Page 6 - Drumul_socialismului_1968_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 5 ianuarie 1968
2

In procesul complex de a- locuri nu pre cum fn irvodul
pârare şi de unificare a lim­ cel vechi am lăsat, ce am Folosirea judicioasă a
bii române, un rol uriaş a schimbat au faţa cuvîntului,
revenit activităţii de tipărire au a vremii".
a cărţilor în limba română, Tot in anul 1699 de sub utilajelor-rezerva însem­
asigurîndu-se astfel folosirea teascurile tipografiei din
şi râspîndirea unei limbi u­ Alba Iulia iese o tipăritură
nice pe întreg teritoriul locuit oarecum deosebită de cele­
de români. lalte. întitulată „Bucoavnă". nată de perfecţionare
In secolul al XVII-lea. cea Deosebirea constă în faptul
mai importantă tipografie a că adastă tipăritură, alături
românilor ardeleni. impor­ de anumite probleme religi­
tantă atît prin numărul şi nostru". Importantă este a- la diaconstvelor şi cu a vAz- locuitorii celor două princi­ oase, „are intru sine şi de­ a activităţii S.M.Î.
calitatea cărţilor tipărite, rit ceastâ prefaţă şi prin în­ glâşeniilor". in anul 1687, un pate, l-a trimis tot la Alba prinderea învăţăturii copiilor
şi prin lunga ei activitate, se cercarea pe care o face Ioan „Molitvenic" in 1689 şi „Po­ Iulia pe tipograful Dobre îm­ la carte", fiind deci un fel de
alia în oraşul Alba Iulia, Zobn de a explica anumite veste la 40 de mucenici", ti­ preună cu tipografia care. manual pentru şcolile româ­ Mecanizarea este elementul unele lucrări care totuşi pofc
Activitatea acestei tipo­ cuvinte regionale pe care le părită in anul 1689. cînd se începind cu anul 1639. îşi va neşti de pe lingă mănăstirile principal al modernizării pro­ fi mecanizate. Spre exemplu,
grafi», începută în jurul anu­ întrebuinţează în tipăritura încheie activitatea protopo­ aduce o însemnată contribu­ ortodoxe. In prefaţa acestei ducţiei agricole. De acest lu­ 14 cositori mecanice, două
lui 1640. prin tipăriturile lui sa, dindu-şi seama că acelo pului Ioan Zoba din Vinţ. ţie la unificarea şi râspîndi- tipărituri se argumentează şi cru s-au convins tot mai mult greble mecanice şi două ma­
Simion Ştelan. care au fost cuvinte s-ar putea să nu fie Intensa activitate a tipo­ ren limbii române. necesitatea tipăririi de cărţi şi mecanizatorii unităţii noas­ şini de strivit fînuri stau stoca­
tratate intr-un articol ante­ înţelese peste tot. grafiei româneşti din Alba In anul 1699 Işvanovici ti­ în limba română. tre. Eforturile depuse de ei se te fără a fi pu6e măcar la în­
rior, încetează brusc în anul „Sicriul de aur" este sin­ Iulia nu trece neobservată păreşte la Alba Iulia un Tipăriturile din Alba Iulia materializează în depăşirea cercări. Alte două dislocatoa­
1656. după apariţia unei noi gura tipăritura a lui Ioan de către cultul şi bogatul „C'hiriacodromion sau Evan­ formează o importantă veri­ planului de hantri pe anul re de 6feelă cu care am fost
ediţii a Catechismului din Zoba la Sebeş. întrucît în a­ domnitor al Munteniei. Con­ ghelie învăţătoare". Această gă de legătură a vechilor ti­ trecut cu aproape 20 la sută. dotaţi au şi ele aceeaşi soartă.
1640. intitulată „Scutul Ca- nul 1685. cind se reia activi­ stantin Brîncoveanu. a cărui tipăritură prezintă o impor­ părituri româneşti de la Si­ Calculele preliminate ne in­ Fiind vorba despre dotări
techîsmului", lucrare din ca­ tatea tipografiei în Alba Iu- îndelungată domnie în Ţara tanţă documentară deosebită biu şi Orăştie. cu tipăriturile dică apoi că preţul de cost nu trebuie sâ precizez că am pri­
re nu s-a păstrat nici un e­ lin, îl găsim în acest oi*u$ ce Românească a marcat un pentru ilustrarea legăturilor mni noi, dar tot atît de im­ va fi depăşit. mit 3 tractoare S-650 dar fă­
ră setul de maşini necesar.
xemplar. Tipografia a fost autor al lucrării „Cărare pe mare pas înainte în cultura culturale ale românilor din portante. de la Blaj. aducînd, Cu toate acestea activitatea Mai poate fi vorba atunci de
mutată probabil la Sebeş, scurt spre fapte bune îndrep­ şi arhitectura românească. Ardeal cu cei din Tara Ro­ alături de celelalte tipărituri economico-financiarâ a unită­ exploatarea lor raţională?
unde in anul 1683 se tipăreşte tătoare". In „Predoslovia că­ Din dorinţa de a strînge le­ mânească. câc! în „Predoslo­ în limba română de pînâ la ţii noastre nu se desfăşoară la Pentru utilajele folosite pu­
lucrarea protopopului Ioan tre croiul Ardealului" loqn găturile culturale cu românii via" sa se arată că „Insă a- acea dată. o contribuţie ho- nivelul cerinţelor. Aş vrea sâ ţin sau chiar deloc, pe care
Zoba din Vinţ, „Sicriul de Zoba spurte : „Pro toţi îi în­ ardeleni. Constantin Brinco- giutoriu nelipsind şî de }a tărîtoare la menţinerea legă­ arăt că în timp ce veniturile
aur. carte de propovredanie vaţă şi îi povăţujeşte această vennu trimite la Albe Iulie, prealuminatul şi înălţatul bi­ turilor culturale ale români­ sînt de 7,5 milioane leî, amor­ le deţinem, plătim însă anual
amortismente de sute de mii
Ia morţi0. Ca şi celelalte ti­ mică r.ârajc Cnrfulic Numi­ la cererea mitropolitului ruitor al toatei Ugrovlahlei. lor din toate cele trei pro­ tismentul anual se ridică la de lei. Evident această situa­
părituri româneşti din Ar­ tă, ce o nm întors pre limba Athanasie, în anul 1699. pe Io. Constantin Brîncoveanu vincii româneşti, la unifica­ 4 milioane lei. ţie nu mai poate continua.
deal. „Sicriul do aur" are rpmâijeoşcn. spre folosul şi Mihai Ştefanovicl, care va Başarab Vocvod". Tipârito- rea limbii române, la pune­ Volumul mic al veniturilor Conferinţa Naţională a
două pre/eţe : una în caro se întremarea neamului nostru iscăli npoi Işvnnovicj. unul rul acestei lucrări nu e un rea bazelor limbii literare se datoreşte ,în primul rlnd P.C.R a stabilit sarcini deose­
aduc mulţumiri principelui românesc"* La slîrşjtul „Pre­ dintre tipografii cel mai Pri­ simplu compilator ci, conşti­ româneşti şi. prin acestea, la Pentru ca maşinile de cusut faptului câ staţiunea noastră bit de importante pentru per­
Ardealului şi în care se a- dosloviei către cititori", a­ cepuţi ai lui Antun Ivireanu, ent liind că anumite cuvinte păstrarea şi întărirea fiinţei deserveşte unităţi situate irj fecţionarea activităţii staţiuni­
ratâ că „Sicriul de aur" este dresată mitropolitului Varln- mitropolitul Tării Româ­ au ieşit din uz, le înlocuieşte, naţionale a poporului român. fabricate Ia U.M. Cugir să se zona premonl’ană şi montană lor do maşini şi tractoare. In
prima tipăritură din noua am al Belgradului, pe a că­ neşti- Prin această acţiune după cum singur o mărturi­ bucure de aprecierea cumpă­ din raionul Haţeg şi oraşul re­
tipografie a Sebeşului ţi n rui choltuialâ s-a tipărit car­ ne aminteşte de un alt mere seşte în „Predoslovia către Prof. OPREA GABRIEL ră terilor este necesar ca şi me­ gional Hunedoara. In medie principol se impune ca o ce­
doua „Cuvînt către cititori", tea, găsim şi numele tipogra­ predecesor. Matei Basarab, sele să fie bine îustTuile. 80 la sută din aceste coopero- rinţă imperioasă utilizarea ra­
în care autorul arată motivul fului : „Chiriuc scriitor şi ti­ care. cu 60 de ani înainte, cititori" : „căci că pre multe Alba Iulia tive sînt cuprinse la plată ţională a parcului dc trac­
ce l-a determinQt să tipă­ pograf. la anul 7196". din.d curs cererii mitropolitu­ în zona a III-a şi a IV-a Exis­ toare şi maşini agricole. De
rească în româneşte, spu- Tot cu cheltuiala mitropo­ tă apoi neconcordanţe Intre aceea, utilajele ce nu lc folo­
nind : „am nevoitu do multă litului Varlaam se tipăresc lui GhenacUe II şî animat încadrarea pe zone şi cuan­ sim le-am dat disponibile iar
vreme să ridicăm Tipografic în Alba Iulia un „Ceaslo- fiind de aceeaşi dorinţă a tumul plăţii. cele care ne vor rămîne le
pentru luminarea neamului veţ", ÎYi anul 1685. „Rînduia- strîngerii legăturilor dintre Or, aşa după cum se arată vom folosi în mod mai judicios.
în documentele Conferinţei Este una din rezervele cele
Naţionale a P.C.R., pentru mai importante de îmbunătâ.
perfecţionarea activităţii eco- ţirc a activităţii, rezervă pe
nomico-financiare a staţiuni­ care ne străduim aâ o punem
lor de maşini şi tractoare, de­ în valoare. La aceasta se a­
: 0ţ% 0 ' 'Ju; ficienţele existente pe linia daugă un alt şir de măsuri
stabilirii plăţii în naturA sau luate pentru stabilitatea me­
Ziua aceea de vacanţă va foarte calde ale acestei pla­ sub alte stihuri, incompara­ bani cît şi cele semnalate pe canizatorilor. ridicarea conti­
rămtne neştearsă din amin­ chete. Copiii de virsta voas­ bil mai bune, mai împlinite. linia încadrării cooperative­ nuă a nivelului de calificare,
tire. In Jurul mesei încăr­ tră încearcă aici im condeiul, Ziua aceea de vacanţă va lor pe zone trebuie remediate. creşterea răspunderii lor per­
cate cu alese şi îmbietoare ci inima. Aţi intrat în a­ rămîne neştearsă din amin­ Aceasta este însă o problemă sonale.
Promovarea noii forme de
Qg dulciuri, se aflau el. autorii ceastă cărticică cu aripi fn tirea acelora care şi-au vă­ ce se va soluţiona pe plan cen­ organizare bazată pe princi­
tral.
„Stihurilor pe tăbliţă", copiii
zut pentru prima oară nu­
plină creştere. Cit vă veţi
care şi-au exprimat in vers înălţa nu ştiu, dar această mele tipărit în filele unei Cît priveşte contribuţia piul gestiunii economice pro­
sentimente pure, pornite din- primă publicaţie a voastră culegeri. Emil Mihuţ din sa­ noastră pentru rentabilizarea prii. măsură adoptată de că­
tr-o sinceritate şi dragoste este un aerodrom de pe ca­ tul Balşa, ori Andreea Pe­ activităţii, sarcină de mare tre Conferinţa Naţională a
infantilă, din căldura şi fru­ re, sînt sigur, vor decola alte trescu din Petroşani, Dârei însemnătate stabilită de Ple­ P.C.R. va crea o independenţă
museţea virstei. Se aflau la şi alte speranţe, poate chiar Lugojan din Hunedoara, ori nara CC. al P.C.R. din de­ şi răspundere mal mare pe li­
intîlnirea organizată de Con­ valori. Să decolaţi, să zbu­ Viorica Marian din Peştisul cembrie 1960 pentru toţi me­ nia folosirii mijloacelor mate­
siliul regional al Organizaţiei raţi uşor, ca aripile hunedo- Marc, Mihai Dragoman din canizatorii. menţionăm că mai riale şi financiare în relaţiile
pionierilor, prilejuită de a- rene să se inalţe mereu mal Alba Iulia, ori Remus Ală- avem încă mari rezerve. De$i cu cooperativele agricole şi cu
pariţla primei publicaţii re­ sus... Subscriu din toată ini­ moreanu din Blandîona, Mira din anul 1964, respectiv de alte întreprinderi. Pe lingă a-
gionale scrisă de copii: „Sti­ ma pe această tăbliţă de sti­ Alica din Haţeg, ori Otilia cind s-a înfiinţat staţiunea ceaşta prin organizarea sec­
huri pe tăbliţă''. Cărticica a­ huri. E pentru■ prima oară Sieder din Vulcan, peste 20 noastră şl pînâ acum, volu­ toarelor preconizate vor apare
m im ceea cu copertă violetă care, cind in întreaga ţară scriu de copii şi-au aşternut in mul lucrărilor a sporit, totuşi condiţii mai bune do exploa­
— după cum subliniază în pionierii, cînd copiii editea­ versuri — unele izbutite, al­ multe utilaje prjmîte In do­ tare a parcului de utilaje evi-
prefaţa ei profesorul Cle­ ză creaţiile lor. Ca şi voi, tele timide încă — glndurile ' tare nu le-am utilizat la în­ tîndu-se mai cu seamă o serie
ţm m de deplasări în gol a tractoa­
mente Constantin — fese In şcolari din alte regiuni şi-au izvorite din inima curată şi treaga capacitate. Astfel, în
lume graţie unei meritorii i- publicat in aceste zile crea­ caldă a vlrştel lor. anul trecut cu cei 41 de tă­ relor şi maşinilor.
niţiative a Consiliului regio­ ţiile. Din filele acestor pla­ Consiliul regional al Orga­ vălugi s-au realizat lucrări pe Ţinînd seama de sarcinile
nal al Organizaţiei pionieri­ chete inimile tuturor copiilor nizaţiei pionierilor a editat numai 856 hectare, care pu­ deosebit de importare pe ca­
lor, se citeşte cu emoţie şi bat la unison. prima culegere de poezii teau fi executate cu cel mult re Conferinţa Naţională a
iirt * I. curiozitate, nu numai de ci­ .,Stihuri pe tăblUău, omagiu 3 din ei. P.C.R. lc-a pus in faţa staţiu­
Ambianţa prietenească e
titorul şcolar, dar şi de omul întregită de îndemnurile şi închinat Republicii la a In timp ce veniturile rea­ nilor de maşini şi tractoare,
matur. XX-a ei aniversare. O revistă lizate cu aceste utilaje nu se mecanizatorii noştri vor de­
versurile poeţilor Neculai pune eforturi sporite pe linia
Cel ce semnează stihurile Chirică şi Traian Filimon, de şapirografiată, editată de ridică nici la 10.000 leî, amor­ perfecţionării activităţii, în
dtn această culegere un discuţiile vioaie dintre scri­ Consiliul orăşencse al Orga­ tismentele anuale însumează o sensul folosirii mai intensive
mănunchi de şcolari din re* itori şi, de ce n-am spune, nizaţiei pionierilor din Deva, valoare, dublă. Situaţia se da­ a utilajelor, a realizării unui
glune — se află la masa unei viitorii scriitori. Cu o matu­ purtînd sugestivul titlu „Mu­ toreşte solicitării în mică mă­ volum Şi mai mare de lucrări
plăcute Intilniri, împreună cu ritate şi profunzime care par guri", i s-a alăturat cu alte sură a tăvălugilor de către care sâ contribuie eficient Ia
îndrăgitul scriitor Mircea zeci de nume, de tinere con­ cooperative. sporirea producţiei agricole.
Sîntimbreanu, cu poeţii hu- să depăşească virsta Andreel deie. Avem în6ă şi cazuri cînd
nedoreni Neculai Chirică si Petrescu, a Tatianei Călin Muguri sfioşi, timizi, dar utilaje noi nu sînt folosite VICTOR LUPULESCU.
Traian Filimon, cu redacto­ sau a lui Andrei Combo, se încrezători vestesc primă­ deoarece unităţile deservite inginer sat la S.HI T.
De la staţia de 220 kV a Termocentralei I’aroşeni „caii putere” sînt distribuiţi la rul de carte T. Istrate, cu dezbat probleme de tema- vară spirituală, o .măvarâ preferă sâ realizeze manual Haţeg
diferite obiectivo industriale din ţară. prefaţatorul ei Clemente a versului zămisli din fan­
Constantin, cu profesori $i ticg poeziei, (ie ritm şi rimă, tezia zglobie, din frumuseţea
părinţi, cu conducători ai Or­ de vers alb, de idei pe care interioară a copilului.
ganizaţiei regionale da pio­ ei copiii, la înţeleg, dar nu E un început modest, por­
nieri. Cuvintele calde, de Ic găsesc corespondent in ex­ nit în al XX-lea an al Re­
felicitare şi îndemn, ale scri­ publicii, un început care do­
itorului Mircea Sîntimbrea­ primare, Ii asculţi şi le ad­ rim să crească, să se împli­
nu declanşează o atmosferă miri sinceritatea gîndurilor nească spre bucuria şi fala
prietenească, intimă. şi a sentimentelor, îi asculţi noastră a tuturora.
— Am răsfoit clteva file şi le întrezăreşti semnătura LUCIA LICIU

(Urmare din pag 1)

nalâ a vagoanelor şi a parcu­
lui de locomotive, fără să mai
vorbim de greutăţile cărora au
trebuit să le facă faţă benefi­
ciarii Combinatului carbonifer
Valea Jiului. plele, dintre care au fost cita­ cii pentru utilizarea capacită­
te doar cîteva, scot în eviden­
ţilor. a forţei de muncă şi a
In anul trecut colectivul în­ cesele obţinute vor fi consoli­ exploatării cu 11 maşini de în­ Tot din cauza nerltmicitâţil ţă faptul ca neritmţeitatea în­ fondului de timp. Vor trebui
treprinderii miniere Hunedoa­ date şi dezvoltate. Atît din cărcat, asigurarea pieselor de producţiei U.M. Cugir n-a re­ deplinirii planului conduce la luate, de asemenea, măsuri în
ra a depăşit sarcinile produc­ materialul prezentat de Ntco- schimb pentru perforatoarele şi uşit să se achite în întregime irosirea forţei de muncă, imo­ vederea organizării judicioase
ţiei globale cu 101.8 la sută. iar lae Jurcoane, inginer şef la excavatoarele de mare capaci­ de obligaţiile contractuale, râ- bilizează însemnate resurse a locului de muncă, a îmbună­
producţia marfă cu 103,6 la sută. I. M. Hunedoara, cît şi din cu- tate. mărirea numărului de mînind restantă cu 83 de con­ materiale, uzează prematur tăţirii îndrumării şi întăririi
De asemenea, a renlizot peste vîntul participanţilor, a reieşit autobasculante la 21 pe schimb tracte ce însumează 110 ma- maşinile şl utilajele. Iată de controlului tehnic, a aprovi­
prevederi 2.008 000 lei econo­ pregnant că fiecare unitate a­ pentru efectuarea transportu­ şini-unelle şi 340 maşini de cu­ ce este necesar ca organizaţiile zionării corespunzătoare cu
mii la preţul de cost. şi a re­ parţinătoare întreprinderii dis­ lui minereului din carieră la sut, iar DR.ETTL. Hunedoa­ de partid, conducerile tehnice materiale. Nu trebuie uitat
dus dotaţii Ie de la stat cu pune de suficiente rezerve in­ uzina de preparare. ra cu 40 de contraote care re­ să ia măsuri care să ducă la faptul câ crearea tuturor con­
989.000 lei. In materialul pre­ terne pentru îndeplinirea şi Reluînd această idee, ingine­ prezintă 26 000 mc buşteni şi realizarea ritmică, zi de îi. a diţiilor care s& asigure reali­ Aparent, fructiera sou tşva clin rpateriol plastic ce so
zentat cu ocazia dezbaterilor chiar depăşirea sarcinilor de rul Ioan Pozinărca, şeful Uzi­ 4.300 mo cheresteo sarcinilor de plan. Va trebui zarea ritmică a sarcinilor de produce la Fabrica chimică din Orăştie, nu are nimic co­
cifrelor de plan pe anul 196R plan aferente anului 1968. nei de preparare a minereuri­ In anul 1968 fiecărui colec­ sâ se urmărească în perma­ plan este obligaţie a conduce­ mun cu meseria de... frezor. Dar frumuseţea produselor din
şi in discuţiile participanţilor ,.Pentru anul 1968 — a sub- lor din Teliuc, a arătat că to­ tiv de muncă îi revin sarcini masă plastică «e naşfo şi aici la freză- Comunistul Manola-
s-a subliniat faptul că succe­ bliniat în cuvintu! său tovară­ varăşii din conducerea tehnică împorlante. îndeplinirea lor nenţă aplicarea consecventă si rilor tehnice care au datoria cho Stoian «$te unui dintre „sculptorii în metal" caro de
sele repurtate sînt urmarea şul Alexandru Oarg3 — ingi­ a uzinei au prevăzut pentru a­ impune valorificarea tuturor cu maximum de eficienţă a să pună In valoare această re­ raaî muUi 9ni si-a înscris numele în rîndiii fruntaşilor in
preocupării minerilor şi a ca­ ner şef la Exploatarea minie­ nul 1968 măsuri bine chibzuite, rezervelor interne, printre ca­ măsurilor preconizate în ca­ zervă însemnată de creştere a întrecerea socialistă, depâşindu-şi lună de lună sarcinile şi
drelor tehnico-inginereşti de ră Ghelar — va trebui să ex­ care. aplicate în producţie, vor re un loc primordial îl ocupă drul acţiunii de organizare şti­ producţiei în fiecare unitate in­ realizjnd numai lucrfirî do calitate.
la fiecare exploatare pentru tragem 420.000 tone de mine­ duce la creşterea conţinutului ritmicitatea producţiei, Exem­ inţifică a producţiei şi a mun­ dustrială djn regiunea noastră.
organizarea ştiinţifică a pro­ reu şl 50,000 tone limonltâ. de fier în concentrat. „In anul
ducţiei şi a muncii, introduce­ Sarcinile sînt mobilizatoare şi 1968 — a spus Inginerul Pozi» jai
rea şi extinderea mecanizării pe deplin realizabile. Condu­ narea — la Uzina de prepara­
lucrărilor grele, aplicarea unor cerea tehnică a exploatării a re din Teliuc s® va pune in extracţie prin abataje fron­
metode moderne de extracţie preconizat deja aplicarea unor funcţiune îngroşătorul nr. 2 şi tale. La zâeâmîntul din fron­ Fabrică
ş.a. măsuri eficiente. Astfel, în ve­ cel de al doilea filtru cu su­ tul nordic al minei tr-au în­
„In 1967 — a arătat in­ derea îmbunătăţirii transpor­ prafaţă exterioară pentru tra­ ceput lucrările de deschidere
ginerul Ovidiu Popo, şeful Ex­ tului de minereu către uzina tarea tulburelilor conţinind a două abataje frontale, care de confecţii
%
ploatării miniere Teliuc — la de preparare au fost luate mă­ prafuri captate de la secţia în acest an vor intra in pro­
secţia I carieră, procesul de suri de urgentare a amenajări­ prâjire ; se vor modifica nu­ ducţie. In aceste abataje vor
producţie a fost complet me­ lor necesare la tunelul Ghelar- vele la toţi separatorii mag­ lucra maşini moderne de înal­ CRAIOVA. — La Craiova a
canizat. Derocarea s-a făcut Teliuc. Tot în vederea îmbună­ netici, conform cercetărilor e­ tă productivitate şi se va apli­ fost dată în funcţiune no'm
prin puşcarea in masă a zăcă- tăţirii capacităţii de transport fectuate în anul 1967. se va ca susţinerea metalică. In a- fabrică de confecţii. Ea e'to
mîntului, încărcarea cu exca­ se vor executa lucrări pentru studia posibilitatea de adapta­ farâ de cele amintite. în lu­ alcătuită dintr-o clădire cu 7
vatoare, iar transportul mine­ amenajarea puţului Est. pre­ re la cuptoarele de prâjire a mina hotărîrilor şi măsurilor nivele, pavilion tehnico-adrr
reului cu autobasculante de cum si lucrări auxiliare nece­ lagărelor pe cuzineţi curole.se stabilite de Conferinţa Naţio­ nistrativ şi mai multe construc­
mare capacitate. Acest lucru sare adînciriî puţului de ex­ va îmbunătăţi tirajul cuptoa­ nală a P.C.R., cadrele tehnico- ţii auxiliare. Anual aicj £e •
ne-a permis să realizăm o pro­ tracţie. De asemenea, se vor relor de prâjire magnetizantâ intens de folosirea din pHn a inginereşti de la Exploatarea produce o largă gamă de con­
ductivitate sporită". ataca lucrările la rostogolul co­ prin adaptarea unor exhaus- fondului de timp, de utilizarea minieră Uricani studiază şi fecţii. unitatea fiind ca nivel
Măsuri care au vizat spori­ lector de minereu cu două toare de debit şi de presiune raţională a maşinilor şi utila­ experimentează aplkarea altor de producţie şi dotare tehno­
logică a doua din ţară, dupA
mărită, se va amplifica treapta
rea productivităţii muncii şi a fronturi de lucru. Atenţia a treia de sf&rîmare conform jelor, de Jmbunâtăţirea apro­ metode moderna de extracţie Fabrica do confecţii şi trico­
producţiei au fost aplicate şi noastră a fost si este îndrepta­ proiectului avizot. Paralel ne vizionării minerilor cu mate­ a cărbunelui. In stratul 5 se taje — Bucureşti.
la celelalte exploatări miniere tă spre utilizarea cu mai multă vom preocupa de îmbunătăţi­ Partidul şi statul nostru au lungime de 25 metri pe aripă rialele necesare. Rezultatele oxperimenteată metoda de ex­
din bazinul Poiana Rusră. La eficienţă n forţei de muncă. In- rea coeficientului de utilizare pus în faţa minerilor sarcini Randamentele ce se obţineau n-au întirziat să se arate. In tracţie prin panouri scurte pe (Ager pre*)
sectoarele productive s-au cepînd cu 15 ianuarie 1968 efec­ a agregatelor şl instalaţiilor, de mare importanţă pentru erau necorespunzâtoare, nu anul 1967 minerii de aici au înclinare.
extins normele cu motivare tivele existente la Vadul Do- prin respectarea şi asigurarea economia naţională. In Direc­ permiteau realizarea unei vi­ depăşit sarcinile de producţie In atenţia conducerii ex*-
tehnică. s-au îmbunătăţit brii le vom plasa la mina Vest. unor reparaţii corespunzătoare. tivele celui de-al IX-lea Cou- teze sporite de avansare. De cu circa 9.000 tone cărbune şi ploatărij stau şi alte probleme:
pe orlzonialâ şi verticală şi a „Viieazui"
transportul pe orizontală şi Muncitorii din cadrul sectoa­ In acest sens cred că ar fi gnes a) P.C.R. se prevede ca aceea, un colectiv format din au realizat un randament de îmbunătăţirea transportului
verticală, aprovizionarea bri­ relor productive vor fi repar­ bine să fîm sprijiniţi în extin­ în 1970 producţia de cărbune cadre tehnico-inginereşti a tre­ 1,829 tone cărbune pe post,
găzilor de mineri cu cele ne­ tizaţi mai judicios la locurile derea şi dotarea atelierului sâ fie de 1.7—1.8 ori mai ma­ cut la experimentarea măririi faţă de 1,697 tone pe post, cit aprovizionării minerilor cu
cesare. iar munca a fost orga­ de muncă. Ne vom preocupa mecanic cu maşim-unelte mo­ re dedt in 1965. In ultimul an deschiderii abatajelor cameră 66te prevăzut. materialele necesare. Pentru ia drum
nizată mai Judicios. Eforturile mai mult de îmbunătăţirea deme. De asemenea consider al actualului cincinal, colecti­ de la 4 metri cît era iniţial, In raportul la Conferinţa asigurarea unei aprovizionări
depuse în această direcţie s-an condiţiilor de viaţă ale mun­ că este timpul $i cazul ca to­ vul de muncă de la Exploata­ ia 5 şi apoi la 6 metr), prin Naţională a P.C R„ prezentat ritmice se va pune in func­
concretizat in sporirea pro­ citorilor. Pe această linie ar varăşii de la T.C.M.M., şantie­ rea minieră Uricani va trebui montarea in plus a două de tovarăşul Nlcolae Ceauşesru. ţiune un plan înclinat, care v* CONSTANŢA. — In portul
ductivităţii muncii pe ansam­ fi bine să fim sprijiniţi mai rul Teliuc să urgenteze termi­ să extragă cu 248.000 tone mai grinzi frontale de susţinere se subliniază necesitatea mo­ face legătura între depozitul Constanta a acostat cel de-al
blul întreprinderii cu 5.9 la mult de constructori în vede­ narea şi predarea obiectivelor mult cărbune deoît în 1965 Rezultatul ? In abatajul expe­ dernizării procesului de pro­ de materiale de la suprafaţă doilea spărgător de gheaţă
sută faţă de prevederi. rea terminării blocurilor pen­ rămase în urmă". In scopul îndeplinirii aces­ rimentat. randamentul a eres- ducţie. Ce se preconizează să şî abatajele din subteran. Tot românesc — „Viteazul" —
Minerilor din Poiana Ruscâ tru familişti". tei sarcini, conducerea exploa­ cut cu 1—1,5 tone de cărbune se întreprindă la E.M. Uricani în acest scop, cît şi pentru construit pe şantierul naval
le revin în anul .1966 sarcini In cadrul dezbaterilor cifre­ La şedinţa de dezbatere a tării. îndrumată de comitetul pe post şi 6-a realizat o vite­ în această direcţie? creşterea timpului efectiv de din Olteniţa. Ca şi şemenul
deosebit de importante. Ei vor lor de plan pe anul 1968, s-a cifrelor de plan, s-a desprins de partid, a întreprins unele ză medie de avansare de 100— La indicaţia comitetului de lucru în abataje, în 1969 va său „Volnicul", el dispune de
trebui să extragă şi să dea în reliefat necesitatea înzestrării ideea că tovarăşii din condu­ măsuri. In urma studiului ini­ 130 metri liniari pe lună A partid, ne spunea inginerul Intra In exploatare un mo­ Instalaţii şi oparate moderne
producţie 1.630.000 tone mine­ în continuare a exploatărilor cerile tehnice şi colectivele de ţiat în cadrul acţiunii de or­ vind in vedere eficienta mă­ Eugen Colibaba, şeful exploa­ dern puţ de extracţie cu schip de navigaţie, precum şi de
reu de fier brut. 240 000 tone miniere cu maşini şi utilaje muncitori, tehnicieni şi ingi­ ganizare ştiinţifică a produc­ surii, s-a trecut la extinderea tării. se preconizează sâ st Aceste măsuri, Întregite de motoare capabile să-l asigure
dolomilâ. 26.400 tone talc şi moderne, de mare productivi­ neri de la exploalârile miniere ţiei $1 a muncii, în primul tri­ aplicării metodei îmbunătăţi extindă metoda îmbunătăţită altele care vor fl luate pe deplasarea cu o viteză de pes­
300.000 tone calcar metalurgic tate. Inginerul Ovidiu Popa, de nu vor precupeţi nici un efort mestru al anului trecut, s-au te la ţoale abatajele de Ia sec­ de extrocţie a cărbunelui prin parcurs, vor contribui la dez­ te 13 noduri pe oră. „Viteazul"
Experienţa dobînditâ în anul la E M. Teliuc a arătat că în pentru dezvoltarea succeselor adus îmbunâlâţiri metodei de torul U şi la unele abataje de abataje cameră la toate locu­ voltarea succeselor din anul este destinat asigurării navi­
1967, maturitatea şi seriozitatea condiţiile reducerii numărului de pînâ acum, pentru îndepli­ extracţie prin abataje came­ la celelalte sectoare rile de muncă unde aplicarea 1967, vor duce la sporirea pro­ gaţiei pe Dunăre în timpul ier­
cu care participanţii la dezba­ mediu scriptic de muncitori şi nirea ritmică şi depăşirea lună ră. Pinâ la începutul anului Minerii, cadrele tehnico-in* ci se pretează. Paralel cu a­ ductivităţii muncii, la realiza­ nii între Sulîna şi Brăila, pre­
terea cifrelor de plan pe 1968 realizării unei productivităţi de lună a prevederilor de plan 1967. cărbunele se extrăgea gineresti de la E.M. Uri'cani. ceasta se studiază introduce­ rea ritmică a planului de pro­ cum şi acordării de ajutor na­
au primit viitoarele sarcini ne sporite cu circa 30, la sută faţă pe anul 19C8. din abataje cameră care aveau nu s-au mulţumit cu rezulta­ rea aplicării pentru pruna da­ ducţie. velor maritime şî fluviale.
îndreptăţesc să credem că suc­ de 1967 este necesară dotarea L. DEMETER o deschidere de 4/4 metri şi o tele obţinute, s-au preocupat tă în exploatare a metode} de D. LUPA&CU (Agerpres).