Page 10 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbâtâ 6 ianuarie 1968

DocomenteSe Conte Un imperativ al sporirii producţiei

în cooperativele agricole:
rlnţei Naţionale a

partidului — bogat Finalizarea proiectelor

pentru irigaţii
program de muncă

A chibzui, a vedea în vii­ de Irigaţie, va creşte de la rea unora. Ideea a prins a fi
tor nivelul de sporire a pro­ 077.000 lei, cit era înainte ele imbrâţişatâ şi de conducerea
pentru sindicate ducţiilor şi de dezvoltare a u- irigare, la 1.792.000 lei. Du­ do ce după toate cheltuielile
cooperativei. Aşa se explică
nitâţii a devenit o necesitate
blarea recoltelor de legume,
făcute s-a refuzat construirea
obieotivâ. De fapt, planifica­
rea şi apoi transpunerea în porumb, cartofi ele., permite staţiei de pompare care costa
cooperativei să realizeze anu­
(Urmare din pag. 1) dicalele vor trebui să acţione­ viaţă a măsurilor stabilite pen­ al beneficii nete de o jumă­ circa 80000 lei.
ze în vederea cunoaşterii ne­ tru multiplicarea veniturilor tate milion lei. Practic inves­ Frumoasele viziuni ale coo­
Intervenţia pe care o va fa­ mijlocite a pulsului activităţii simbolizează jalonarea unui tiţiile făcute pentru a crea peratorilor din Totoi, cu pri­
ce preşedintele sindicalului în colectivelor de muncă. Consul­ mers ascendent. diurn liber apei spre plan'e vire la satisfacerea nevoilor
cadrul discuţiilor, va fi în tarea maselor dc salariaţi, cu­ Astfel de viziuni au avut pe cele 120 de hectare sînt de apă ale culturilor, la spo­
prealabil supusă aprobării co­ noaşterea părerilor oamenilor conducerile multor cooperati­ recuperabile în mai puţin de rirea recoltelor şi respectiv a
mitetului sindicalului, ea fiind muncii în problemele economi­ ve agricole cînd au hotârît să doi ani. Aşadar irigarea îşi veniturilor sînt ameninţate de
punctul de vedere al întregu­ ce şi sociale si valorificarea extindă suprafeţele amenaja­ dovedeşte din plin eficienţa a fi ştirbite. La toate insislen-
lui organ. tezaurului de înţelepciune co­ te pentru irigaţii. In urma so­ economică, se afirmă ca o me­ ţele şi ajutoarele primite din
In cuvîntul său, preşedinte­ lectivă trebuie să devină o me­ licitărilor de această natură todă modernă de sporire a partea lucrătorilor de la Di­
le comitetului sindicatului se todă de muncă permanentă a lucrătorii Direcţiei regionale recoltelor şi veniturilor. recţia regională de îmbunătă­
va referi Sn mod deosebit la organelor şi organizaţiilor sin­ pentru îmbunătăţiri funciare Preocupări pentru extinde­ ţiri funciare şi organizarea te­
contribuţia adusă de sindicat dicale din regiunea noastră. şi organizarea teritoriului au rea irigaţiilor au existat în ritoriului. pentru finalizarea
la mobilizarea oamenilor mun­ Cu ocazia adunărilor şi con­ început un vast studiu topo­ multe alte unităţi. $i coope­ proiectului, s-a răspuns cu tă­
cii pentru îndeplinirea sarci­ ferinţelor de alegeri s-au făcut grafic şi pedologie al supra­ ratorii din Totoi au avut vi­ cere din partea conducerii
nilor de plan şi a angajamen­ peste 8.500 propuneri. In a- feţelor ce se pretează a fi iri­ ziunea certă a realizării an de cooperativei. La locui staţiei
telor, la deficientele manifes­ tentia sindicalelor trebuie să gate. an a unui beneficiu net de au fost transportate 70 tone
tate privind disciplina în mun­ stea acum rezolvarea lor la Dar, de la ridicările de nî- G35.000 lei, bineînţeles după de piatră, cărămidă şi alte
că, folosirea capacităţilor de timp. velment şi avizarea uneia din terminarea amenajării terenu­ materiale care şi acum sînt
producţie, respectarea îeguli- Participarea conştientă, lot cele trei variante ale ante­ lui pe o suprafaţă de 307 hec­ neatinse. Starea de inerţie în
lor de protecţia muncii, pre­ mai competentă a maselor la proiectelor şi pînâ Ja termina­ tare! Tocmai de aceea ei au care s-a ajuns trebuie învin­
cum şi la modul în care va soluţionareo problemelor com­ rea definitivă a amenajărilor pornit cu elan Ia înfăptuirea să. faipt pentru care şi orga­
trebui să muncească în viitor plexe ridicate de evoluţia so­ se consumă un mare volum propriilor hotârîri. Proiectul nele agricole raionale poartă o
comitetul sindicatului pentru cietăţii noastre, pune în conti­ de muncă şi de materiale. terminat din timp n început mare răspundere. Ar fi de do­
înlăturarea neajunsurilor. nuare în faţa organelor şi or­ Scopul final al lucrărilor jus­ să prindă contururi vizibile rit ca în primăvară întregul
Potrivit sarcinilor ce le re­ ganizaţiilor sindicale ca o sar­ tifică însă toate cheltuielile. La încă din anul trecut. A fost sistem de irigaţii de la aceas­
Mihalţ unde pâienjen-işul de
vin, conducerile întreprinderi­ cină deosebit de importantă, conducte şi canale a cuprins trasată o vastă reţea de ca­ tă cooperativă agricolă sâ fie
lor, împreună cu organele sin­ ridicarea pe o treaptă calita­ Exploatarea rajionalâ a agregatelor, organizarea judicioasă a lucrului au situat schim­ o suprafaţă de 120 hectare, va­ nale, s-au procurat 4 agrega­ pus în funcţiune.
dicale, vor lua măsuri pentru tiv superioară a muncii cultu- bul B de la laminorul de benzi al C.S. Hunedoara, condus de maistrul Florea Stancu — loarea producţiei globale ce te de aspersiune. 2 eleclro- Proiecte dc această nai ură,
buna desfăşurare a adunărilor ral-educalive pentru dezvolta­ din fotografie — în fruntea întrecerii socialiste. Lună de lună acest schimb şi-a depăşit se va obţine la intrarea în pompe, s-a făcut racordul re­ pentru multiplicarea belşugu­
generale ale salariaţilor. în în­ rea conştiinţei socialiste a oa­ cu regularitate sarcinile de plan totalizind pe anul 1967 niai mult de 9.000 tone laminate funcţiune a întregului sistem ţelei electrice de înaltă lensiu- lui ogoarelor, periclitate dc a
treprinderile în care condiţiile menilor muncii. in plus. ne la locul viitoarei staţii de nu fi infâpluile există şi în
permit, se vor organiza adu­ Prin forme şi mijloace va­ pompare etc. $i toate acestea alic unităţi. Anul trecut d;u
nări generale cu participarea riate, sindicatele vor trebui să nu au costat mai mult decît cele 800 de (iertare prevăzute
tuturor salariaţilor. In între­ exercite o influenţă tot mai 532.000 lei. Deci oamenii de pentru a fi irigate în coopera­
prinderile mari, sau cu exlin- puternică in rîndul salariaţi­ aici au pornit pe calea mate­ tivele ngricole din fonduri
dere teritorială, unde nu sînt lor pentru a determina spori­ S T 0 R 1A T R A N S P O R T U R IL O R DE rializării unui amplu proiect proprii nu fost amenajate dna”
condiţii pentru organizarea a­ rea exigenţei, simţului de răs­ pe care şi-l doreau cît mai 3r>0 de hectare. Nerea liza rea
dunărilor generale cu toţi sa­ pundere, instaurarea unei dis­ grabnic înfăptuit. La un mo­ se impune a fi recuperată m
lariaţii, se vor tine mai înlîi cipline exemplare la fiecare ment dat însă entuziasmul se acest nn. Peste fot nrofo unde
adunări generale ale salariaţi­ loc de muncă, în fiecare în­ curmase. „Nu vom reuşi nici­ există astfel de proiecte, sâ
lor pe secţii, sectoare, sau a- treprindere. întărirea discipli­ odată sâ valorificăm volumul fie luate măsuri de antrenai e
telîerc, după care se va orga­ nei muncii sub aspectele ei mare de produse excodcnia- a foitelor din cooperative 'a
niza o adunare pe întreprin­ multilaterale solicită acţiuni C A L A T O R I D IN R 0 M Â N IA “ de Al. Cebuc şi C. ifaaisu re, obţinute? in urma aplică­ materializarea lor pentru rea­
dere cu participarea reprezen­ perseverente din partea sin­ rii irigaţiilor, întrucît trecerea lizarea sporurilor de produc­
tanţilor salariaţilor (muncitori dicatelor pentru crearea in fie­ lor pesie rîul Mureş es!e des­ ţie scontale.
fruntaşi, inovatori, conduceri­ care unitate a unui climat do tul de anevoioasă". Era păre­ îng. A. POTOPEA
le tehnîco-adminislrative si responsabilitate şi intransigen­ In cadrul genei\al al dezvol­ poştelor la egipteni, persani, de-a lungul anilor") relevă a­ meroase categorii de cititori.
membri ai organelor de tă colectivă faţă de abaterile tării societăţii româneşti, din romani, incaşi, treeînd apoi la portul românilor la invenţiile Condiţiile grafice excelente în
partid, sindicale şi de UTC.). de la disciplina tehnologică, vechime, legăturile dintre pro­ evocarea, concisă dar nu ri­ epocale din acest domeniu. De care a apărut, cu o elegantă
care vor fî aleşi de adunările irosirea timpului productiv, vincii şi comunităţi, contrac­ gidă, a dezvoltării istorice a reţinut ceea ce scria, în acest supracopertâ (de Dumitru lo-
generale respective. absenţe, calitate necorespunzâ- tele şi prezentele deosebite, patriei noastre, de la strămo­ sens, doctorul A. Steopoe : „In nescu), sugestivă, întregesc Sprijin eficient acţiunii de
Militînd perseverent pentru toaro, rebuturi, înlîrzieri ele. călătoriile, modalităţile prin şii daco-romanî. ţinuturile locuite de români, conţinutul lucrării.
eliberarea de balastul forma­ împreună cu organizaţiile care se întTeprindeau. se im­ Le fel se procedează şi în vehiculele mişcate pe şine e­ „Din istoria transporturilor recenzare a animalelor
lismului. al birocraţiei, care U.T.C., sindicalele au datoria pun studiului, avînd o însem­ cazul descrierii variatelor mîj- rau întrebuinţate cu o sută de de călători în România'* se
mai stăvileşte în unele între­ să acorde o atenţie deosebită nătate specifică. Răspunz.ind poale considera, deci, pe bu­
prinderi activitatea dc creaţie noilor muncitori care păşesc unei atari cerinţe. Editura Şti­ nă dreptate, o valoroasă rea­ începută la data dc 3 ia­ la 44 la sută din numărul
tehnică, organele şi organiza­ an de an Sn întreprinderi, in- inţifică oferă acum cititorilor lizare ştiinţifică, cu caracter nuarie a.c., cu scopul dc n gospodăriilor existente. Pen­
ţiile sindicale vor trebui să a- suflindu-le spiritul de discipli­ o nouă contribuţie, preţioasă complex, de evocare istorică, sc putea stabili măsuri de tru ca acţiunea să se în­
dople o atitudine fermă pen­ nă. dragoste de mesgrie, ata­ .şi ■ interesantă, la cunoaşterea 0 sinteiâ valoroasă de elucidare a dezvoltării 'teh­ stimulare a dezvoltării in cheie în bune condiţii in ca­
tru respectarea legislaţiei pri­ şament faţă de colectiv. trecutului nostru istoric, vă- continuare a zootehniei, ac­ drul termenului stabilit, p(-
vind inovaţiile. să acţioneze Conştiente că activitatea lor zînd dezvoltarea comunicaţi­ nicii şi a ştiinţei în folosul ţiunea dc recenzare a ani­ nâ )a 10 ianuarie a.c., este
prin mijloace şi forme adecva­ slujeşte intereselor oamenilor ilor. prin cartea „Din istoria public, furnizind date actuale malelor domestice în regiu­ de dorit ca toţi cetăţenii să
te pentru dezvoltarea mişcării muncii, sindicatele din regiu­ transportului dc călători în privind modernizarea trans­ nea noastră so desfăşoară acorde sprijinul necesar co­
de masă a inovatorilor şi ra- nea noastră işi voi- consacra România'*, semnală de A). Ce­ Joace de transport şi a condi­ ani mai înainte decît în An­ porturilor din România socia­ satisfăcător. Din datele cen­ misiilor formale în acest
tionalizatorilor. Cursurile de (oale forţele şi capacitatea buc şi C. Moca nu : ţiilor în care au fost utilizate, glia" (pag. 97). tralizate In Dirccţîn regiona­ scop, furnizind dale reale
ridicare a calificării si de spe­ pentru stimularea permanentă Autorii au a/vut în vedere cunosdndu-şi zilele debutului, Cartea rezervă un spaţiu a­ listă. stimulînd, pe tot par­ lă de statistică, reiese că
cializare. lectoratele tehnice n avînlului oamenilor muncii că notele de drum. felul de ale gloriei, apoi ele uitării, de­ decvat navigaţiei fluviale şi cursul ci, sentimentul patriotic. pînâ In ziua de 4 ianuarie şi ţinînd animalele în gos­
vor trebui să devină — cu la înfăptuirea însufleţitorului maritime, precum şi aviaţiei. se efectuase recensămmtul podărie.
sprijinul sindicatelor — forme a călători, mobilul şi conse­ păşite fiind prin râspindirea Cititorul este condus de autori TABORSKY ROLAND
maj organizate, mai eficiente program de măsuri stabilit de cinţele călătoriilor, trezesc in­ invenţiilor din ce în ce mai pe calea urmată de noi de
teresul, date fiind implicaţiile
de creştere a nivelului tehnic Conferinţa Naţională a P.C R lor economice, social-polilice. moderne. De la litieră şi lec­ tehnica aviatică, de la avionul
tică la diligenţă, de aici
la
profesional şi economic al an­ pentru dezvoltarea economiei culturale şi tehnice. tren, tramvai ' şi automobil, miniatura'! inventat in 1804 de
gajaţilor. naţionale, pentru înflorirea Apariţia editorială menţio­ Iată tot atîtea momente ale Stoica, ţăran din satul Ormin-
Cu mai multă hotârîre, sin­ patriei noastre socialiste. nată îmbină in chip armonios drumu/lui parcurs de cititori dea Zarand (regiunea Hune­ Alături de re­
rigoarea ştiinţifică cu pitores­ în cunoaşterea eforturilor o­ doara) la realizările senzaţio­
cul inerent unui istoric al că­ mului de a stâpîni posibilită­ nale ale Iui Traian Vuia şi
lătoriilor (Mihaî Ralea obser­ ţile unei deplasări mai rapide, Aurel Vlaicu, pionieri ai avia­ zultatele bune
va plastic că „a pleca, de cele mai sigure şi mai confortabi­ ţiei mondiale.
Dezvoltarea diferitelor com­
le.
mai multe ori înseamnă a re­
Tractorul poate ti învia"). pe baza unor informaţii certe, partimente ale transporturilor persistă
Autorii nu omit să indice,
sînt privite de AI. Cebuc şi
Cartea, de peste 220 pagini,
este organizată pe 13 capitole, aprecieri ale unor călători C. Mocanu în contextul sem­
nificaţiilor social-politice şi c-
cu peste 70 de reproduceri, străini asupra nivelului orga­ conomice ale epocilor, şi nu unele lipsuri
desene şi fotografii, cu trei nizării comunicaţiilor în ţara izolat, annlizînd dialectic rx-
folosit şi iarn a hărţi. Se tratează evoluţia co­ în raport cu nivelul european luJ transporturilor de călători (Urmare din pag. 1)
noastră în deosebite timpuri,
municaţiilor rutiere, feroviare,
fluviale, maritime şi aeriene, sau mondial. In legătură cu in cadrul progresului general,
Stăteam de vorbă cu ingine­ dotati cu utilaje şi de fapt nici analiz.ind dezvoltarea căilor şi serviciu] poştali din tarile ro­ ele fiind componente ale civi­ plicarea altor măsuri lehhico-
lizaţiei. Se ajunge la actuali­
rul şef de la S.M.T. Haţeg. La nu se ocupaseră cu aşa ceva a mijloacelor de transport, în mâne se citează, de pildă, zări largi şi concluzii clare. organîzalorice ne-au pernvs
uşă se auzi un ciocănit insis­ nicicînd. funcţie de etapele traversate, mărturia lui Paul de Alep, ca­ ca încă din trimestrul IV
tent. Dar. de ce să stai in hiber­ istoriceşte în general, de pro­ re a întreprins o călătorie prin Pe cât de atractivă este lucrăm la nivelul acestui an .
— Poftiţi, invită, interlocuto­ nare cind totuşi poţi face ceva, gresul tehnico-ştiinţific în Moldova şi Muntenia în anul cartea, pe aiît de vastă este Ing. Adrian Popovici, şeful
rul meu. In prag apăru un om işi zicea mecanizatorul Nicolae special. Analiza diferitelor as­ 1650 : „Astfel de cai şi căruţe documentaţia care stă la baza secţiei oţeluria electrică : „Di­
de statură potrivită, cu privi­ Uritu. Noi avem sarcina de a pecte ale perfecţionării mij­ sînt aici în fiecare oraş, tîrg elaborării ei. De la acte, do­ namica depăşirii planului esfe
rea sprintenă. Părea grăbit. ajuta sătenii în probleme de loacelor de transport, ca şi ex­ sa vi sat. Călătoria noastră era cumente şi însemnări de că­ constantă. Cele 165 tone do
— Am venit la dumneavoas­ mecanizare. tinderea reţelei de drumuri în mai repede decît zborul unei lătorie, Ia monografii, cores­ oţel obţinute peste prevederi
tră pentru a rezolva problema După multe strădanii, a iz­ România pînâ în z.ilele noas­ păsări'* (pag. 48). Aprecieri in­ pondenţă şi presă, autorii u- se împart aproape egal pe fie­
cu dosarul. Am pus totul la butit să realizeze în concepţie tre, este consecvent anticipată teresante a făcut şi călătoare.» z.eazâ de o gamă largă de iz­ care z.i. Există create toate
punct. Chiar de acum pot să originală un dispozitiv dc cu­ de un cadru general, cu refe­ engleză Elisabeth Craven iii voare. Materialele de arhivă, condiţiile sâ păstrăm acest
încep lucrul. plare a unui fierăstrău circular riri la alte ţâri şi continente, scrisorile trimise marlcgrafu- inedite, din surse româneşti ritm".
După ce primi încuviinţarea la priza de putere a tractoru­ precum şi de prezentata am­ Iui Friederich de Brandem- şi străine, oferă o bază de ar­ Startul bun luat de siderur-
că lucrurile sînt in curs de re­ lui universal. Suporţii au fost bianţei istorice specifice, cu burg Baireuth. Din călătoria gumentaţie solidă. asigură gişli este presărat însă cu u­
zolvare, mecanicul Nicolae U- mai uşor de confecţionat, dar caracterizarea succintă a epo­ ei spre Bucureşti, în 1786, probitatea .ştiinţifică a lucră­ nele opintiri. Din discuţiile a­
rîtu porni mulţumit la lucru realizarea turaţiei la pinza fie- cilor şi a progresului social la nota : „Caii alergau in goana rii. căreia i s-a ataşat o listă vute cu ing. Nîcolac Sântim-
— A realizat un lucru inte­ răstrăului a dat mai multă bă­ un moment dat. Precizări de mare, zburau mai mult decît bibliografică fundamentală. brcan, şeful sectorului olelârii
resant, ţinu să mă informeze taie de cap. Ptnă la urmă lotul acest fel facilitează considera­ călătoreau" şi „Apropiindu-mâ Textul ilustrat cu numeroa­ Şi ing. Cornel Deheleanu, *e-
inginerul şef. Acest mecaniza­ s-a rezolvat cu bine, iar acum bil înţelegerea corelaţiei din­ de Bucureşti pierdui din ve­ se reproduceri şi desene, după Din şiragul de obiective ce s-au înălţat în regiunea ful secţiei O.S.M. II. am ren-
tor s-a frămîntat zile în şir lucrul merge din plin. tre nivelul foi telor de produc­ dere livezile şi văzui o ţarină stampe, gravuri şi fotografii, noastră in anii industrializării socialiste a ţârii face parte nul că începutul noului an l-a
pentru a găsi o rezolvare unei ţie, alcătuirea politică şi teh­ foarte frumoasă" (pag. 54). cu hărţi şi l-abele statistice, şi Uzina de preparare a minereurilor din Deva. Instalaţiile găsit pe oţelari insuficient
cerinţe a oamenilor din satul Astfel a fost rezolvată o ce­ nica comunicaţiilor. Pentru a-1 Capitolele dedicate comuni­ este redactai intr-un stil so­ moderne, dc mare productivitate, dau aici strălucire cupru­ pregătiţi. Unele deficienţe in
Strei Sîngeorgiu unde-şi are rinţă acută a sătenilor. Pe lin­ introduce, de pildă, pe lector, caţiilor feroviare (cap. 7 — bru, dar accesibil, permiţ.înd lui extras din adîncuri dc către mineri. organizarea şi desfăşurarea
sediul brigada de tractoare in gă aceasta, tractorul poate fi în tainele înfiripării unor ser­ „Forţa aburului revoluţionea­ utilizarea cărţii de către nu­ Foto : V. ONOIU ritmică a producţiei se per­
care lucrează. Hra solicitată o folosit acum şi iarna, realizîn- vicii poştale pe teritoriul ţări­ ză tehnica transporturilor" ci petuează. Intîrzierile nejusti­
lucrare simplă : tăiatul meca­ du-se venituri mai mari. cap. 8 — „Primele căî ferate’ ficate, în repararea melanjo-
nic al lemnelor. Pentru aceas­ lor române, autorii zugrăvesc rului pun sub semnul între­
ta mecanizatorii nu erau insă P AURELI AN mai întîl starea şi sistemul din România $! evoluţia lor bării realizarea planului de
Cum s-ar îi putut cîştiga o can­ oţel la cuptoarele Martin in
prima decadă a lunii. Râmî-
nerca sub plan la oţelâria a
D-a s-a accentuat mai ales din
cauza unei avarii, care a scos
Electrocar titate importantă de minereu moi multe ore din producţie
un cuptor de 400 de tone pe
în... conservare şarjă.
Oportunitatea lichidării de­
2.133 om-zîte absenţe nemoti­ calajului existent intre oţelâ-
Magazia de mesagerie de vate. Legat de absenţele ne- ni şi celelalte secţii trebuie si
la Staţia C.F.R. Teiuş a fost însemnări privind utilizarea fondului moiivate se observă un lucru facă obiectul unei urgente a-
dotată în vara anului tre­ curios. In primele nouă Juni nalîze din partea comitetului
cut cu un electrocar desti­ numărul absenţelor era de de partid şi a conducerii com­
nat transportului diferite­ de timp 8a E.M. Certej 1.118 om-zile, pentru ca în ur­ binatului. Altfel, ne spunea
lor colete. Cum era şi firesc, mătoarele două luni — oc- ing. Mihai Cirigore, şeful sec­
muncitorii s-au bucurat lombrie şi noiembrie — sâ sc ţiei O.S.M. I există toate mo­
dubleze (?!), tivele sA ne îngrijorăm că
pentru că noul autovehicul minusul în loc sâ fie lîchidat
urma să-i scutească de une­ Pe graficul de producţie de 19GG. Care este explicaţia ? La mina Sâcărîmb există va spori mai mult.
mu-Iţi mineri care au cîte 10
le eforturi fizice. Bucuria la Exploatarea minieră Certej — In primele 9 luni — ne-a şi chiar mai multe absenţe nc- Cu toate insistentele noastre
a fost de scurtă durata. De avi fost înscrise la finele anu­ relatat inginerul Păun Codi\es- motivate. Dar situaţia aceasta de a cunoaşte care este situa­
ţia realizării planului la
la­
ce ? Electrocarul a intrat lui 19G7 cîteva cifre/. 103 In cu, şefuj exploatării — s-au nu h deranjat pe nimeni. Din
sulă şi 102,4 la sută (care re­ înregistrat un număr mare de minorul de G50 mm., laminorul
în.„ conservare. Nimeni nu prezintă proporţia îndeplinirii concedii de boală. In aceas­ totalul de 201 sancţiuni apli­ de profîle mijlocii şi benzi şi
s-a îngrijit să-l pună în planului la producţia globală tă perioadă indicele ele utili­ cate muncitorilor indiscipli- laminorul de sîrmâ. n-am pu­
naţi, doar 2G s-au acordat ce­
funcţiune. De multă vreme şi respectiv la producţia mar­ zare a fondului de timp a fost lor ce au absenţe nemotivnte. tut afla po considerentul râ
fă). de 85,2 la sulă în primul tri­ serviciul programare a întîr-
redresorul autovehiculului La prima vedere rezultatele mestru, 85,8 Ia sută în al doi­ Ilestul au fost trecuţi cu... ve­ ziat cu aproape o lună defal-
aşteaptă în biroul mesage­ mulţumesc. Dacă aaalizâm în­ lea şi 851,1 Ia sută în cei de al derea. De oc / Absenţele ne- carea sarcinilor de plan pe
riei sâ fie montat, iar elec­ să posibilităţile ce le-a avut treilea. In ultimele luni insă motivato nu se încadrează în secţii. Nici pînâ în data de 5
indisciplină ?
trocarul sâ fie pus în func­ exploatarea în obţinerea lor numărul concediilor de boa­ Tată deci, o rezei-vâ deose­ ianuarie colectivele acestor la­
minoare nn-şi cunoşteau sar­
ţiune. Pînâ cînd va mai du­ .şi modul cum au fost valori­ lă a scăzut. Ca urmare, rezul­ bit do importantă care consti­
ficate unele rezerve interne, tatele s-au îmbunătăţit. In ul­ cinile de plan. Conducerea
ra această situaţie, tovarăşi situaţia se schimbă. timul trimestru ai anului tre­ tuie o sursă de creştere a pro­ combinatului cunoaşte oare
din conducerea staţiei C.F.R. In anul care a trecut indi­ cut, indicele de utilizare a ducţiei. Depinde însă de felul această anomalie ? Stabilirea
programului concret de lami­
Teiuş? (V. STRFiVlŢAN — cele de utilizare a fondului fondului de timp a fost de in care conducerea exploată­ nare, pentru fiecare linie, este
rii. organizaţiile de
partid,
Uzina mecanică Cugir. Gradul ridicat de tehnicitate al poduselor fabricate aici se corespondent). de timp a fost realizat doar 90.4 la sută. sindicat şi ale U.T.C. o vor o chestiune ce nu poate fi n-
datoreşte în bună măsură şi fluxului tehnologic dotat cu cele mai moderne maşini-uncltc. t în proporţie de 87,4 la sulă, cu In anul caix? a trecut, la pune în valoare. mînatâ. Neajunsurile semnala­
I I-
In fotografic: Vasite Morăraş lucrînd la una din maşinile de rectificat roţi dinţate. I- 2,1 la sulă mai puţin decît în E. M. Certej s-au înregistrat L. DEM ETER te se impun n fî înlăturate a­
peste 1.000 om-zile învoiri şi
cum pînâ nu iau proporţii.