în ţoale raioanele, cu Deşi are condiţii mai grele, la
prafaţă de 14,370 mp., s-au struieşti un turn Eiffel (in di­ tări), Ja... stadionul „Prepa­ excepţia unităţilor din raionul cantina nr. 3 Buituri. am găsit
plantat 12 000 pomi ornamen­ mensiuni naturale), pe bal­ ratorul", alunei cînd munci­ Sebeş şi oraşul Deva Acest lu­ mai multă preocupare şi soli­
tali etc. Valoarea lucrărilor e­ conul de lingă fereastră, n-ai tori calificaţi, cu categorii su­ cru reflectă insuficienta preo­ citudine pentru buna deservi­
fectuate anul acesta prin mun­ decR sâ-l chemi sau sâ-i dai perioare (Viorol Cazan, Va­ cupare manifestată de conduce­
că patriotică de către locuitorii un telefon şi (reaba-i ca şi rile cooperativelor şi de spe­ re a clienţilor. Bucătăreasa
satelor din raionul Alba, se ri­ făcută. Dacă doreşti să zbori ier Zuba, Game) Abdulgamin cialişti pentru a ridica poten­ Buia Maria, şi celelalte femei e­
dică pînă în prezent la peste în Cosmos şi n-al declt o şi alţii, tot din secţii defici­ ţialul productiv al animalelor, rau peste tot, pentru ca nimic
6 200 000 lei. tare in ce priveşte forţa de prin asigurarea unei furajări
Rezultatele îmbucurătoare a­ simplă farfurie, e! ţi-o face muncă), au fost trecuţi să raţionale şi printr-o selecţie să nu lipsească celor care vin
le eforturilor pe care le-au de­ zburătoare. Dacă nu ştii cum lucreze in birouri, cînd s-au riguroasă- Neajunsuri în aceas­ la masă Abonaţii se declară
pus pentru înfrumuseţarea sa­ să-ţi construieşti cu 100 de angajat mai multe femei (a tă privinţă se perpetuează an satisfăcuţi de felul cum sînt
telor au dat un nou imbold tei un bloc cu 13 etaje, să-ţi magazia de materiale pentru de ân într-o serie de cooperati­ trataţi.
participanţilor la adunările râmînă bani şi pentru un o treabă pe care poate să o ve agricole cum sînt cele din
populare, ei angajîndu-se să-şi „Fiat 2300", el ştie. facă una singură etc. Dova­ Dobra, Sâkiva, Demsus, Constatările noastre se o­
aducă în continuare contribu­ Ce mai, este şi va fi un da eficienţei şi Justeţei solu­ Stremţ. Rîu Bărbat etc. presc aici iar cele ale organe­
ţia şi în anul viitor, la ridica­ super geniu, capabil să re­ ţiilor date este incontestabi­ O serie de anomalii se con­ lor răspunzătoare credem câ
rea de noi obiective şi termi­ zolve In timp record cele mal lă r uzina merge. stată in privinţa corelaţiei in­ abia vor începe. In primul
narea celor începute. complicate probleme, fie ele tre producţia totală şi produc­
In adunarea populară de la GH. PORUMBACU ţia marfă de lapte. Astfel, în rînd, din partea comitetelor
Teiuş. de pildă, cetăţenii au chiar şi de ordin economico- (după o scrisoare primită timp ce în unităţile cooperatis­ înainte de ultimul „examen" — controlul calităţii — mobila produsă la I.R.I.L. Ha­ sindicatelor se cere mai multă
hotârît să contribuie în anul organizatoric. Dacă nu cre­ de la Preparaţia Petrila) te din raionul Sebeş şi oraşul ţeg este supusă unei operaţii pretenţioase — lustruitul. Muncitoarele din acest atelier se atenţie şi preocupare faţă de
1968 cu 144 000 lei la construc­ Deva procentul producţiei niar* străduiesc să execute operajia la un nivel calitativ superior. felul cum se asigură muncito­
ţia şcolii cu 8 clase, a cărei te­ fă trece de 62 la sută, în C A.P. Foto: V. ONOIU rilor masa de fiecare zi.