Page 2 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DROMOl SOCIALISMULUI SImbătfi 1 funie 1968

CONSTITUIREA COMITETELOR DE DIRECŢIE

Funcţionează transpor­ COPILĂRIA

tul feroviar ca u n ceasor­ (Urmare din pag. 1)

na supravegheat cu căldura paternă a anilor noştri, cu
generozitatea largă a tuturor celor ce modelează sufle­
nic de înaltă precizie ? tul de aur al copilăriei. Uneori facem chiar exces de gri­
jă, şi aceasta, poate, pentru cu privind înapoi, Cn propria
noastră copilărie, am găsit şi umbră şi durere.
Iar generaţiile de acum, vlăstare viguroase In ogorul mă­
nos şi darnic al socialismului, cresc fără umbră, drepte,
Nu s-a împlinit nici un an acest context, face pante Inte­ totul constă In compunnea cu sănătoase, cutezătoare.
de cînd a luni fiinţă Direcţia grantă din amplul program de întîrzlere a trenurilor, aduce­ Fără umbră, pentru că pe plaja imensă a creşterii,
regionala CKR. Deva. cea mai măsuri iniţial de conducerea rea după timpul înscris In dia­ soarele arde zi şi noapte, Iar nisipul cald, roditor, nu e
tinără unitate de> acest fel din superioară de partid si de stat grame a locomotivelor la tre­ oltcevo decit câucul palmelor noastre. Ale noastre pârint»,
tară. Un timp scurt, In care pentru perfecţionarea ansam­ nuri, prelungirea nejusliflcată ale noastre educatori, învăţători, profesori, ale noastre mun­
ceferiştii hunîdoreni aveau blului economiei româneşti. Ca a timpului de mers, defecţiuni citori, Ingineri sau universitari.
datoria să asigure- condiţii op­ organ deliberativ, investit cu din cele mai diverse şi de Drepte, pentru că la cîrmo creşterii veghează un timo­
time de transport pe calea fe­ răspunderi depline în condu­ foarte multe ori mărunte la nier încercat, numit Partid, care cunoaşte toate mările pă-
rată pentru o vastfe zonă, deo­ cerea activităţii feroviare, co­ locomotive şi vagoane, abuzul mîntutui şî duce corabia copilăriei pe cefe mai bune ţăr­
sebit de importantiă pentru e- mitetul de direcţie al regio­ de opriri la semnale etc. muri.
cohoroia naţională. nalei Deva are în primul rtnri Desigur, relev înd aceste Sănătoase, pentru că beau apă din izvorul fermecat al
Au reuşbt ceferiştii din ca­ datoria să întreprindă aseme­ neajunsuri, ceferiştii hunedorenl pildei strămoşilor, al glasurilor de vitejie, eroism şi înţe­
drul direcţiei Deva să îndepli­ nea măsuri Incit transportul sint pe deplin conştient» de lepciune, coborite din vremuri dace pînă In contempora­
nească această sarcină de ma­ pe calea ferată din zona ce-i sarcinile ce le revin imediat neitate.
re răspurtdetre ? Faptele oferă aparţine să servească cu si în perspectivă. în \»nanimi- Cutezătoare, pentru că pur şi simplu tot pămintul, toate
un răsputxs afirmativ. Din in­ promptitudine unităţile' econo­ tate, ei consideră că exigenta apele şi cerurile, toate visurile sint ale vlăstarelor care se
formarea prezentată d» ing. mice în condiţii de deplină si­ maximă ce se Impun? trans­ nasc in pămintul nostru şi cresc in văzduhul înalt al aspi­
Nlcolae Statn, directorul direc­ guranţă pentru circulaţia bu­ portului feroviar în ansamblu) raţiilor noastre.
ţiei regionale, la adunarea de nurilor materiale şi a călăto­ său nu poate fi satisfăcută de- ...Ţesut în fire subţiri, de aur, de argint, de sticlă, uni­
constituire a comitetolui de di­ rilor. cit printr-o muncă asiduă, prin versul copilăriei trece peste timp. Dar giuvaerul se îmbo­
recţie rezultă clar depăşirea Asupra căilor şi mijloacelor ridicarea la cel mai înalt găţeşte, în esenţă, cu strălucirea de diamant a caratelor
substanţială a principalilor in­ de materializare a acestor ce­ grad de perfecţiune a fiecărei contemporaneităţii.
dicatori de pksn. Jn primele 4 rinţe s-au pronunţat mai mulţi rotile din care se compune an­ LA B. A. S. BBRCEA
luni, volumul «total de trans­ vorbitori. Impiegatul de miş­ grenajul complex al mecanis­
port a Inregistual un spor de care Ion Crtcoveanu de la sta­ mului de transport pe calea
4.53 9a sută fată7, de prevederi, ţia Simeria-triaj, Ion Mirza, ferată. Buchete de gînduri
productivitatea muncit plani­ şeful statici Coşlariu $i ing. Luînd cuvintul In cadrul a­
ficată a fost înobunătăţită cu Alexandru Paladi au arătat in Almăşan, secretar al Comite­ EXISTA REZERVE PENTRU
dunării, tovarăşul ing. Ştefan
3.43 procente şl .s-au obţinut cuvintul lor necesitatea res­
beneficii supli mutata re* In va­ pectării stricte a graficelor de tului judeţean de partid a a­
Intr-o palmă,
loare de 766.000 lei. Intr-un transport, grafice care consti­ rătat: „Biroul Comitetului ju­ Ţara işi ţine mlâdiţe
cuvlnt, realizările» recomandă tuie in ultimă instanţă crite­ deţean de partid a analizat Cu ochi de lumini
ceferiştii regionalei Deva prin­ riul de bază după care se con­ recent situaţia transportului fe­ RIDICAREA RENTABILITĂŢII Şl priviri fără margini,
tre colectivele fruntaşe din duce şi se apreciază întreaga roviar la regionala Deva. S-au Ce răsar in şuvoaie,
cadrul Ministerului Căilor activitate feroviară. Or. sub formulat la adresa ceferiştilor In rodul de mîine.
Ferate. acest aspect, în zona regiona­ noştri aprecieri din cele mal
siderăm că deservirea unităţi­ FERMEI UE ANIMALE
Subliniind aceste aspecte lei C.F R. Deva slnt încă multe, bune. In acelaşi timp însă, con­
meritorii, participanţii la adu­ chiar foarte multe lacune. Să Cu un capăt de cretă,
nare eu Insistat cu deosebire exemplificăm t regularitatea lor economice şi a călătorilor Pe cealaltă palmă
asupra marilor rezerva sl po­ circulaţiei, Indicator importaivt nu satisface pe d?plin. De a­ La întreprinderea agricolă tocmai cheltuielile cu trans­ şi 150 de hectare cu porumb Mlâdiţa cu ochi de nemărginire,
sibilităţi existente în cadrul care reflectă gradul de disci­ ceea, comitetul de direcţie al­ de stat de la Bîreea. creşterea portul, pe caie le-am făcut siloz. O atenţie deoscbJtă se înseamnă o urmă de zbor,
direcţiei regionale pentru per­ plină, promptitudinea în onora­ cătuit in baza hotărirli con­ animalelor ocupă un loc Im­ pentru procurarea furajelor. acordă spor’rii producţiei de Viguroasele căi şi triunghiuri,
fecţionarea lntregolui meca­ rea cererilor de transport au ducerii partidului trebuie să se portant în structura produc­ — Pentru ca această furaje la hectar. Pentru a se Ordonînd scheme, in viitor.
nism de transport pe calea suferit serioase dereglări. Pen­ impună în cel mai scurt timp ţiei agricole. De felul cum se situaţie să se îmbunătă­ înlătura efectele lipsei de u­
ferată. Semnificative In acest tru a nu recurge la o sumede­ ca un organ de gîn/lire şi îndeplinesc sarcinile in acest ţească, ce măsuri aţi sta­ miditate. s-au irigat prin as-
sens slnt cuvintele tovarăşului nie de cifre vom arăta că în- muncă colectivă, capabil să sector depind veniturile uni­ bilit ? persiune 70 de hectare po­ întind braţele mele
ing. Constantin lancu, adjunct tîrzlerile la trenurile de marfă îndrume colectivul ceferiştilor tăţii. In legătură cu realizarea — In privinţa sectorului zoo­ rumb masâ-verde, eaie la ora Spre timpla ţării — mirific izvor.
al ministrului căilor ferate. şi călători însumează între la ridicarea actîvltălli econo­ indicatorilor stabilit», am a­ tehnic, am fost preocupaţi aet»ialâ are o vegetaţie norma­ Cuprind buchetul de gînduri,
Sarcina de căpetenie a trans­ 18.000 si 54.000 de minute, în- mice pe o treaptă superioară" vut o convorbire cu tovarăşul mereu de a aduce îmbunăţiri. lă D»ipâ orz masâ-verde. s-au Le dăruiesc firelor tinere,
inginer Caro! Koska, tehnolog
portului feroviar est? să ser­ tirzieri care, chiar dacă au fost Este o sarcină de mare răs­ la această întreprindere. In planul de măguri tehnico- însămînlat culturi duble ca Ce cîntâ şi zburdă
porumb-siloz. care vor spor»
vească exemplar economia recuperate ulterior „p? total’*, pundere si lucrătorii regionalei — Din cile ştim, pro­ o»*ganizntoric pe care ni î-am De ziua lor.
noastră naţională, caracterizată ou adus daune beneficiarilor. C.F.R. Deva sint conştient! de ducea animalieră reali­ propus la începutul anuhii, am cantitatea de fuiaje. Defici­
tul de fîn de 565 tone din ca­
printr-un înalt ritm de dezvol­ Cauzele acestei stări de lu­ însemnătatea el. priceperea lor. zată pînă acum In I.Â.S. stabilit unele măsuri bune. drul fermei de la Bircea se MARIA MAREŞ
tare. Adică, nouă ceferiştilor cruri nu slnt o nou-tate pentru experienln. conştiinciozitatea Bîreea nu s-a ridicat la Astfel, potenţialul productiv al va asigura din timp de la fer­
vacilor de lapte ne-a stat în
ni se cere să facem din siste­ ceferist». Ele se cunosc mai de ce-i caracterizează slnt o ga­ nivelul stabilit. Care sînt atenţie permanent. Urmărirea mele vegetale. pentru a nu
mul de transporturi un adevă­ mult. Si aşa cum relatau tova­ ranţie pentru certe şi reale cauzele ? riguroasă a reproducţiei este mai avea surprizele pe caie
rat ceasornic care funcţionea­ răşii loslf Albu, secretarul co­ perfecţionări în transport»»! fe­ — In această privinţă am o condiţie de bază în creşte­ le-am avut în primul trimes­ PENTRU CEI
ză cu maximă precizie. mitetului de partid al direc­ roviar. avut unele râmîneri In urmă rea producţiei de lapte. Ne-am tru al acestui an.
Constituirea comitetului de ţiei regionale şi Teodor Pur- în perioada ce a trecut. Pro­ piopus să realizăm pînă Ia — In privinţa ridică­
direcţie se Înscrie tocmai în dea, şeful depoului Siraeria, L. VISK1 ducţia de lapte pe cap de vacă sfîrşitul anului un procent de rii rentabilităţii fermei
furajată a fost de 594 1, fată peste 65 la sută la natalitate. zootehnice, ce s-a ini­
de 650 1, cît am avut plani­ Pînă acum avem un număr ţiat ? P e s c ă ru ş u l
Ritmuri şi drumuri structoare de mafini din ţară fs ficat. Această nerealizare se de 152 produşi fală de 142 pla­ tehnico-eeononiic în care sint Un val din mare
rute de uzinele beneficiare, con­
— Am întocmit un studiu
datoreşte faptului că balanţa
nificaţi.
de peste hotare. Ritmul tot mai
furajeră a fost deficitară, mai ■
In vederea asiguiării fura­
accelerat dc elaborare a metalu­
acţionat pentru obţinerea unor
lui imprimat la cuptoarele ales la furajele suculente. Pen­ jelor verzi şi suculente s-a prevăzute căile unde trebuie A alunecat pe zare
Şi-n saltu-i jucăuş
tru faptul că n-am avut furaje
incandescente Hunedoarei dă garanţia ca se în perioada de stabulalle, am da posibilitatea să avem In in hiana animalelor masă-ver- S-a făcut pescăruş.
stabilit un convcier care
va
rezultate economice eficiente.
Putem arăta că admin:strînd
va înfăptui înainte de vreme o-
fost nevoiţi să apelăm Ia alte
toată perioada de vară masă
bicctivul principal stabilit în
planul cincinal de a spori pro­ unităţi. Desigur că aceasta a verde. Astfel. în hrana vaci­ de, în cele două decade ale F lu tu ra ş ii
influenţat şi asupra preţului
lor se va folosi secara masă
ducţia de oţel; elaborată aici, de cost. Am depăşit cheltuieli­ lunii mai, pioduelîa de lapte
De sub bolţile Arcuite ale ţinute pe această cale sint con­ lii 3.000.0CC tone pe an. le cu 0,12 lei pe litrul de lapte. verde rezultată de pe :)2 hec­ marfă a crescut c»i 1000 J. Prin Prin livezile întinse
cubtoarelor Martin, dc la Com­ cludente. La cuptoarele, de 4C0 A. ZAHARIA Depăşirea aceasta reprezintă tare, orzul de pe 58 hectare, condiţiile care sînt create, e­ Două cîte două prinse
binatul siderurgic Hunedoara, tone se produce acum zilnic, pe lucerna şi porumbul de pe 121 xistă posibilitatea ca produc­ Zboară floare lingă floare
ţifnesc in continuu jerbe incan­ fiecare metru ^pătrat vatră de hectare. Pentru a asigura fu­ ţiile animaliere să se realize­ Poleite-n colb de soare.
descente care inunda în lumina cuptor, cu aproape o tonă de rajele suculente tn perioada de ze şi chiar să se depăşească.
inticaga bala de lucru. Flăcă­ oţel mai mult decit în primul stabulaţie in cadrul întieprin- ION MARINESCU
rile }i clocotul oţelului lichid an al cincinalului. derii noastre s^au însămînlat Convorbire consemnata de
unt parcă mai puternice ca al­ Aplicarea în fază de experi­ 10 hectare cu sfeclă furajeră N. PANAITESCU
tădată. Şuvoiul de lavă incan­ mentare la cuptorul nr, 7 a
descentă ce se revarsă pe jghea­ „tehnologiei nr. J" cum ii W M i
buri în oalele de turnare este spun specialiftii, c om tind din
mai abundent. folosirea mai eficientă a oxige­
Inchipuiţi-vâ o garnitură de nului în procesul de elaborare
tren compusă din peste 200 va­ fi utilizarea intensivă a capacită­ Unde Pe apa...
goane de ci te Ii-20 tone fie­ ţii agregatelor, a asigurat un
care; ătît este necesar pentru spor de producţie de 10-12 tone
transportul oţelului ce rezultă oţel pe oră. Definitivarea fi ge­ amplasăm Rîului Alb
din elaborarea a ci te unei sin­ neralizarea noii metode de folo­
gure şarje la cele li cuptoare sire cu randament sporit a ca­
Martin fi electrice ale Hune­ pacităţilor de producţie fi la ce­ saivanul ?
doarei Mal mult de 86 la sută lelalte cuptoare de mare capa­ a C.A.P. care răspund de re­ blocul turn de pe D-dul Dr. Pe­ RW AU) (de la N. Paltin)
din această cantitate se reali­ citate, pe măsura creării condi­ sortul respectiv nit s-au prea trii Ciroza nu primeşte la schimb Cetăţenii din satul Rhi Alb s-au
zează la oţelăria Martin II, sec­ ţiilor tchnico-organizatorice ne­ grăbit să-i ajute pe coopera­ sticle fi borcane. Lucrătorii a- gindit, cu cîtva timp in urmă,
ţia cu cele mai mari agregate cesare, va însemna sute de tone m pstfa ca n (dc u n . vu- tori, crezînd că pînă la s fir fi­ cestiti magazin se scuză că nu să-fi construiască un cămin cul­
fi cu cea mai perfecţionată teh­ de oţel obţinute zilnic în plus. ctwili). Cooperatorii din Mes­ tul anului mai este vreme Oare au spaţiu de depozitare a am­ tural. Zis fi făcut. Au strîm ba­
nologic de topire fi elaborare a Aceasta este de fapt una din teacăn sînt oameni de cuvînt. ei nu ştiu că saivanul trebuie balajelor. Se ftie ca zilnic se nii, au făcut cărămidă, au cum­
metalului. Aici au „debutat in măsurile fi rezervele esenţiale Ce îfi planifică vor să fi reali­ dat în folosinţă cu citeva luni plătesc sume importante pentru părat lemn. ţiglă, au turnat fun­
premieră pe (ara * iniţiative, me­ prevăzute de oţclarii bunedo- zeze. Se întimplă însă ca să nu înainte de începutul lui ţ969 f reclamă în scopul intrării în cir­ daţia căminului, numai că nu
tode fi tehnologii moderne de reni pentru îndeplinirea fi depăşi­ izbutească în toate. Caz con­ Oricum, cooperatnrit au nevoie cuit a ambalajelor din sticlă. se găsefte un meşter să ridice
luau cu eficienţă economică ri­ rea sarcinilor stabilite de a pro­ de sprijinul lor prompt. construcţia. Se zice că sc af-
dicată care au intensificat rit­ duce anul acesta, cu aceleaşi a­ cret ? In acest an trebuie sa Pentru asemenea activitate exis­ tcaptă să vină... mefterul Ma-
mul de elaborare a oţelului. gregate, mai mult cu 170000 construiască un saivan pentru tă deci bani. Pentru rezolvarea nole.
La ridicarea producţiei aces­ tone de oţel decit in 1967. care li s-au aprobat fi creditele problemei schimbului de sticle Noi zicem că totuşi, cu pu­
tei oţelării se foloseţte ca sursă Drumul şarjelor incandescente necesare Oamenii s-ar fi apu­ Primiţi si borcane la sus-aminlitul ma­ ţină bunăvoinţa fi ceva mai mult
principală, bine verificată in nu se opreşte aici; cl continuă în interes, s-ar putea urni lucrurile
practică, reducerea duratei far- acelafi ritm la liniile dc lami­ cat dc lucru, dar singuri n-au gazin, nu există oare un fond
jelor, a drumului pe care aces­ noare, unde fiecare marcă de putut deoarece pînă la începu­ ambalaje ? anume fi... ceva bunăvoinţă din din loc. Nn de alta, dar cără­
tea îl parcurg de la încărcarea oţel se prelucrează după o teh­ tul lunii iunie nu s-a făcut am­ partea celor care ar trebui să mida şi fundaţia au început să
fontei fi fierului vechi in cup­ nologie specială care trebuie plasarea obiectivului. Tovarăfii DEVA (de la A. Dănuţ). Ma­ se ocupe de buna deservire a se degradeze fi e păcat să zvir-
respectată cu stricteţe pentru a
toare pînă la descărcarea Oţelu­ imprima laminatelor forma, di­ Aspect din interioruf conductei de supraplin de la barajul din cadrul Uniunii judeţene gazinul cu autoservire de lingă populaţiei ? liţi banii pe apa... Rîului Alb.
lui lichid fi transformarea lui mensiunile fi caracteristicile fi- Cimpu lui Neoa. ce se construieşte pe riul Valea cu Peşti.
Foto : V. ONOIU
in lingouri nutri, Rezultatele ob­ zico-mecanice fi calitative ce­
itO»«a«M«ft*a«*«B«**»***B*l"***"9**********B********M**++M*+a++*B*++++++B*B*++++****#*B***~,’" ~ '~ * " ~ " * '~ M • i«mii .4 • •
REZERVELE INTERNE şcolile din judeţul Hunedoara I social-utile. activităţi cultiual- din localitate", „nu avem con­
diţii" etc.. etc.
vor organiza »»n număr mare
ortistice etc. *
de excursii cu contribuţia in­
Din discuţiile purtate cu
Cadrele didactice, conduce­
tegrală a elevilor.
un mare număr de elevi, am
Unitatea de pionieri de la rile şcolilor, părinţii trebuie ajuns la concluzia că ani de
să sesizeze
sarcinile şi răs­
de
Şcoala generală Bulzeştil
studiu, clase întreg1, sute şi
ALE VACANŢEI ELEVILOR Sus a lansat deja o chemare complexul de acţiuni organi­ sute de elevi aşteaptă doar
punderile mari ce decurg din
pentru pionierii din Judeţ. In
un „semn" al dirigintelui, al
zate in vacanţă şi. în perioa­
vederea realizării unei „expe­
tru a-şi concretiza dorinţele,
diţii" pe Muntele Găina, cu da scurtă care a mai rămas, celorlalte cadre didactice, pen­
să ia măsurile necesare pen­
prilejul tradiţionale» sărbători tru pregătirea şi îndrumarea preferinţele, visele unu» an de
folclorice „Tîrgul de fele". Pio­ nemijlocită a acestora. eforturi susţinute. Care şcoală
Porţile prin care cei peste ganizaţiile U.T.C., consiliile litatea de concepeie şi orga­ lor folclorişti", cu trei serii lea Runculul şi Valea Streiu­ nierii din comuna Baia de Ceea ce am amintit mai sus nu ar putea organiza «eşiri cu
50.000 elevi ai şcolilor genera­ pioniereşti şi mai ales con­ nizare a activităţilor de va­ a cîte 7 zile fiecare. lui. Elevii şl pionierii Liceului Criş vor organiza o excursie sînt doar „copacii" (în acţiu­ grupuri de elevi pentru „ma­
le, ai liceelor şi şcolilor pro­ ducerile şcoli-lor, cadrele di­ cantă. Pe malul lacului artificial de 7 zile ..Pe urmele lui A- nile acestea fiind cuprinşi li­ rea aventură" la foc de vreas­
fesionale din judeţul nostru dactice să organizeze zilele de Iniţiativele în multe şcoli de la Cinciş-Hunedoaia vom Haţeg vor petrece zilele va­ vrani lancu. craiul munţilor". bia 20 la sută din numărul e­ curi. într-o noapte în care,
, intră în lumea „m lrifW a vacanţă în aşa fel Incit şcoa­ au răsărit şi de data aceasta. avea o tabără în corturi pen­ canţei într-o tabăiâ proprie la Cea mal interesantă acţiune levilor din judeţ). Dincolo de pentru prima dotă vor desco­
vacanţei de vară, trebu'e să la să fie simţită şi întllnitâ Astfel, s-a reuşit ca, pe lingă tru iniţierea la înot şi ca­ Cabana Pietrele din Retezat. din vacanţă va fi. fără îndo­ copaci însă. trebuie să ve­ peri imensitatea cerului şi fai­
fie frumos împodobite, iar permanent, dincolo de porţile cei 2250 pionieri şi elevi câ- notaj a pionierilor şi elevilor Pentru elevii pasionaţi de ială. cea organizată cu pio­ dem pădurea. A considera nele pămîntulu* ? Este tare
„covorul fermecat" la care ele­ ci, pe potecile tainice ale mun­ i'e-ş» vor petrece vacanta în din licee şi şcoli piofesionale. studiul istoriei, în colaborare nierii şi elevii din municipiul drept reuşită vacanţa pe plan greu să ne întîlnlm cu elevii
vii au visat întregul an şcolar, ţilor, în tabere şi excursii, pe tabere finanţate din fondul O tabără asemănătoare se oi- cu Muzeul Judeţean, va fi or­ Deva: o expediţie.cu plutele local, numai prin prisma aces­ noştri pe malul apei, la scal­
să nu fie doar o promisiune, terenurile de sport, în expe­ centra), aproximativ 1100 pio­ ganizeazâ pe malul Streiului ganizată o tabără de sprijini­ pe Mureş, de la Deva la Arad. tora. înseamnă, la urma ur­ dă. la pescuit, la un joc ,.de-a
un fel de „fata morgană". diţii vesele şi temerare. în Ju­ nieri şi elevi vor fi cuprinşi pentru elevii şi pionierii din re a cercetărilor arheologice Cu acest prilej, timp de 7 zile, mei, „a ne fura singuri căciu­ indieni'" ?
Este timpul ca toţi cei care rul focurilor de popas. Acei în tabere organizate din ini­ municipiul Deva. de la Micia. „cutezătorii noştri" vor trăî pe la". Este neplăcut să consta­ Vacanţa nu presupune nea­
ne ocupăm de educarea sl in­ profesori şi învăţători, coman­ ţiativa şcolilor şi municipiilor, Municipiul Petroşani orga­ Şi in problema organizării viu reconstltuiiea aventurilor tăm că. an de an, unele con­ părat tabere şl excursii lungi,
struirea elevilor să înţelegem danţi de unităţi şi secretari ai cu contribuţia părinţilor şi din nizează mai multe serii de ta- excursiilor, orientarea mai e- lui Huckleberry — Finn, cu­ duceri de şcoli, organizaţii acţiuni „teribile". Ea este la
nu o „ruptură* în anul şco­ organizaţiilor U.T.C. care îi economiile elevilor. bâiâ la cabanele Buta. Rusu lasticâ a Comandamentului noscutul erou al lui Mark U.T.C. şi unităţi de pionieri îndemîna fiecăruia.
lar, o pauză în munca educa­ însoţesc cu rucsacul pe poteci La Orâştioa»*a de Sus, în şi Stiaja din Munţii Parîng. Central aduce o seamă de e­ Tivaln. dau „vacanţă" vacantei. ns- Pornind de la asemenea ce­
tivă ci, dimpotrivă, cel mai dc munte, istorisesc în jurul imediata apropiere a cetăţilor Cileva şcoli, printre caie a­ lemente noi, valoroase. Se ex­ Pionierii din municipiul Pe­ cunzîndu-se după paravanul rinţe şi subliniind încă o da­
bun prilej pentru realizarea focului de vreascuri, pedalea­ dacice, Consiliul judeţean al mintim Şcoala generală Oi*âş- tinde organizarea unor genuri troşani vor reconstitui, pe jos. tă că timpul este înaintat, a-
transferului de valori în ca­ ză în fruntea phitonului pe Organizaţiei pionierilor şi In- tie, Şcoala generală Beriu. de excursii, mai interesante si vechiul „drum al sări'* diu fals al unor argumente por­ pelâm la toate cadrele didac­
nite din comoditate, din tea­
drul cuplului educativ profe- drumurile vacanţei, organizea­ spectoiatul şcolar judeţean Şcoala generală Orăşlioara de cu mai multe valenţe educa­ ma de efort şi. poate, din lip­ tice. la toţi factorii responsa­
sor-elev, un teren fertil pentru ză Jocuri vesele, antrenamen­ organizează o tabără arheo­ Sus, Liceul din Orâştie. orga­ tive (schimburi, prin obligaţii Valea Jiului la Sibiu, prin Pa- sa resortului de neinlocuit — bili de organizarea vacantei,
rfng. Munţii Sebeş»ilui* şi Mun­
libertatea iniţiativelor, pentru te, vor rămîne pentru totdeau­ logică, cu două serii a cile 50 nizează tabere proprii la şco­ reciproce de excursionişti în­ ţii Sibiului. să dea dovadă de generozita­
educare, dar mai ales pentru na în amintirea elevilor. pionieri şl şcolari, membri ai lile de 4 ani din Munţii Orâş- tre oraş şi sat, excursiile cu pasiunea şî răspunderea pro­ te şî iniţiativă, de strădanie şi
fesională : „Copiii noştri nu
autoeduca re. Activităţile frumoase şi în­ cercurilor de. istorie şi aî cer­ tiei (Grădişte, Mâgureui. Cos- corturi, excursiile cu cazare Acestea sînt acţiunile mai vin la şcoală în vacanţă" (cine dăruire, să privească în tre­
Fără îndoială că, după ulti­ drăzneţe. născute dinlr-o rea- curilor ' „micilor muzeografi". teşti), şi un schimb prin re­ In cabane sezoniere, şuri. co­ deosebite. Bineînţeles, vacan­ cut, la propria lor copilărie,
ma zi de curs. şcoala trebuie lisfă şi largă consultare a be­ Du» iniţiativa municipiului ciprocitate cu şcoli de pe li­ libe de munte, excursii pe ur­ ţa nu va oferi elevilor numai ne obligă sâ-i aducem la şcoa­ şi să o ofere tinerilor aşa cum
să rămină undeva departe, in neficiarilor — elevii, sp-iji- Hunedoara, la Liceul Ghelar, toral. mele unor evenimente istori­ tabere şi excursii. în progra­ lă ?), „nu plac elevilor acţiu­ au visat-o şi dorit-o ei întot­
nostalgia despărţirilor de o va­ nîţi nemijlocit de către multe în zona pâdm*enilor, cunoscu­ Municipiul Hunedoara orga­ ce etc.). mele de activităţi pentru va­ nile organizate de noi" (lăsaţi deauna.
ră. dar şi in dorinţa arzătoare cadre didactice — reclamă şi tă pentru valoarea iuodilâ o nizează o tabără pentru elevi Pe lingă cele 55 excursii fi­ canţă sînt şi trebuie să fie pre­ că îşi organizează şi singuri i
a reîntilnirii. Tocmai această justifică pentru prezentul nos­ folclorului şi a obiceiurilor, se în localul Şcolii generale Alun nanţate. la care participă pes­ văzute întreceri sportive, cît GLIGOR HASA
cerinţă pedagogică obligă or­ tru, curenţi de înnoire în moda­ organizează o tabără a ..mici­ şi o tabără în corturi pe Va­ te 2000 de pionieri şi \levî. mai multe drumeţii, acţiuni vacanţa), „elevii noştri pleacă I IOAN RA7IU