Page 1 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 1

Biblioteca c?entr#i«
                                                                Regionala                                              PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNITI-VA I                                                           ' -------------     -    ^
                                                             H unedoara-D ^va  \
                                                                                                                                                                                                                             ACTUALITATEA



                                                                                                                                                                                                                                ECONOMICĂ




                                                                                                                                                                                                                                 0  nouă  linie
                                                                                                                                                                                                                              tehnologică  pentru

                                                                                                                                                                                                                                    materiale
                                                                                                                                                                                                                                de  construcţii

                                                                                                                                                                                                                               La  întreprinderea  de  in­
            ORGAN  AL                      JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  PC.R.  31  AL  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU.                                                                                               dustrie  locală  din  munici­
                                                                                                                                                                                                                             piul  Hunedoara  a  început
                                                                                                                                                                                                                             construcţia  unei  linii  teh­
                                                                                                                                                                                                                             nologice   moderne  pentru
                                                                                                                                                                                                                             lişii  de  planşcu.  Aceasta  va
           ANUL  XX.  NR.  4.171                                      StMBATA  1  IUNIE  1968                                             4  PAGINI  30  BANI                                                                produce  anual  120.000  m.p.
                                                                                                                                                                                                                             lişii  cu  goluri  pentru  con­
                                                                                                                                                                                                                             strucţii  social-culturale.  O
                                                                                                                                                                                                                             hala  nouă  dc  mare  capa­
                                                                                                                                                                                                                             citate.  Ia  care  s-au  ridicat
                                                                                                                                                                                                                                              adăposti
                                                                                                                                                                                                                             primii  stilpi,  va
                Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delo iaţiei                                                                                                                                                                    două  poduri  rulante  pen­
                                                                                                                                                                                                                             tru  manevrarea  materiale­
                                                                                                                                                                                                                             lor.  linii  şi  portale  de  tur­
                                                                                                                                                                                                                             nare,  mese  turnante  etc.  ce
                                                                                                                                                                                                                             vor  servi  la  desfăşurarea
                                                                                                                                                                                                                             procesului  tehnologic.
                   de partid şi de stat române, condusă                                                                                                                                                                        Piese  recuperate


                                                                                                                                                                                                                              pentru  laminoarele
                                                                                                                                                                                                                               cu  flux  continuu
                                      tsvarăşul Nicolae Ceauşescu                                                                                                                                                              Pentru  înlocuirea  garni­

                                                                                                                                                                                                                             turilor  uzate  de  etanşare
                                                                                                                                                                                                                             a  lagărelor  Morgoil  de  la
                                                                                                                                                                                                                             liniile  continui  de  laminoa­
                                                                                                                                                                                                                             re  ale  Combinatului  side­
                                                                                                                                                                                                                             rurgic  Hunedoara, erau  ne­
                                                                                                                                                                                                                             cesare
                                                                                                                                                                                                                                           din  import.
                                                                                                                                                                                                                                     piese
          SOSIREA  LA  BRIONI                                                                CONTINUAREA                                                                  CO PILĂRIA                                         După  mai  multe  studii  s-a
                                                                                                                                                                                                                             găsit  sursa  de  rezolvare  a
                                                                                                                                                                                                                             acestei  probleme  pe  plan
                                                                                                                                                                                                                             re,  din  cadrul  strungănci
            BRIONI.  —  Trimişii  speciali   muniştilor  din  Serbia,  membru   CONVORBIRILOR  OFICIALE                                                                                                                      local.  La  atelierul  de  lagă­
          Aqer.pres.  S.  Strujan  şl  N.  Plo-   al  Consiliului  Federaţiei,  mem-                                                                                                                                         dc  cilindri  a  grupului  de
          peanu,  transmit:  Vineri  ,dimi­  hrţi, al   Prezidiului   C.C.   ol                                                                                                M I C R O S T I H                             laminoare  Peştiş,  se  recu­
          neaţa,   delegaţia  de  partid  şi   U.C.I..  Marko  Nikezici,  secre­  BRIONI  31  —  Trimişii  spe­  niştri,   Paul  Niculescu-Mizil,   lui  C.C.  al  U.C.I..  Petar  Stam-                                     perează  armăturile  metalice
          de  slat  a  Republicii  Socialiste   tar  de  stat  pentru  afacerile  ex­  ciali  Agerpres,  S.  Strujan  şi   membru  al  Comitetulu*  Execu­  bolici,   preşedintele  C.C.  al                                 ale  garniturilor  uzate,  care
          România,  condusă  de  tovarăşul   terne,  membru  al  C.C.  al  U.C.I..   N.  Plopeanu,  transm it:  Vineri   tiv,  al  Prezidiului  Permanent,   U.C.  din  Serbia,  membru  al   Tesul  in  fire  subţiri  de  aur,  de  argint,  de  sticlo,  univer­  în  trecut  se  aruncau  ort  se
          Nicolae   Ceauşescu.   secretar   precum  şl  de  Anlun  Pavlinici,   dupâ-amiazâ  au  continuat  la   secretar  al   C.C.  al   P.C.R ,   Consiliului  Federaţiei,  mem­                                          dădeau  la  fier  vechi.  Aces­
          general  al  C.C.  al  P.C.R.,  pre­  preşedintele  Skupştinei  orăşe­  Brioni  convorbirile  dintre  de­  Gheorghe  Râdulescu,  membru   bru  al   Prezidiului  C.C.  al   sul  copilăriei  trece  peste  timp,  il  păstrăm  în  cutio  toînică  o   te  piese,   provenite  de  la
                                                                                                                                                                     morilor gîuvoeruri.  Chior  si  atunci  cind  valenţele  senectu­
          şedintele   Consiliului  de  Stal,   neşti  Pola,  Ivan  Silian,   pre­  legaţia   Republicii  Socialiste   al  Comitetului  Executiv  al   U.C.I.,  lakov  Blajevic',  pre­  ţii  răvăşesc  fire  albe  pe  la  tîmple.  în  dontelo  măiastră  a   garniturile  din  import,  se
          a  plecat   cu  avionul  din  Du-   şedintele   Conferinţei   orăşe-   România, condusă  de  tovarăşul   CC.  al  P.C.R.,  vicepreşedinte   şedintele  Skupştinei  R.S.  Croa­  copilăriei  ne  regăsim  integral,  oşo  cum  om  fost,  oşa  cum   recondiţionează  prin  încăr­
          brovnik  spre   Pola.   Oaspeţii   neşli  a  U.S.P.M.,  şi  alţi  repre­  Nicolae  Ceauşescu.   secretar   al   Consiliului  de   Miniştri,   ţia,  membru  al   Prezidiului   om  dorit  să  fim.                 care  cu  cauciuc,  la  uzina  do
          români  '  sini  însoţiţi  de  Ralo.   zentant!  ai  organelor  locale.  general  ai  CC.  al  P.C.R.,  pre­  George  Macovescu.  prim-ad-   C.C.  al  U.C.I.,  Rato  Dugonici,   Sufletul  copilăriei  e  pasărea  măiastră,  ţîşnită  în  mijlo­  mase  plastice  Buzău,  şi  se
                                                                                                                                  preşedintele  Conferinţei  Fede­
          Duqonici.  preşedintele  Confe­  Delegaţia   română  a  plecat   şedintele  Consiliului  de  Stat,   junct  al  ministrului  afacerilor   rale  a  Uniunii  Socialiste  a   cul  universului,  în  core  navigheoză  cu  delto  arîpilor  larg   reutilizează  cu  ■’  rezultate
                                                                                                                                                                                                                             bune  in  producţie.
          rinţei   Federale  a  U.S.P.M.I„   apod  din  portul  Pola  —  îm­  şi  delegaţia  Republicii  Socia­  externe,  Aurel  Mâlnâşan,  am­  Poporului  Muncitor  din  Iugo­  deschise,  dornică  să  cuprindă  totul,  să  înţeleogă  totul. Şi   Aplicarea  noului  proce­
                                                                                                    basadorul  extraordinar  şi  ple­
          membru  el  Consiliului  Fede­  preună   cu   conducătorii  iu­  liste   Federative  Iugoslavia,                        slavia.  membru  al  Consiliului   vitezele  sînt  marî,  uluitoare,  iar  plutirea  ore  întreaga  graţie   deu  aduce  însemnate  eco­
          raţiei,   membru  al  Prezidiului   goslavi   veniţi  in  Intîmpinare   condusă  de   tovarăşul   losip   nipotenţiar  al  Republicii  So­  Federaţiei,  membru  al  Pre­  Si  candoore  a  zmeului  de  hîrtîe  rătăcit  în  azur.  nomii  combinatului   prin
          CC.  al  U.C.I.,  lakov  Blajevici,   —  spre  Brioni.   reşedinţa  de   Broz  Tito,  preşedintele  R.S F.   cialiste  România  la  Belgrad.  zidiului  CC.  al  U.C.I.,  Vladi­  Zborul  acesto.  de  la  soitul  „cosmic"  al  primilor  paşi,   faptul  că  partea  metalică
                                                                                                     Din  partea  iugoslavă  au  par­
          membru   al  Prezidiului   C.C.   vară   a   preşedintelui   R.S.F.   Iugoslavia,  preşedintele  Uniu­  ticipat  tovarăşii :  Mialko  To­  mir  Popovici,  membru  al  Con­  pîno  la  colocviul  interstelar  al  adolescenţei, este totdeou-  n  acestor  garnituri,  care  es­
                                                                      nii  Comuniştilor  din
          ol   U.  C.  I..   preşedintele   Iugoslavia,  cu  nava  „Podqor-   slavia.       Iugo­   dorovici,  secretar  al  Comite­  siliului  Federaţiei,  membru  al                                                      te-cea  mai  dificilă,  poate  fi
          Skupştinel   R.  S.  Croaţia,  şi   ka'\  escortată  de   vedele  —   Din  partea  română  au  par­  tului  Executiv  al  C.C.  al  U.C.I.,   Prezidiului  C.C.  al  U.C.I,,  se­               T.  ISTRATE        folosită  în  mai  multe  ci­
          alte  persoane  oficiale.     torpiloare  ale  marinei  militare   ticipat  tovarăşii:  Ion  Gheorghe   membru  al  Consiliului  Fede­  cretar  general  al  preşedintelui            Desen  de  MIRCEA  BITCA     cluri.  inlocuindu-sc   doar
            Pe   aeroportul   din   Pola,   iugoslave.               Maurer,  membru  al  Comitetu­  raţiei.  Mika  Şpiliak,  preşedin­  republicii,  Marko  Nikezici.  se­                                                  cauciucul  după  ce  se  uzea­
          membrii  delegaţie!  române  au   La   sosirea   la   Brioni,   lui  Executiv,  al   Prezidiului   tele  Vecei  Executive  Federa­  cretar  de  stat  al  afacerilor  ex­          (Continuare In  pag.  a  2-a)   ză.
          fost   salutaţi   de   tovarăşul   membrii   delegaţiei   româ­  Permanent  al  C.C,  al  P.C.R,   le,  membru  al  Consiliului  Fe­  terne,   membru  al  C.C.   al                                              V________ J
            »lko  Todorovici,  secretar  al   ne  au   fost  întîmpinaţi   de   preşedintele  Consiliului  de  Mi-  deraţiei,  membru  al  Prezidiu-  U.C.I.,  Mustafa  Şabici,  mem­
            ţiţeiului   Executiv  al  C.C.   tovarăşul  losip  Broz  Tito  şi                                                     bru  al  Vecei  Executive  Fede­
          al’  U.C.I.,  membru  al  Consiliu­  soţia,  precum  şi  de  Vladimir     Ceai  oferit                                  rale,  membru  al  C.C.  al  U.C.I.,
          lui   Federaţiei.  Mika  Spiliak,   Popovici,  m?mbru  al  Consiliu­                                                    Liubo  Babici,  consilier  al  se­
          preşedintele   Vecei   Execu­  lui  Federaţiei,  membru  al  Pre­                                                       cretarului  de  stat  pentru  afa­
                                                                                                                                  cerile  externe,  şi  Iakşa  Petrici.
          tive  Federale,  membru  al  Con­  zidiului  C.C  ,al  U.C.I,  secre­  de  iovanka  Broz                                ambasadorul  extraordinar   şi   Să acţionăm cu toate forţele
          siliului   Federaţiei,   mem­  tar  general  al  preşedintelui  Re­
                                        publicii  şi  de  alte  persoane  o­                                                      plenipotenţiar  al  R.S.F,  Iugo­
          bru   al   Prezidiului   C.C.  al                                                         Maurer  şi  Maria   Mâlnâşan,
                                        ficiale.  Pe  chei  era  aliniată  o   Vineri  dupâ-amiază,  tovară­                      slavia  la  Bucureşti.
          U.C.I.,  Petar  Stambolicl,  pre­  gardă  de  onoare  a  marinei  mi­  şa  Iovanka  Broz  a  oferit  la   Ştefiţa  Şpiliak,  Tatîana  Du-   Convorbirile  s-au  desfăşurat
          şedintele  C.C,  al  Uniunii  Co­  litare.                  Brioni  un  ceai  In  cinstOa  tova­  gonicî,  Miika  Petrici.  într-o   atmosferă   cord'ală,   pentru  sporirea producţiei
                                                                      răşei   Elena  Ceauşescu.   Au   Ceaiul  s-a  desfăşurat  Intr-o
                                                                      participat  tovarăşele   Elena  atmosferă  prietenească.    prietefitascar,,>‘ * ' '
                                                                                                                                                                                               nă  la  îndeplinirea  planului
                    TELEGRAMA                                                                         Preţuirea                                                 agricole!                     mai  trebuie  realizate  culturi   dăunătorilor.
                                                                                                                                                                                                                             treţinere  şi  de  combatere  a
                                                                                                                                                                                               pe  mai  rmult  de  300  heclare.
                                                                                                                                                                                                                              Din  analiza  situaţiei  sectoru­
                                                                                                                                                                                               se  impune  ca,  în  timpul  cel
                                                                                                                                                                                                                             lui  zootehnic  s-a  desprins  con­
            Excelenţei  Sole                                                                                                                                                                  mai  scurt  posibil  să  se  termi­  cluzia  că  efectivele  şi  produc­
            Domnul  HABIB  BURGHIBA                                     Constituirea  comi­                                                                       Ieri,  Ia  Deva,  a  avut  loc  o   ne  insămînţatul   şi  plantatul
            Preşedintele  Republicii  Tunisiene                                                       m uncii                                                   şedinţă  In  cadrul  căreia   s-a   culturilor  stabilite.   Totodată,   ţia  animalieră   nu  oglindesc
              f                                         TUNIS                                                                                                   analizat modul  în  care se  înde­  conducerile  unităţilor  agricole   posibilităţile  de  care   dispun
                                                                        tetelor  de  direcţie                                                                   plinesc  sarcinile  ce  revin  agri­  care  au  posibilitatea  să  extin­  cooperativele  aericole  şl  fer­
               In  numele  Consiliului  de  Stat  al   Republicii  Socialiste                                                                                   culturii  din  judeţul  nostru  şi   dă  suprafeţele  destinate  legu-   mele  dc  stat  Ca  urmare  este
            România,  al  poporului  român  şi  al  meu  personal,  adresez                             Exista  in  fiecare  colectiv  de   Medalia  jubiliară  „Pentru  me­  s-au  stabilit  măsuri  penfru   miculturîi  trebuie să  ia  măsuri   necesară  îmbunătăţirea  simţi­
            Excelenţei  Voastre  —  cu  ocazia  celei  de-a   I3-a  ani­  Funcţionează                munca,  oameni  de  o  uimitoare                          asigurarea  realizării  în  mori   neîntirzîatc  în  scopul  cultivă­  toare  a  activităţii  în  acest sec­
            versări   a  zilei   naţionale  a  Republicii  Tunisiene  —  fef-                                                     rite  deosebite  in  întrecerea  so­  exemplar  a  obiectivelor  pre­  rii  lor  cu  ceapă,  râdăcinoase,   tor.  acordîndu-se  maximum  de
            citări  cordiale  şi  cele  mai  bune  urări  de  sănătate  şi  feri­  transportul  fero­  hărnicie  }i  capacitate  creatoare   cialista'.  S-au  luminat  de  ase­  văzute  pentru  acest  an.  Au   tomate,  fasole  şi  alte   sorti­  grîjâ  creşterii  numărului   de
            cire  personală,  de  pace  şi  prosperitate  poporului   tunisian                        care  dispun  de  o  îndelungata  ex­  menea  premii  in  valoare   de   participat  preşedinţii  coopera­  mente.  Dc  asemenea,  o  grijă   animale,  reducerii  mortalitâ-
                                                                                                      perienţă.  Fiecare  dintre  ei  con­
            prieten.                                                    viar  ca  un                                              226.000  lei.                 tivelor  agricole,  inginerii  din   deosebită  să  existe  faţă  de  iri­  ţilor.  înlăturării  consumurilor
               Sînt  inoredinţat  că  reiaţi i.lo  de  colaborare  reciproc  a-                       stituie   o  personalitate  aparte.   Prin  Decret  al  Consiliului  de   unităţile  de  producţie,  direc­  garea  terenurilor  cultivate  cu   interne  nejustificate  la   pro­
            vanlajoase  dintre  ţările  noastre  sc  vor dezvolta  continuu  în                       Dar  toţi  la  un  loc  —  fi  numă­  Stat,  unui  număr  de  461  munci­  tori  ai  S.M.T.  şi  I.A.S.,  apa­  legume,  constatîndu-se  că  pî-   ducţia  de  lapte  şi  îndeplinirii
           interesul  celor  două  popoare  şi  al  păcii  în  hune     ceasornic  de                 rul  lor  este  într-o  impresionantă   tori  şi  tehnicieni  li  s-a  conferit   ratul  Direotiei  agricole  şi  U­  nă  acum  s-au  aplicat  udări  pe   în  mod  exemplar  a  contracte­
                                                                                                      creştere  —  alcătuiesc  prin  cali­  „Medalia  Muncii'   niunii  judeţene  a  cooperative­  abia  circa  800  hectare.  O  sar­  lor  de  livrare  a  produselor.
                                          NICOLAE  CEAUŞESCU            înaltă  precizie ?            tăţile  lor  excepţionale,  formate   Distincţiile  au  fost  înmînate   lor  agricole,  reprezentanţi  a>   cină  de  mare  răspundere  o   O  condiţie  holăritoare  în  re­
                                      Preşedintele  Consiliului  de  Stot                             la  şcoala  muncii,  detaşamentul   de  tovarăşii Sabin  Roticiu şi  Mir-   unor  întreprinderi  şi  organ -   constituie  întreţinerea  în  cele   zolvarea  problemelor  amintite
                                      ol  Republicii  Socialiste  România                             înaintat  al  clasei  noastre  mun­  cca  Ramba, vicepreşedinţi ai Con­  zaţii  judeţene.  mai  bune  condiţii  a  culturilor   o  constituie  asigurarea  bazei
                                                                                                      citoare.  Sînt  fruntaşii  întrecerii   siliului  popular   judeţean   şi   La  şedinţă  au  luat  parte  to­  dc  legume  şi  respectarea  în­  furajere.  In  condiţiile  specifi­
                                                                                                      socialiste,  oamenii  care  întrunesc   Gheorghe  Mihăilă,  secretar  al   varăşii  loachim  IMoga,  prim-   tocmai  a  graficelor  de  recolta­  ce  acestui  an,  cu  precipitaţii
                                                                                                      armonios,  in  totalitatea  lor,  ab­  Consiliului  judeţean  al  sindica­  secretar  al  Comitetului  jude­  re  şi  livrare  a  produselor.  reduse,  trebuie  evitată   orice
                                                                                                      negaţia  in  muncă,  totala  dăruire   telor.             ţean  Hunedoara  al  P.C.R.,  pre­  De  maximă  însemnătate  es­  risipă  de  nutreţuri  executind
                                                                                                      de  sine,  priceperea,  spiritul  ino­  Printre  cei  distinşi  se  remarcă   şedintele  Consiliului  popular   te  faptul  ca  în  fiecare  unitate   recoltatul,  strînsul  şi  depozita­
                                                                                                      vator.                                                    judeţean  provizoriu,  S.  Nico-                            tul  furajelor  în  cele  mai  bune
                                                                                                       In  Valea  Jiului  intre  mineri,   nume  cunoscute  in  întreaga  Vale   licin,  director  în  Consiliul  Su­  agricolă  sâ  se  cultive  toate  su­  condiţii.  Pentru  a  putea  sub­
                                                                                                      constructori,  energeticieni  sau  fi-   a  fiului,  pentru  hărnicia  şi  dă­  perior  al  Agriculturi,  Vasile   prafeţele  de  teren,  punîndu-se   stitui  eventualul  deficit  ia  u­
                                                                                                                                  ruirea  cu  care  muncesc.  Sînt  mi­
                                                                                                      Intori,  sînt  sute  dc  muncitori   nerii   Petre  Constantin  şi  Ni-   Vaida,  preşedintele  Casei  de   accentul  pe  realizarea  planu­  nele  sortimente,  este  bine  ca
                                                                                                      dotaţi  cu  asemenea  nobile  cali­  chita  Constantin  dc  la  iu peni,   pensii  de  pe  lingă   Uniunea   lui  la  cultura  porumbului,  un­  in  perioada  cea  mai  scurtă  de
                                                                                                      tăţi,  care  dc  mulţi  ani  la  tind   Gheorghe  Drob  de  la  Vulcan.   Naţională  a  Cooperativelor  A­  de  pînâ  la  îndeplinirea  sarci­  timp să  se  treacă  la  asigurarea
                                                                                                      se  află  in  liniile  înaintate  ale   Alexandru  Gaboş  de  la  Aninoa-   gricole  de  Producte.  Alexan­           frunzarelor  pentru  oi.  metodă
                                                                                                      întrecerii  socialiste,  aducind  o                       dru  Şu)u(iu.  preşedintele  U­  nilor  stabilite  maî  trebuie  în­  ce  s-a  folosit  cu  bune  rezulta­
                                                                                                      contribuţie  de  seama  la  îndepli­  sa.  maiştrii  Gheorghe  Ccnartt  şi   niunii  judeţene  a  C.A.P.,  :nu.   să mînţa le  peste  800   hectare.   te  în  anii  trecuţi.  Nu  poate  fi
                                                                                                                                  Miluţă  Rugină.
                                                                                                                                                Alături  dc  ei,
                                                                                                                                                                                                                            neglijată  nici  recoltarea  fi nu­
                                                                                                      nirea  exemplară  a  sarcinilor  de   sc  află  cijcrgcticianul  Gheorghe   Aurel  Nîstor,  directorul  Di­  Paralel  cu  aceasta  se  cere  ca   rilor  din  ?onn  drumurilor  şi  a
                                                                                                      plan.                                                     recţiei  agricole             în  locul  culturilor  compromise   căilor  ferate,  aceasta  constitu­
                                                                                                        Ca  semn  al  înaltei  preţuiri  ce   Hogman  de  la  Paroşeni,  con­  Cu  acest  prilej,  s-a  arătat   să  fie   însâmînţ.ale   aceleaşi   ind  o  rezervă  importantă  de
                                                                                                      o  acordă  conducerea  partidului   structorii  loan  Dingă  şi  Gheor­  că  situaţia  realizării  planului           echilibrare  a  balanţei  furaje­
                                                                                                                                  ghe  Uaş,  răsucitoarea  Lui za  Ni-
                                                                                                      şi  statului  nostru  muncii  entu­                       in  sectorul  vegetal  şi  în  zoo­  plante  pentru  ca  planul   de   re.
                                                                                                      ziaste  in  folosul  înfloririi  pa­  coara  de  la  Lupeni.  tehnie  nu  este  corespunzătoare   producţie  să  fie  realizat  întoc­
                                                                                                                                                                                                                              Cunosrind  sarcinile  de o  de­
                                                                                                      triei,  s-a  ho ţări t  acordarea  de   Festivitatea  inminarii  distincţi­  cerinţelor  şi  posibilităţilor  dc   mai.  Este  necesar  să  se  depu­  osebită  insernnătnle  ce  revin
                                                                                                      stimulente  morale  şi  materiale   ilor  şi  premiilor  a  constituit  un   care  dispun  unităţile  agricole   nă  eforturi  susţinute  în  conti­
                                                                                                      tuturor  muncitorilor  care  timp   prilej  dc  manifestare  a  hotă-   cooperatiste  şi  de  stat.  De  ace­  nuare  în  vederea   combaterii   lucrătorilor   din   agricultura
                                                                                                      dc  5  ani  s-au  menţinut  în  frun­  ririi  muncitorilor  din  Valea  fiu­  ea.  pentru  asigurarea  obţinerii      judeţului  nostru,  organizaţiile
                                                                                                      tea  întrecerii  socialiste.  In  baza   lui  dc  a  depune  toate  efortu­             efectelor  secetei.           de  partid,  conducerile  unităţi­
                                                                                                      llotăririi  Consiliului  Central  al   rile  pentru  îndeplinirea  exem­  unei  producţii  agricole  sporite   Deosebit  de  important  este   lor,  toţi cooperatorii  şi  mecani­
                                                                                                      U.G.S.R.,  652  de  muncitori  din   plară  a  sarcinilor   trasate  de   se cer  iniţiate  de  urgenţă  o  se­  ca  în  fiecare  unitate  să  se  în­  zatorii  sînt  chemaţi  să-şi  adu­
                                                                                                      Valea  Jiului  au  fost  distinşi  cu  partid.            rie  de  acţiuni. In legătură  cu   treprindă  acţiuni  energice  pen­  că  o contribuţie  sporită  Ia  rea­
                                                                                                                                                                producţia, de  legume,  unde  pî-  tru  aplicarea  lucrărilor  de  în­  lizarea  lor  în  mod  exemplar.
                                                                                                     VACANŢA                                                                                          *



                                                                                                      In  sfîrşit,  de  miine  răsuflăm   Intr-adevăr,  nu  e  ultima  etapă.   taţii"  din  Deva.  la  „Corvinul",   şani  joaca  în  compania  echipei
                                                                                                    uşuraţi.  De  miine  ne  luăm,  prac­  Săptămina  viitoare  se  vor  mai   „Metalul"  sau  „Carpaţi“  din  Hu­  secunde  a  studenţilor   din  Bu­  frumos  zona  în  ale  cîntecului  j:
                                                                                                    tic,  „la  revedere"  dc  la  campio­  disputa  întilniri  (in  deplasare)   nedoara,  la  „Carpaţi"  sau  „Mine­  cureşti.  iar  la  Deva,  Voinţa  intil-   jocului.
                                                                                                    natul  de  fotbal.  Bucuria  c  mare.   aşa  că,  e  ultima  in  care  vedem   rul"  in  Petroşani,  la  transilva­  neşte  Metalul  Hunedoara  —  ma­  Pentru  seară,  o  surpriză.  Pi—
                                                                                                    Mai  stau  oamenii  pe-acasă,  in  fa­  meciuri  „mart"  la  Gheţar  şi  Pc-   nia"  în  Petrila,  „Cina"  în  Lu­  re  derbi  in  campionatul  judeţean).  ne-ţi  cravata,  caută  bastonul  bu­
                                                                                                    milie.  Ori  dacă  pleacă  (dc,  pute­  trila  unde  I.G.O.  Hunedoara  şi   peni...   Lista   am   alcătuit-o   —  Mai.  tu  ţii  neapărat  să-mi   nicului (văd  că  te  temi  de  mişcare)
                                                                                                    rea  obişnuinţei)  pot  fi  însoţiţi  că   Preparatorul  nu  vor  face  altceva   după   nomenclatorul  restaurante­  dezbrac  cămaşa  şi  cravata  şi  să
                                                                                                    doar  nu  merg  la...  fotbal.  dccit  să  netezească  drumul  Mine­  lor.  Cu  atitea  nume  care  seamănă ,   pun  tricoul  dc  sport  şi  la  ora  18  să  fi  in  parcul  ce­
                                                                                                      —  Si  ce  te  bucuri 1  Să  te  văd   rului  şi  Ştiinţei  Petroşani  spre  di­  rişti  să  nimereşti  unde  nu  trebuie   tăţii  din  Deva.  Nu  te  roagă  n -
                                                                                                    ce  scrii  in  „Vacanţa  săptămînală"   vizia  C.  Cam  acelaşi  lucru  se   să  ştie  alţii  (ştii  tu  cine  şi  dc  ce).   —  A,  nul  Eu  zic  să  iei  parte   meni  să  urci  pe  Cetate  (din  nea
                                                                                                    de  acum  încolo t            va  tntimpla  şi  la  Brad  unde  am­  Dacă  soţia  nu  se  va  simţi  bine,  ca  spectator,  n-aş  vrea  să  te  „re­  ea  să  nu  te  „resimţi"),  ci  să  fa
                                                                                                      . Ce  (i-e  şi  Ştefan  ăsta  al  meu !  bele  echipe  joacă  acasă,  şi  la  Si-   <îmbăta  viitoare  va  refuza  să  tc   simţi".  Li  cabane  nu  tc  trimit,
                                                                                                      —  Cu  toată  nota  dc  răutate   meria.  Dar  aici  nu  se  ştie;  cefe­  însoţească.  Vezi  şi  tu.  cine  e  mai   tar  ai  să-mi  spui  că  am  mai  fă­  promenadă.   Da,  promenadă  in
                                                                                                    din  cuvintele  tale  nu  pot  să  nu   riştii  pot  face  Aurului  Zlatna  o   ciştigat.   Tc  sfătuiesc  să-ţi  pui   cut-o.  7 6  poţi  duce  in  schimb   toată  puterea  cuvîntului,  Rea nai e
                                                                                                    scriu  despre  ultima  etapă  a  cam­  surpriză  neplăcută...  ceasul  si  sune  pentru  dimineaţă.   la  Brad.  la  Ghclar,  sau  llia,  unde   in  scenă  o  tradiţie.  Foişorul  din
                                                                                                    pionatului...                   —  Si  altceva  ce-mi  oferi  pen­  Pina  fierbe  ciorba  (acolo  nu-ţi   tc  desfăşoară  etapa  dc  zonă  a   parc  adună  iarăşi  sub  bătrînu-»
                                                                                                      —  Uite  ca  nu  e  ultima.  tru  azi  şi  miine t  Am  făcut  şi  eu   vîrî  nasul  că-i  riscant)  ia-i  dc  mi­  Festivalului   tineretului   hunedo-   acoperiş  un  vechi  obicei:  de  aici
                                                                                                      —  Măi.  tu  (ii  neapărat  sa  mă  pronosticuri  aşa  că...  na  pe  cei  mici  şi  du-te  la  atle­  rean.  La  Brad  vin  tineri  din  toa­
                                                                                                    scoţi  din  sărite:  „Altceva  nu  —  Caută  tu.   in  despărţitura   tism  (la  Hunedoara,  te  desfăşoa­              se  va  împrăştia  in  tot   parcul
                                                                                                    ştii 1";  .,Cc-at  să  mai  scrii  după   (ştii  tu  care)  a  ponmoncului,  ia-ţi        tă  Ţara  Zar and ului,  la  Ghclar   muzica  de  promenadă.  Ei.  vc: .
                                                                                                    cc  se  încheie  campionatul  de  fot­  soţia  şi  fa-i...  o  surpriza.  Iţi  ga­  ră  etapa  judeţeană  a  campiona­  poţi  vedea  pe  lingă  alte  obiceiuri   că-ţi  place ?
                                                                                                     bal   „Miine  nu  e  ultima  eta­  rantez  că  se  va  simţi  bine  şi  la   tului  republican  pentru  juniori  /   o  frumoasă  nuntă  pădurenească,
                                                                                                    pa".  Ei  bine,  ai  şi  nu  ai  dreptate.  „Transilvania"  fi  ta  „Perla  ae-  şi  II),  la  handbal  (Ş,  S.  Petro­  iar  la  llia  se  adună  ce  are  mai  S.  POP



                    Linii  de  forto  şi  beton  inlregesc  peisojul  industrial  al  judeţului  nostru.
                                                                              Foto  :  V.  ONOIU                                                                                                         SÂPT AMIN ALA
   1   2   3   4   5   6