Page 5 - Drumul_socialismului_1967_11

fjaţsa de partid

guvernamentală a

Socialiste România

a plecat la Moscova

ANUL XIX. NR. 3991 JOI 2 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bnnl Miercuri dimineaţa a pără­ C.C. al P.CR., ambasadorul tovarăşii L. I. Brejnev, secretar
sit Capitala. îndreptindu-se Republicii Socialiste România general al CC. al P.C.U.S., A.
spre Moscova, delegaţia de la Moscova. N. Kosighin, membru ai Birou­
partid şi guvernamentală a - La plecare, pe aeroportul lui Politic âl C.C. al P.C.U.S.,
Republicii Socialiste România, Bâneasa, au fost prezenţi to­ preşedintele Consiliului de Mi­
REZERVE DE CREŞTERE care. la invitaţia * Comitetului ghe Apostol, Alexandru Bîrlă- gornîi, membru al Biroului Po­
niştri al U.R.SS., N. V. Pod-
varăşii Chivu Stoica. Gheor­
Central al Partidului Comu­
nist al Uniunii Sovietice, a deanu, Emil Bodnaraş, Ale- litic al C.C. al P.C.U S , preşe-
Prezidiului Sovietului Suprem •‘ xandru Drăghîci, Paul 'Nicu- .dintele Prezidiului Sovietului
Suprem al U.R.S S , A. 1. Pel-
leşcu-Mizil, 11ie : Verdeţ. mem­
al Uniunii Sovietice, şi a Con­ bri, şi membri, supleanţi ai Co­ şe, membru al Biroului Politic
A RENTABILITĂŢII ÎNTREPRIN­ siliului de Miniştri al URSS.. mitetului Executiv al C.C. al mov, vicepreşedinte al Consi­
al C.C. al P.C.U.S., N. A. Tiho-
va participa la manifestârrle
P. G.R., secretari . ai C.C. al
prilejuite de sărbătorirea celei
Miniştri,
liului de
miniştri,
de-a 50-a aniversări a Marii .P.C.R., vicepreşedinţi ai Con­ .şefi de secţie la C.C. al
Revoluţii Socialiste din Oc­ siliului de Stat: şi- ai Consiliu­ P.C U.S., generali. ■
tombrie. . lui'de Miniştri,! membri ai C C. - Au fost prezenţi Teodor
DERILOR AGRICOLE DE STAT varăşii Nicolae Ceauşescu, se­ al P.C.R., -Consiliului de Stat rinescu, ambasadorul Republi­
Din delegaţie fac parte to­
şi ai guvernului.
cretar general al Comitetului - Au fost de ifaţă, de aseme­ cii Socialiste România la* Mos­
cova, şi membrii
ambasadei
nea. A. V,. Basov, ambasado­
Prin măsurile prevăzute în cat pe anul 1967 de peste 3 mi­ na din rezervele de creştere a Central al Partidului Comu­ rul Uniunii - Sovietice la Bu­ române.
proiectul de Directive ale CC. lioane lei, iar numărul unită­ rentabilităţii unităţilor agrico­ nist Român, conducătorul de­ cureşti, şi membri ai amba­
al P.CR din 5-6 octombrie ţilor nerentabile a scăzut de la le care cresc porci în sistem legaţiei, Ion Gheorghe Maurer, sadei.
a.c„ agriculturii i se deschid 9 la 3 gospodăresc. Pe această cale se membru a! . Comitetului, Exe­ Numeroşi bucureşteni, aflaţi
noi căi de dezvoltare neîntre­ Analiza economică a activi­ asigură condiţii mai bune pen­ cutiv, al Prezidiului -Perma­ pe aeroport, au salutat căldu­
ruptă. în ritm rapid. Studierea tăţii unităţilor agricole de stat tru organizarea ştiinţifică a nent, al CC. al P.C.R,, pre­ ros pe conducătorii de partid Semicentenarul
atentă a acestor căi de către a scos în evidenţă faptul că activităţii şi în fermele specia­ şedintele Consiliului de Miniş­ şi de stat.
toate cadrele şi de către toţi ele dispun de mari rezerve şi lizate. Faptul că în anul cu­ tri .al Republicii Socialiste ' In aceeaşi zi. delegaţia
cei. care lucrează în agricultu­ posibilităţi nepuse in valoare, rent, spre exemplu. I.A.S, O- România. L.eonte Răutu, mem­ de partid şi guvernamenta­
ră. pentru a le înţelege atit e­ iar rezultatele obţinute in ulii- râştie nu a avut asigurate e­ bru al Comitetului Executiv, lă a Republicii Socialis­ Marelui
senţa cit şi la­ fectivele de ti­ secretar al C.C. al.. P.C.R., ro­ te România, condusă de. to­
tura lor practi­ neret pentru în­ şi f Banc, membru supleant al varăşul Nicolae Ceauşescu. se­
că. constituie o grăşat cu 6 000 Comitetului Executiv al C.C. cretar general al C C. al P C.R., Octombrie
îndatorire de capete, a influ­ al P.C.R., vicepreşedinte al a sosit la Moscova.
primă însemnă­ Dezbaterea documentelor Plenarei enţat negativ Consiliului de Miniştri,. Teo­ La aeroportul Vnukovo. de­
tate. Măsurile planul de car­ dor Marinescu, membru al legaţia a fost întîmpinată de Semicentenarul Marii Re­
adoptate de Ple­ ne cu circa voluţii Socialiste din Oc­
nara C C . al C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 500 tone. tombrie, constituie un pri­
P.CR din 27­ O serie de lej de bogate manifestări
28 martie 1907, neajunsuri mal culturale şi In localităţile
privind îmbu- — 11 1 persistă încă în Noi complexe turistice raionului Alba. Astfel, la
nătăţirea condu­ domeniul in­ căminele culturale din Al-
cerii. planificării, finanţării şi mii ani nu sînt la nivelul efor­ vestiţiilor, unde se fac multe rnaş, Izvorul Arapoiului,
organizării gospodăriilor agri­ turilor făcute şi al condiţiilor cheltuieli neeconnmicoase, re- Zlalna, Ampoiţa, ZnurI, In-
cole de stal sînt menite să a­ create. Faptul că mai există zultînd in special din neasigu- tregalde, Ciugud, Bărăbant
sigure creşterea intr-un ritm încă un număr de 3 întreprin­ rarea la timp a documentaţiei, Baza turistică a regiuni) noastre «e îmbogăţeşte cu noi şi Miceşti, a fost prezentată
susţinut a producţiei şi pro­ deri agricole de stat neientabi- precum Şi a sistemului greoi obiective La Geoagiu Băi.şi Haţeg a început construcţia a conferinţa „50 dc ani de la
ductivităţii muncii, reducerea le, constituie o situaţie nesa- de obţinere a avizelor. Ca do­ două noi complexe turistice. Lucrările sînt finanţate de Marea Revoluţie Socialistă
substanţială a cheltuielilor tisfâcătoare, pentru înlăturarea vadă, neasigurarea la timp a cooperaţia de consum (ambele costlnd aproape 6 milioane din Octombrie". Ea a fost
materiale şi de muncă, renta­ căreia ne străduim să găsim documentaţiei pentru extinde­ lei). Primul va cuprinde un hotel, restaurant, cofetărie, iar urmată de bogate programe
bilizarea tuturor unităţilor a­ de urgenţă cele mai corespun­ rea silozului de la I.A.S O- cel de aJ doilea un Han turistic, braserie, hotel şi loc pen­ artistice.
gricole de stat. zătoare soluţii. răştie generează cheltuieli în In zilele însorite ale toamnei promenada pe aleile carti­ tru parcarea maşinilor. La Şard, Oarda ds Sus
Trecîndu-se la punerea în a­ Cel mai mare volum de pier­ plus pentru organizarea pe erului e parcă mai plăcută. şl Bărăbant au avut loc
plicare a măsurilor stabilite, deri se înregistrează la I.A.S şantier de 120.000 lei. Asigura­ seri literare intitulate „Sub
in regiunea noastră au fost or­ Sîntâmăria Orlea, unde activi­ rea cu documentaţie pentru a­ steagul lui Octombrie*'. O
ganizate 7 întreprinderi agri­ tatea 1 desfăşurată in sectorul ceastă lucrare fiind în sarcina .Seară de poezie rusă" a
cole de stat. grupînd în total ingrâşâru taurinelor şi creşte­ Departamentului, la teioninarea fest organizată la Casa de
un număr de 41 ferme, din ca­ rii porcilor nu se ridică la ni­ primei etape — respectiv con­ In M îin ^ h m re a C on cultură din Alba Iulia, iar
re 14 cu profil vegetal, 6 cu velul cerinţelor. Iată de ce una struirea silozului 5.000 tone la Vîntul de .To?. simpozio­
profil zootehnic şi 21 cu profil din preocupările noastre de — constructorul şi-a lichidat nul „Poeţii lumii cintâ Ma­
mixt. Organizarea întreprinde­ seamă o constituie rezolvarea şantierul (în luna iulie a c.), rea Revoluţie".
rilor agricole de stat şi a fer­ problemelor plivind dezvolta­ urmînd ca la 1 ianuarie 1968 să N a fjonalea p a r ţ i a lu l
rea ramurilor de producţie ca­ se deschidă un nou şantier
melor de producţie a permis pentru extinderea silozului, ★
reducerea personalului tehnic re în raport cu condiţiile S|>e- Viaţe lui Ter Petrosian
şi administrativ cu peste 30 cifice ale fiecărei unităţi să a­ Ing. GEORGE RAlCAN — merele Ka.mo al Rusiei,
la sută. Ca efect at reorgani­ sigure un grad cit mai mare de pe care Maxim Gorkl 1-e
zării agriciiltuni de stat, în rentabilitate. director Ia Trustul regional numit „artist nl revoluţiei",
regiunea Hunedoara s-a reali­ închiderea circuitului în I.A.S, Hunedoara-Deva LA TOATE COTELE, BLUMINCUL bolşevicul cere timp ds 15
zat un volum de economii la sectorul porcin la I.A.S. Orâş- ani a îndeplinit misiuni im­
fondul loial de salarii planifi­ tie constituie, de asemenea, li­ (Continuare Io pag. a 2-a) portante încredinţate ds
Lentn, a constituit tema
simpozionului organizat
CREŞTE VAZIND CU OCHII merţi dupâ-amierâ la cine­
matograful „Lumina" din
Cu 8-10 hectare pe trac­ amintită dispune însă de 132 Mia. Cei peste 200 de parti­
informat
cipanţi — ne-a
tractoare. De asemenea, rapor-
tov. SAMOfLA MUNTEA-
t.înd volumul ogoarelor
de
In aceste iile, premergâloa-
fată de grafic, cele de fa hala
toamnă efectuate la numărul re Cor>/ermfe/ Naţionale a stadiul realizărilor la fiecare maiştrii Petru Mitu, Andrei Pa- anexă a Iransfercorului si a­ NU, şeful secţiei cinemato­
obiectiv. \
teanu. Kalaş Arpad, loan Ilea
de tractoare aflate in dotarea partidului, la toate cotele, blu- „Nu notafi deocamdată ni­ cft şi muncitorul Mircea Cd- coperişul luminator cu clte 20 grafice raionale Tlie. — eu
tor, realizările la arături S M.T. Orăştie, pe un tractor mingul de I 300 mm de la Hu­ Viorel Dodo, şeful şantierului ciulubă şi ca ei mulţi alţii sînt de zile, instalaţiile hidrotehni­ nul susţinut de cadre didac­
audiat cu interes simpozio­
mic, ne avertizează, inginerul
revin mai puţin de 8 hectare
nedoara, creste vdtind cu o­
acum oamenii dăruirii nepre­
ce cu 5 zile. iar scheletul -pa­
de arâlură, ceea ce reprezintă chii. In spaţiul marcat de bor­ II montaj de la I.C.S H S-ar cupeţite, care $i-au făcu! din sarelei de la cola -j-S cu 10 tice din localitate, după ca­
norma pe cel mult 3 zile. Lu­ nele lundafiei se inalld mii de putea ca numai peste o oră meseria de constructor un zile fn avans. Cu asemenea a­ re au vizionat filmul .Mi­
crurile se prezintă asemănător
tone de construcţii metalice
Ideal.
nu sînt satisfăcătoare şi la S.MT. Haţeg şi Alba slrâiuile de macarale. Privind sau două actualele cihe sd fie trul principal loan Muican i vansuri te poţi tnlllni la fie­ siune extraordinară".
Formaţiei conduse de mais­
înlocuite de altele mai mari".
care lucrare, ceea ce denotă
de la distanta ingenioasa în­
Inlr-adevăr, ritmul inaintârii
Este adevărat că o parte din
tractoare s-au utilizat la efec­ crengătură de metal e$ti ten­ lucrărilor este impresionant. s-a încredinţat montarea celu­ 'că pentru constructorii blu-
mingului autodepăşirea a de­
In această perioadă, princi­ rilor le revine datoria de a tuarea altor lucrări, dar în fie­ tat să cte2i că bluminqul s-a Apticind cu succes metoda lelor Iz cuptoarele adinei. To­ venit un fapt citadin. In Editura Politică a apărut:
aliniat deja marilor agregate
pala acţiune aflală la ordinea folosi tractoarele cu întreaga care unitate mai mult de ju­ siderurgice- Adevăratul şantier drumului critic, constructorii varăşii. de muncă spun că Aşadar avertizarea şefului
reuşesc In fiecare ?/ sd-$i de­
zilei pe agenda lucrărilor agri­ capacilale, pentru ca nici un mătate sini destinate execută­ se Qllâ insn acum. Intre pe­ păşească propriile angajamen­ maistrul nu se simte In apele de şontier, cum că aici cifrele
cole este executarea arăturilor hectar de teren ce se va insâ- rii arăturilor. Randamentul lor tei i si sub cupola de sticlă, a­ te. De atllel, aici s-a născut şt lui dacă i se socoteşte efortul repiezenlind realizările stnt Revoluţia ştiinţifică
de toamnă. Cooperativele agri­ mînţa in primăvară, să nu ră- este mult scăzut însă. Căutin- colo unde pocnesc aparotele lozinca ; „Prin realizarea^ e- In minute sau ore; totuşi stn- Intr-o continuă schimbare, s-a
adeverit- ,,Sd nu uităm Insă —
tem nevoiţi să amintim că for­
cole şi-au prevăzut să execu­ minâ nearat din toamnă. du-se o justificare pentru ne- de sudură, unde piesele, de xemplarâ a sarcinilor de plan, maţia maistrului loan M.uican spunea el — ca printre reali­ şi tehnică
te ogoare in vederea însâ- Realizările înregistrate pînă îndeplinirea normeior zilnice zeci si chiar sute de tone slnt spre autodepâsire" lozincă de a luat un avans la lucrările de
mînţărilor de primăvară, pe acum de către staţiunile de se argumentează că pâmînful asamblate de miirii iscusite la care nici unul din oamenii montaj de 20 zile tată de gta- zatorii lor sd trecem cu ma­ contemporană
e prea tare sau râ
juscule si numele muncitori­
unilătile
mai mult de 39.000 hectare maşini şi tradoace în privinţa ronperatisle nu eliberează te­ conturindu-se viitoarele linii şantierului II montai nu vrea Hc. lor Nicolae Năslase, ion Răuţ
dintre care. pînă la începutul efectuării ogoarelor de toamnă renul. Sînt şî acestea cauze de laminare, ca/ele si cuploa­ sd se abată un singur pas­ Pentru că tot ne aflăm ta ca­ şi Nicolae Rotaru. Intr-adevăr, Lucrerea este o sinteză,
lunii noiembrie, s-au realizai sînt departe de a reflecta po­ care într-o oarecare măsură rele. telul $antierului ne asigură pitolul ..avans" vom mai enun­ aceşti oameni, si ca ei toii raalizată de specialişti, a cu­
peste 60 la sulă din suprafeţe­ sibilităţile existente. Potrivit au influenţat rezultatele ob­ Pâhunzfnd In imensa hală că pentru lucrările de mon'aj ţa si alte ciite Esle vorba de ceilalţi de pe şantier, scurtea­ ceririlor principale dlntr-o
le planificate. O parte din n- dalelor ultimei decade înche­ ţinute la arâhu'î. Ele nu pot pe sub două partale de metal, au losi aleşi muncitor/ care laptul că la imli-noiembrfe lu­ ză drumul bjumingului de 1.300 «erle de discipline ştiinţifice
rături au fost efectuate din iate, la capitolul ogoare de acoperi in schimb unele defi­ Iaci cunoştinţă prin interme­ s-au lormaf pe ruta lamtnoa- crările la scheletul de rezis­ mm spre circuitul de metal al şi prezintă locul şl rolul şti­
vreme, după eliberarea tere­ toamnă, mecanizatorii de Ia cienţe ce se manifestă în actî- diu/ unor panouri cu angaja­ tentă al halei motoarelor şi tării",
nului de unele culturi ca ce­ S.MT. Dobra au realizat a­ vitalea brigăzilor do tractoare, relor 550, 750 şi 1 000 mm. Atit■ hala cuptoarelor adinei se a- inţei In viaţa societăţii con­
reale păioaşe şi trifoliene. bia 1025 hectare, iar cei de !a care încep lucrul lîrzîu sau mentele constructorilor şi cu şeful de lot Alexandru Lunga, llau In avans cu cite 4 zjle ION MANEA temporane.
Pe majoritatea suprafeţei o­ S M.T Orâştie numai 1712 hec­ înregistrează un număr mare
goarele se execută însă după tare. Ce spun cifrele respecti­ de ore de staţionare ca urmare
recoltarea culturilor tîrzii, în ve ? Un simplu calcul ne do­ a defecţiunilor ivite în brazdă.
special a porumbului. In acuşi vedeşte că un rezultat asemă­ Stă în posibilitatea conduceri­ C. S Hunedoara. Se ur­ Carieră de calcar pentru
scop. în fata consiliilor de nător cu cel obţinut la S M.T. lor S.MT. ca astfel de nea­ măreşte procesul tehnologic
conducere ale cooperativelor Dobra se putea înregistra in junsuri să fie înlăturate grab­ intr-unui din cuploarele
agricole stă sarcina de a mo­ mai puţin de 7 zile folosind nic, controlînd şi îndrumînd Martin. Combinatul siderurgic Galaţi
biliza toate foiţele la elibera­ la întreaga capacitate un nu­ mai îndeaproape activitatea
rea terenului, iar mecanizato­ măr de 50 tractoare. Unitatea brigăzilor în teren
In nordul Dobrogei, la fiei de apă cu viitoarea ca­
Mahmudia, au început lu­ rieră, prin construirea unul
Toamna e pc sfîi*şile şi pe ţie Ton Haţegan, şeful servi­ stocuri mari pentru 10—20 crările de construcţii şi ame­ drum de acces si instalarea
undeva se simte suflarea ciului fond locativ —. şi u­ de zile. Unele din ele. ca cele najări in vederea exploatării conductelor necesare.
rece a iernii. Cetăţeanul a nele pregătiri mai mici, dar de la Lwpeni, au cărbune zâ cămin (ului dc calcar exis­ Pe lingă construcţiile şi
Termo­ sare pentru a întimpina cum destui de însemnate cum ar rie 196R. Dacă in alţi ani, sau rea marelui Combinat side­ amenajările ce se fac pentru
tent aici pentru aproviziona­
pînă la sfîrşitw) lunii ianua­
făcut (oale pregătirile nece­
fi : zugrăvirea interioarelor
extragerea şi prelucrarea
se cuvine anotimpul alb. Şi-a tuturor centralelor, vopsirea să nu mergem mai departe rurgic de la Galaţi Primele calcarului, la Mahmudia se
lucrări privesc legarea sta-
făcut reparaţii locuinţei, şi-a conductelor, împrejmuirea decit în anul trecut, am ră­ va înfiinţa şi un port mi­
acumulat provizii, şi-a com­ centralelor ru garduri, repa­ mas in plină iarnă fără căr­ nier, cu cheiuri de acostare
pletat garderoba etc. Dar a- rarea canalelor exterioare buni, anul acesta lucrurile a navelor şi utilaje pentru
nu se vor mai repeta.
metrele -farâ va fi frig. Ce tempera­ Toate acestea nu fost termi­ care deserveşte centralele ter­ încărcarea mecanizată a cal­
(îndeosebi la Vulcan)
etc.
carului.
— Cît priveşte personalul
tură va arăla termometrul
în căminul lui, pentru ca el
Se prevede ca lucrările să
să se simtă cît mai bine, să nate pe data de 15 octom­ mice aţi făcut cova în direc­ fie terminate în anul 1970.
brie, cind s-a făcut o verifi­
nu-i lipsească nimic ? care generală a tuturor cen­ ţia creşterii numărului aces­ In lina!, carierB de la Mah­
— In apartamentele locui­ tralelor, cu scopul de a de­ tuia, a calificării lui ? mudia va putea extrage, pre­
— $i la acest capitol am
lucra şi expedia pe calea a­
torilor din Valea Jiului, ter­
vor mometrele vor indica o tem­ pista ultimele defecţiuni şi realizat unele lucruri bune. pelor spre Galaţi 1.700.000
a le remedia cit mai repede.
Avem la fiecare centrală fo-
tone de calcar pe an-
peratură normală — ne spune
Ţin să adaug un lucru foar­
Constantin Borien, directorul te important şi anume, crea­ chişti calificaţi, ajutori de fo-
I.L.L. Petroşani, cu care am rea unui punct dispecer la chişti. echipe de întreţineri (Agerpres).
avut zilele acestea o convor­ Petroşani, care să reglemen­ şi reparaţii. Vorbind de cali­
ficare. trebuie să aminlesc că
bire. teze relaţiile noastre cu în vara care a trecut am des-
indica tuaţia încălzirii centrale în şi calitatea cărbunelui. Tot rhis o scoală de fochişti cu Extinderea halei
— Ştim că în alţi ani, si­
C C V J. privind cantitatea
Valea Jiului nu a fost prea
este urmată de 32 de cursanţi,
îmbucurătoare. Ce pregătiri acest punct de dispecerat în­ durata de 6 luni de zile, care
registrează
deranjamentele
aţi făcut în acest sens, pen­ produse in apartamentele lo­ salariaţi ai T LL de montaj
— Ce alte măsuri aţi mai
tru ca cetăţenii să aibă căl­ catarilor (defecţiuni calori­ luat ?
dură suficientă în
aparta­
tempera mentele lor ? fere, conducte), şi trimite e­ Valea Jiului nu se exploatau a locomotivelor
— Centralele termice din
chipe de instalatori la faţa
— încă din vară s-au e­
fectuat o serie de reparaţii locului pentru reparaţii. raţional, la capacitatea lor.
capitale şi curente la cele 23 — Venind vorba de căr­ datorită lipsei unor instruc­ Diesel
de centrale termice existen­ bune. materia primă necesa­ ţiuni precise de funcţiune a
te. S-au înlocuit 27 de cazane ră şî Indispensabilă centra­ agregatelor. In acest sens am La Uzina „Electr o putere"
tură vechi, cu altele noi. S-a făcut durii. care sînt măsurile lua­ luat legătura cu catedra de din Craiou/i au fost terminate,
lelor pentru producerea căl­
TeimotehnicA a Institutului
revizuirea instalaţiilor elec­
cu două luni mai devreme, lu­
trice. a motoarelor, s-au e­ te ? de mine care ne-a dat In­ crările de extindere a halei
xecutat instalaţii noi de aeri­ — Am stabilit cu organele strucţiuni necesare de ex- de movlaj locomotive electrice
sire la centralele nr. 1 şi 2 C.C.V.J, să ne dea cărbune oloalare a cazanelor. ceea ce şi Diesel-electrice, precum şi
din cartierul Aeroport Petro­ în cantităţi suficiente şi de ale noului atelier de conjec-
normală şani. la granulaţia cea mai corespun­ Convorbire realizată de ţionat blocuri-aparote de lo­
zătoare. 10—80 mm — ne
GH. .TURCA
— Aş vrea să adaug
S-au creat, asljel
comotive.
spune tovarăşul director. E-
cele spuse de tovarăşul di­
condiţii pentru sporirea actu­
rector — intervine in discu­ xistâ la fiecare centrală, (Continuare in pag. a 3-a) alei capacităţi de producţie cu
30 locomotive pe an.