Page 2 - Drumul_socialismului_1968_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 4 ianuarie 196C

cinilor ce 11 s-au încredinţat.
Aceasta este de fapt şi ex­
plicaţia deţpâşirfi planului pe ABATAJUL CU FRONT LUNG —
învăţăminte folositoare autobază în anul trecut, cit şi
a unor economii de carbu­
activitatii de viitor niştilor a subliniat însă că a­ UNITATE CU PRODUCŢIE RIDICATA
ranţi. lubrlflanţl şi piese de
schimb.
Adunarea generală a comu­
ceste rezultate puteau fi mult
Mai multă vreme, Ia Auto­ cedat — bineînţeles, la nive­ noştea aoesle fapte, sâ ia mă mai îmbucurătoare, dacă la
baza nr, 7 din Haţeg s-au ma­ lul lor — şl unii dintre subal­ suni severe, pentru curmarea realizare® lor şl-or fl adus Creşterea eficienţei econo­ deţin abatajele Cameră, din trebui să sc concretizeze în producţia realizată, Corelarea
nifestat abateri de la discipli­ terni, mai ales acei oare se râului din rădăcină Dar nu contribuţia întregul colectiv. mice constituie o sarcină pri­ care se realizează 05 la sută creşterea vitezelor de avansa­ planului de producţie, pe lo­
nă. Fostul şef al autobazei, Ion puseseră bine cu el. Cu prile­ s-a întfmplat aşa Biroul n-a De fapt, Intensificarea mobili­ mordială pentru exploatările din volumul total al extracţiei re — principala cale de spori­ curi de muncă, în funcţie de
Gheorghe. abuzind de fund in jul adunării generale s-a ară­ chemat pe nimeni in faţa ea. zării lui era una dintre Indi­ miniere din cadrul Combina­ de cărbuni, se manifestă tot re a productivităţii muncii în vileza de avansare planificată,
sa, pretindea unele «atenţii" tat câ Siminic Iovănescu n pă­ n-n tras pe nimeni In răspun­ caţiile primite de biroul or­ tului carbonifer Volea Jiului, mai pregnant tendinţa de a se abatajele cu front lung. De n- trebuie »â se facă In funcţie
(care juridic pot fi denumi­ răsit capul de linie plecînd dere, n-a luat măsurile ce s-or ganizaţiei de bază din partea care ee traduce în creşterea oxtinde metoda de exploatare ceea, consider necesară con­ de dotarea tehnică a abataju­
te mită), de la pensonalul din cu autobuzul acasă, Tomoni fi Impus. organelor superioare, dar, ca şl neîntreruptă a producţiei şi cu abataje cu front lung in centrarea liniei de front în ve­ lui.
subordine, îşi permitea sâ a­ Corne), Fâlâi-tar Adam şi Majoritatea comuniştilor au altele, a rămas nemateriaJiza- productivităţii muncii în aba­ toate zonele de strat unde derea creării unor unităţi mari Avînd în vedere sarcinile
corde prime avînd în vedere Virtopeanu Lazâr s-au prezen­ criticat inactivitatea biroului tâ. Aceasta şi din cauză că bi­ taje şi în reducerea continuă condiţiile geologlco-mlnlere de producţie, plasarea comple­ impuse privind reducerea con­
gradul de prietenie şi nu cri­ roul n-a promovat în activi­ a cheltuielilor de producţie pe permit. Pentru anul viitor se tă a fronturilor la nivelul for­ tinuă a consumului de mate­
teriul meritelor. Acest fel de tatea sa principiul muncii co­ tona de cărbune extras. Rea­ prevede realizarea prin aceas­ maţiei normale de lucru, do­ rial lemnos, în scopul creşte­
a fi al „şefului" a influenţat lective. Fostul secretar, Du­ lizarea acestui obiectiv impu­ tă metodă a unei producţii de tarea tehnico-materialâ cores­ rii productivităţii muncii în
negativ modul de comportare mitru Gheorghe, s-a consultat ne folosirea la maximum a ca­ 2.542.470 tone. punzătoare condiţiilor specifi­ abataje, orientarea C.C.V.J. In
a unor oameni. cîteodală cu locţiitorul său. pacităţilor şi a instalaţiilor de In favoarea aplicării pe ce de muncă, gospodărirea ra­ problema susţinerii abatajelor
Dezbătind cazul, adunarea Ion Vlâiconi şi cam atit. producţie existente în cadrul scară largă a acestei metode ţională a echipamentului dc frontale este de a sc extinde
de dare de seamă şi alegeri a Din adunarea generală co­ fiecărei unităţi, precum şi o de exploatare pledează avan­ susţinere şi a utilajelor din slîlpii hidraulici cu pompă
organizaţiei de bază a subli­ muniştii au desprins preţioase muncă susţinuta de îmbunătă­ tajele eore ii asigură superio­ dotare, organizarea de brigăzi centrală şi grinzi în consolă la
niat că deficienţele existente învăţăminte. După cum afir­ ţire a tehnologiei de lucru, de ritatea faţă de celelalte meto­ omogene prin asigurarea sta­ armarea abatajelor frontale
au dus la irosiri de benzină, mau tovarăşii Gheorghe Va­ introducere a unor procedee* de, între care amintim: con­ bilităţii Componenţei brigăzi­ din straturile groase, precum
timp şl forţe. Şoferul Aron tat ou înlîrziere mare la locul şl nu s-au complăcut în si­ lea, actualul şef de autobază tehnologice noi. Aceasta impli­ centrarea producţiei şi forţei lor, executarea în timp util a şi cu stîlpi hidraulici cu pom­
Coşa a arătat că a fost tri­ unde au fost trimişi, taxatori tuaţii ca cele amintite. Nume­ şî loan Indrej — ales ca se­ că realizarea unor indici ridi­ de muncă, posibilitatea intro­ lucrărilor de pregătire pentru pă individuală şi grinzi în
mis cu maşina după ciment ca Dinîşoni Petru, Dumitru roşi conducători auto printre cretar al organizaţiei de baza, caţi de producţie în abataje pe ducerii unui echipament mo­ punerea în exploatare de noi consolă. In dotarea exploatăr i­
la Tg. Jiu, cu ţoale că o eltâ Pasootcscu şi Ana Ciuta au oare Pompiliu Tâşalâ, Vaşile ele vor folosi în ocţiumle în­ calea asigurării liniei de front, dern de susţinere şl posibilita­ fronturi. lor noastre există în prezent
basculantă dusese mărfuri n- fost găsiţi cu călători netn- Licuu, Carol Chondreanu, Ion treprinse pentru îmbunătăţi­ sporirea vitezei medii de a- tea mecanizării operaţiilor de Pe lîngâ crearea acestor 5 677 stîlpi hidraulici tip „Fer-
colo şi venise goală, înainte xaţi, Nicolae Hobeanu şi-a în­ Ciorogai u-I., Al Josan, Vasi- rea muncii. van6are, plasarea corespunză­ tâiere-Ineâreare în nbatoje, a­ condiţii de punere în funcţiu­ romatik“ şi „GS" Şl peste 2.000
cu mal puţin de 24 de ore suşit unele sume cînd a ţinut Je Mihai şi alţii au înţeles că toare, îmbunătăţirea dotării sigurarea unor condiţii optime ne a noi abataje cu front grinzi în consolă tip „Van-
Dacă fostul şef şi-a permis titlul tle membru de partid îi PETRE FARCAŞIU tehnlco-materiale şi a organi­ de aeraj, reducerea consumu­ lung. sînt necesare măsuri ca­ wersch“, iar prin planul de
sâ-şi facă „partea Iul" in loc locul casierei etc. obligă să fie în frunte şi au responsabilul subrcdacţiej zării muncii. lui de material lemnos pentru re sâ asigure desfăşurarea import pe anul acesta 6-a pre­
sâ se ooupe de munca pentru Normal ar fl fost oa biroul luptat ou abnegaţie şi entu­ noastre voluntare din Deşi, în prezent, ponderea susţinere şi a consumului de normală, aş apune, în ritm sus­ văzut procurarea în completa­
care era plătit, la feJ nu pro­ organizaţiei de bază, care cu­ ziasm pentru înfăptuirea sar- Haţeg mare în producţia bazinului o materiale în general, reduce­ ţinut a activităţii brigăzilor- re a echipamentului necesar
extinderii susţinerii moderne
rea volumului de lucrări de Experienţa cîştlgatâ de aseme­ în abataje. Prin aplicarea a­
întreţinere şi, in final, creşte­ nea mart unităţi productive de cestei susţineri, In anul 3968
rea productivităţii muncii în la Lupeni, Vulcan şi Lonea se va putea obţine o creştere
abataje. Dar, vitezele medii de arată că trebuie să se acţio­ a productivităţii muncii cu
neze în mod deosebit asupra
Perspective reale pentru îmbu­ cu front lung în anul trecut, utilizării depline a timpului 7-0 la sută şi, respectiv, a vi­
avansare realizate în abatajele
tezei de avansare de la 23 m
de lucru şi a capacităţii utila­
deşi înregistrează o creştere în
ul-timeie ilunl de la 19,21 m pe jelor, asupra efectuării la timp pe lună — realizări medii 1967
— la 25,0 m pe lună.
lună In trimestrul I, la 25,1 şi In condiţiile superioare de Se impune însă din partea
calitate a reviziilor şi repara­
m pe lună In trimestrul III,
nătăţirea activităţii de producţie nu se ridică încă la nivelul po­ ţiilor de utilaje şi echipamen­ conducerilor exploatărilor o
atenţie deoscbilâ In utilizarea
te de susţinere metalică
cu
sibilităţilor şi al dotării exis­
tente în codrul exploatărilor, respectarea riguroasă a grafi­ cîfc mai raţională a acestui e­
chipament, întreţinerea şl re­
De aceea, se Impune ca în ve­ celor întocmite în acest scop. pararea lui la timp pentru a
(Urmare din pag 1) şi efeotuârii unor reparaţii co­ partizarea judioioasâ a planu­ derea realizării unor Indici precum şi asupra extinderii în se asigura o durată de exploa­
toate abatajele frontale ori­
respunzătoare, cred câ ar fi lui pe secţii şl faze de lucru, tehnico-economici superiori şl zontale a tavanului metalic e- tare cît mai lungă. Pe Ungă
Faţă de nnul trecut, în 19G3 bine sâ ni se completeze nu­ urmărirea îndeaproape a rea­ a unei producţii medii 6porlte laslic. creşterea vitezei de avansare
în aceste abataje, să se ia u­
sarcinile de pion sînt mai mari mărul mediu scri.ptic de mun­ lizării planului şa. Tovarăşa nele măsuri care sâ se traducă La fel ca şi la abatajele ca- şi a productivităţii muncii, a­
la aproape toţi Indicatorii. citori planificaţi şi sâ fim do Valcria Popescu a arătat nece­ în îmbunătăţirea activităţii In morâ, necesitatea Întocmirii ceasta se va reflecta şl în ex­
Coleotivul uzinei va trebui 6ă taţi cu o serie de maşini : un sitatea revizuirii şi punerii abatajele cu front lung. unor progrome de lucru la fie­ tinderea susţinerii moderne
repare cu 13,9 la sută mai eloobrooar, două macarale, un normelor de producţie pe ba­ care abataj cu front lung, cu din abatajele cu front lung,
multe vagoane de marfă pen­ strung, o instalaţie monorai. ze ştiinţifice, precum şi a ex­ Trebuie ţinut seama Insă şi sarcini concrete, pe schim­ va crea premisele introducerii
tru terţi, cu 103 la sută mai Se impune, de asemenea, ame­ tinderii lucrărilor de mică me­ de dinamica prevăzută în per­ buri, este indiscutabilă. Aceste unor utilaje de tăiere mecani­
multe cazane aburi, să pro­ najarea unui rastel pentru de­ canizare. spectivă La producţia extrasă programe trebuie sâ prevadă zată a cărbunelui, factor im­
ducă cu 62 la sulă şi respectiv pozitarea tablelor necesare la In vederea îndeplinirii pla­ din aceste abataje, care în dotarea tehnică, numărul de portant In creşterea vitezelor
245,9 la sută mal multe piese cazangerie pe categorii de ca­ nului pe 1900, conducerea u­ 1070 va atinge 44,7 la autâ, muncitori, modul de organiza­ de avansare şi a productivită­
de schimb pentru M.C.F, şi litate şi grosime". zinei a întocmit un plan am­ iar In 1076 proporţia de 56,8 re a lucrului, succesiunea ope­ ţii muncii fn perspectivă.
pentru consumul intern. Continuînd această idee, to­ plu de măsuri tehnlco-orga- la sută din producţia bazinu­ raţiilor din abataj, necesităţi­
Ablt din Informarea prezen­ varăşul Amos Romoşan, de la nizalorice. Dintre cele mal Im­ lui, Realizarea acestei creşteri le de deservire a abatajului, Ing. LUCIA MIKDIR1GIU
tată, cît şl din cuvîntul parLi- secţia a IlI-a mecanică, a ară­ portante enumerăm : revizui­ Implică, fără îndoială, unele precum şi sarcina concretă inginer principal In cadrul
ci.panţiJor la dezbateri s-a des­ tat că este necesar ca fierăria rea şi stabilirea celor mal e­ măsuri a căror aplicare ar privind avansarea zilnică şi serviciului tehnic al C.C V.J,
prins ideea câ la Uzina RM.lt. uzinei sâ fie dotată cu o ma­ ficiente fluxuri tehnologice la
Simeria există perspective rea­ triţă, iar Nicolae Bondoaic, de toate sectoarele, utilizarea te-
le pentru îmbunătăţirea între­ la serviciu] producţie, a relie­ leşpicherulu! pentru rezolva­
gii activităţi economice. „Mun­ fat necesitatea înzestrării uzi­ rea operativă a problemelor
citorii di-n secţia noastră — a nei ou două strunguri — unul dc producţie, confecţionarea
subliniat inginerul Emilian revolver şi altul carusel — a 20 cărucioare pentru sus­
Dragau, şeful secţiei locomo­ pentru prelucrarea diferitelor ţinerea vagoanelor pe osM, ca­ xfsta posibilităţi pentru
tive — sînt optimişti în rea­ piese. lificarea a circa 150 muncitori,
lizarea planului pe 1900. Con­ Alţi vorbitori, printre care îmbunătăţirea aprovizionării
ducerea secţiei a luat deja u- Valoria Popcscu, Tibcriu Plc- secţiilor cu materialele nece­ Citcva priviri pentm
r.ele măsuri : muncitorii şi ca­ şu, Dumitru Irinca şi Grigoro sare, amenajarea unul atalier creşterea rentabilităţii
drele tehnice nu fost reparti­ Nistor, au arătat în cuvîntul de debitat metale ş.a. Comple­ căutarea locului de refu­
zaţi mai judicios pe fa/e de lor câ în anul curent se im­ tate cu propunerile făcute In giu. Apoi semeţul fag se
luciu şi s-a făcut o pregătire pune o mal mare preocupare adunarea de faţă, eu munco va supune voinţei omului.
mai temeinică a reparaţiilor din partea tuturor factorilor entuziastă n oamenilor, vor
pentru locomotivele planifica­ de răspundere pentru organi­ sectorului zootehnic
te a se termina în primele luni zarea ştiinţifică a producţiei asigura realizarea Integrală, în
ale anului şa. In vederea asi­ şi a muncii, extindere® meto­ mod ritmic, a prevederilor de
gurării riUmicitâţii producţiei delor moderne de lucru, re­ plan pe anul 1900.
(Urmare din pag. 1) să se ocupe în exclusivitate
de asigurarea bazei furajere,
terenul respectiv aâ fie gospo­ el avînd in primire şi utila­
jele necesare. Sub directa în­
dărit ou maximum de eficien­
Primele trenuri ALBUM DE Vlad — este o îmbinare a fru­ ţă. Altfel este de neconceput drumare a tehnicienilor res­
ponsabili cu furajele a-a in-,
mosului, talentului şl fanteziei.
reducerea cheltuielilor cu fu­
lervenit cu hotărîre şî în »1‘
rajarea animalelor. In acest
Excursiile, drumeţiile, con­
tinuă sâ lie prietenele cele mai sens, în fiecare I.A.S. s-a re­ rectia creşterii producţiei Uv
nutreţuri Ia hectar prin apli­
partizat în jurul fermelor eite
cu supratonaj îndrăgite ale şcolarilor. Pe lo­ 0,8—1 ha teren arabil, în me­ carea măsurilor agrotehnice
cul ce stă martor primei capi­
adecvate Important este râ
Mecanicii şi fochiştii de V JV tale a Daciei romane, 50 de die pe cap de vacă, pentru acţiunile au început £â prinO
producerea furajelor,
pionieri de la Şcoala generală
totali­
viaţă. Pe moi mult dc 250 de
suprafaţa arabilă a trustului.
jurnal vorbit, făcînd o preţioa­
la depoul de locomotive din Iscroni au desfăşurat un zând aproape 22 la sulă din hectare cp se vor cultiva cu
furaje, s-au administrat cile
C.F.It. Simeria, s-au anga­ să Incursiune in istoria pâmîn- In vederea obţinerii unor pro­ 40—60 tone gunoi de grajd, iar
jat să obţină în anul I9G8 Primele zile ale „recreaţiei1* Şcoala generală din Bretea lului românesc In medievalul ducţii ridicate şi constante de arăturile s-au efecluat la o
realizări care sâ depăşeas­ iernii au prilejuit inii'lor de Română, ne-a scris despre castel al Corvineşlilor, elevii proteină şi albuminâ la hec­ adincime de 30 cm, în scopul
că pe cele din anul trecut. şcolari din regiune entuziaste concursurile pentru cel mai au întors alte file de glorie tar. am căutat să alegem o do,.a reface structura solului.
Angajamentul lor a început manifestări artistice pe caic bun recitator în care^au fost din istoria poporului — ne structură a culturilor furaje­ Ujgf accent mai maro se va
deja să prindă viaţă. In- aceştia le-au închinat aniver­ incluse versuri clin creaţiile scrie Coi nea Tilu. re, oît mai corespunzătoare pune pe extinderea culturilor
trcţinînd locomotivele în sării a două decenii de la poeţilor contemporani. Talen­ Elevul Horea Cîndea ne vor­ condiţiilor unităţilor noastre. duble de furaje la cel puţin
perfectă stare dc funcţio­ proclamarea Republicii. Scena tul pionierilor Dorica Işvan, beşte despre excursia celor 50 Astfel, s-a stabilit oa 40 Ja su­ 700 hectare, precum şi pe ri­
naro, ei au reuşit încă din sălii ,,Arla“ din oraşul Deva Emilia Râleanu şi Gheorghiţa de pionieri, din clasele V şi tă din suprafaţa repartizată dicarea randamentului la cul­
primo zi a anului nou să a fost, în ajunul sărbătorii, Munteanu a adus acestora bu­ VII, la alt loc istoric din re­ producerii nutreţurilor sâ fie turile furajere irigale. unde
remarce garnituri cu su- gazda unui spectacol prezen­ curia cîşligârii concursului. giune : Ţebea E o scrisoare e­ ocu.patâ cu leguminoase, in pînâ acum s-au obţinui re­
pralonaj. Mecanicul Olivcr tat de ansamblul pionierilor O altă întrecere, de astă moţionantă din care răzbate care scop în primăvara anu­ zultate destul de slabe.
Crăciun, cu locomotiva de pe raza oraşului, cordială dată Ia Ludoş, raionul Sebeş, dragostea şi stima copiilor pen­ lui acesta, pe lîngâ cele 1.J50 Pentru a ridica eficienta
50507 a remorcat trenul manifestare, dăruită patriei a strîns în jurul ei elevi ai tru înaintaşii moţi ce au în­ hectare existente, vor mai fi sectorului zootehnic sini în
2.G35 cu un supratonaj dc dragi de purtătorii cravatelor claselor a Vl-a A şi B. Avînd scris în cartea ţârii zguduitoa­ insămîn(ale cu trifoi şl lucer- curs de înfăptuire şi aIle mă­
2G3 tone, mecanicul Vcsa roşii. Prin montajele muzical- drept scop îmbogăţirea baga­ re fapte de eroism. nă în cultură pură încă 900 suri ca : adincirea specializă­
Ştefan a remorcat un tren lileiare, prin cînleccle şi ver­ jului de cunoştinţe, întrecerea Carnavaluri, excursii, şeză­ hectare O alenlie mai mare rii fermelor. Introducerea pe
cu un supratonaj de 4-12 surile pornite din piepturi de şcolarilor de la I.udoş s-a în­ tori, programe artistice, iată se va acorda şi producerii su­ scară mai largă a mecanizării
tone. Mocanicii Lâdariu copii, prin jocurile naţionale, cheiat cu succesul pionierilor tema scrisorilor sosite de la culentelor, inlroducînd în cul­ proceselor de lucru. îmbună­
Augustin şi Aurel Crişon micii artişti au realizat un in­ din clasa a Vl-a A, care au şcolari în zilele vacanţei de tură pe suprafeţe mai mari tăţirea aci tunîlor de reproduc­
le-au urmat exemplul, rc- genios lablou al frumuseţilor obţinut cele mai mari note la iarnă. O scrisoare însă nu se sfecla şi guliile furajere, care ţie şl selecţie* ridicarea cali­
obţinerii
prezintă avantajul
moreînd cu locomotivele şi bogăţiilor ţării. cunoştinţele din domeniul fi­ referă la nici una dintre a­ unei cantităţi de circa două ficării îngrijitorilor de ani­
50421 şi 50032 un suprato­ Un spectacol care a primit zicii, matematicii, istoriei, geo­ cestea Rîndurile semnale de ori mai mare de U N. la hec­ male etc.
naj dc 900 tone. adeziunea întregului public — grafiei şi al muzicii. pioniera Viorica Marian, din tar faţă de porumbul siloz S-a Strâduindu-ne sâ răspundem
ne scrie comandanla de deta­ O sală de clasă a Liceului calculat ca pentru fiecare 100 prin fapte sarcinilor pe care
şament, profesoara Nalalia Peştişul Mare, sînt versuri iz-
E CREŢU Nicula, din Simeria — a fost din Călan a devenit o verita­ vorîle din suflet de copil, ver­ de vaci să se cultive 5 hec­ Conferinţa Naţională a P.C.R.
Secţia maşini unelle-monlaj o Uzinei mecanice Cugir. Sc corespondent cel oferit în localitate de pes­ bilă expoziţie. Aici au fost ex­ suri închinate ţării. Sincere, tare cu astfel de nutreţuri. De le-n pus în fala lucrătorilor
din sectorul de slal a) agri­
puse, într-o cunună a frumo­
fac ultimclo verificări la un Iot de freze care vor părăsi te 200 de pionieri de la liceul sului, lucrările membrilor cer­ asemenea, am indicat şefi.lor culturii, aceea de a desfăşura
porţile uzinei. de aici. Un montaj muzical-li- cului de mîini îndemînatice, deşi stîngace pe alocuri, stihu­ de ferme sâ creeze păşuni ar­ o activitate oit mai eficientă,
terar din care a răzbătut fru­ cerc condus de prof. Valeria rile Vioricâi Marian se în­ tificiale pe cîte 5—10 hectare,
museţea expresiei şî profun­ Adamovici. Obiecte de trafo­ cheie printr-un curat şi entu­ ne vom preocupa în continua­
zimea gîndirii eminesciene, un raj. tăvi cu motive naţionale, ziast îndemn : „Republică O, unde sâ fie cultivate legumi­ re, împreună cu consiliile de
noase în nmesteo cu gi-ami-
cor eu piese muzicale alese şi
administraţie ale întreprinde­
Laptele şi der lui interpretate la o ţinută meri­ şerveţele, figuri de păsări şi ţara mea / Din muncă-|i împle­ nee. In aceste condiţii va fi rilor şl cu şefii de ferme, sâ
animale, de personaje din bas­
torie, o suită de jocuri arde­
tim cununi 1 Să fii mereu mai
me, lucrări de pirogravură,
leneşti şi lin număr de gim­ sînt cîteva din exponatele care însorită / Cum tc-au dorit ai mai uşor de dirijat şi repro­ găsim soluţiile cele mai bune
nastică artistică ce a stirnit au stirnit admiraţia vizitatori­ mei străbuni". ducţia. Un lucru bun ce s-a care, aplicate în practică, să
reuşit sâ fie făcut este repar­
în faţa unor obstacole precum şi bucăţile soliştilor râşenesc al organizaţiei pionie­ LUCIA L1CIU tizarea în cadrul fiecărei fer­ lităţii sectorului zootehnic in
deschisă,
la scenă
aplauze
conducă Ja creşterea rentabi­
lor. Organizată de Consiliul o-
vocali şi instrumentişti, au în­
mănuncheat un program care rilor din Hunedoara, cu pri­ me a cîte unu! tehnician care fiecare unitate.
lejul unul schimb de experien­
(Urmare din pag. 1) zine înainte (le orele 7 nu gă­ faţă tot arsenalul de argumen­ a adus organizaţiei pionierilor ţă între responsabilii cercuri­
sesc pe nimeni care sâ preia te posibile prin care sâ demon­ de Ia Liceul din Simeria o fru­ lor „Miinl îndepimnllce*', ex­
marfa. In axrest caz, lăsăm mar­ streze nu faptul câ n-ar exista moasă nolâ.
Spusele directorului au fost fa la uşă şi se nasc tot felul de deficienţe in aprovizionarea poziţia de La Liceul din Călan
confirmate de mulţi consuma­ discuţii. Aş propune ca cel pu­ populaţiei cu lapte şi produse Un grup de pionieri de la — ne Informează prof. Ioan
tori din marele bnzîn carboni­ ţin de la magazinele mari sâ lactate, ci câ organizaţiile
fer al Văii Jiului, fală de ce vină cineva prin rotaţie pentru comerciale, staţia C.F.R. etc.
toaie aceste deficienţe, ca şi a primi marfa. poarLă o mare vină în această
altele, au fost puse în faţa to­ direcţie. Este adevărat câ şi a­
varăşilor Nicolae Radu, şeful — Sîntem nemulţumiţi şl de cestea provoacă greutăţi. Nu
secţiei d*n Livezeni a I.C.l.L. felul cum unii gestionari de înţelegem de ce Comitelui exe­
Simeria. Vasile Băltăreţii, con­ magazine înţeleg sâ colabore­ cutiv ni Sfatului popular al o­ Combaterea eroziunii solului
tabil şef, şi Aii Esaf, tehnician ze cu noi — a ţinut să preci­ raşului Petroşani şi conducerea
la compartimentul desfacere zeze tov. V. Bâllâreţu. Ei sînt I C.I.L Simeria nu intervin cu
— Planul de aprovizionare a obligaţi ca la returnare amba­ operativitate pentru a crea o
fost îndeplinit. Stăm rău cu lajele sâ fie clătite, dar nu fac colaborare strinsâ între organi­ Tcnlrii stăvilirea proce­ în plantaţiile viti-pomicole
desfacerea — s-a scuzat tov. acest lucru. Aşa procedează zaţiile comerciale, staţia C.F.R. sului de degradare a solu­ pe 600 dc hectare. Asisten­
N. Radu, Nu reuşim sâ ducem gestionarii magazinelor 44 Vul­ şi fabrica (lin Livezeni. Obsta­ lui, in cursul anului trecut, ţa tehnică s-a asigurat din
la timp aceste produse in ma­ can, 97 Lupeni, 95 Lupenl, 5 colele care stau în faţa apro­ în cooperativele agricole partea D.R.I F.O.T., iar ma­
gazinele comerciale. Avem Petroşani şi mulţi alţii. vizionării populaţiei din Valea din regiunea noastră s-au terialele şi forţa de muncă
doar 8 maşini Dimineaţa ne Tehnicianul AII Asat a adus Jiului, cu lapte şi produse executat numeroase lu­ au fost puse Ia dispoziţio
chinuim multă vreme sâ le în discuţie un alt aspect: lactate, nu sînt de netrecul. crări pe o suprafaţă dc dc unităţile beneficiare.
pornim, din cauza frigului. Ar — De la Craiova şl Tirgu Dar este nevoie de o preocu­ 1.500 hectare teren arabil. Şi (n acest an fu multe
fi bine să avem măcar o maşi­ Jiu primim materie primă in pare atentă, de răspundere în Culturile au fost insămin- cooperative agricole so vor
nă de rezervă . vagoane. Ele ar trebui trase i- îndeplinirea unor sarcini deo­ ţaţe în fişii şi s-au inierbat executa lucrări do comba­
— Spuneaţi câ aveţi sufici­ medint la locurile de descăr­ sebit de importante. tere a eroziunii solului pe
ente produse Atunci de ce nu care. Staţia C.F.R. însă nu ne Sâ nu ne ascundem insă du­ anumite benzi. Acolo undo circa 2.000'hectare teren a­
satislneeţi comenzile ? înţelege. De capriciile unui pă deget, adică sâ vedem nu­ a fost cazul s-au executat rabil. 550 hectare ocupate
— Avem şi noi lipsuri, dar manipulam depinde buna a­ mai greutăţile create de facto­ lucrări de stingere a toren- cu vii ş» livezi şl 700 hec­
şi unele organizaţii comerciale provizionare o zeci de mii (le ri externi Oare conducerea ţilor şi ogaşelor, fâcindu-sc
nu ne sprijină cum trebuie. oameni Manipularea defectu­ fabricii din Livezeni a epuizat tare cu păşune, contribu-
Ele fac grafice de comenzi, fă­ oasă se râsfrînge şl asupra ca­ toata. — vp\t> i sq care ar folodulâ noi reţele dc dru­ tndu-se substanţial la spo­
ră să ne consulte. T.A P L.‘ Pe­ lităţii produselor. pul unarea u­ muri. Lucrări de această rirea potenţialului produc­
troşani, de pildă, face corrandă Discuţiile au continuat. Fac­ n' ompte a natură au fost executate şi tiv al pămîntului.
de 5 iaurturi Apoi. cînd oame­ torii de conducere de la fabri­ •se
nii noştri se prezintă la maga­ ca din Livezeni ne-au adus în Corul pionierilor de la Liceul din Simeria, interprclind un cintec din reperto­
riul său.