Page 5 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 5

PROLETAR!  DIN  TOATE  T.\?!'E.  UN171-VA  I


                                                                                                                                 Furnalul



                                                                                                                                 nr.  4



                                                                                                                                 produce



                                                                                                                               | din  nou
                                    JUDEJEAN  HUNEDOARA  AL  RC.R.  Şl  Al.  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU
                                                                                                                               I

         ANUL  XX.  NR.  4172                            DUM INICA  2  IU N IE   1968                     4  PAGINI  30  BANI
                                                                                                                               |   Timp  de  45  de  iile,  furna­
                                                                                                                                 lul  nr.  4  de  la  Hunedoara  a
                                                                                                                                 fost   „patronal"  de   către
                                                                                                                                  monlorii,  instalatorii  şi  zida­
                                                                                                                                 rii  şamotori  de  la  I.C-S.H.  A-
                                                                                                                                 vind  la  îndemînâ  utilaje  de
                    încheierea vizitei delegaţiei                                                                                 mare  productivitate  şi  piese  I
                                                                                                                                  metalice
                                                                                                                                           preasamblate
                                                                                                                                                        la
                                                                                                                                  sol,  eî  au  izbutit  să  execute
                                                                                                                                  la  acest  agregat  siderurgic
                                                                                                                                  un  însemnat  volum  de  lucrări
                                                                                                                                  in  cadrul  reparaţiei  capitole.                 TERMOCENTRALA                             Foto :  V.  ONOIU
                                                                                                                                  Furnalul  şi-a  redobindit  tine­
                    de partid şi de stat române                                                                                   reţea,  vigoarea  caracteristică.
                                                                                                                                  Termenul  de  intrare  in  pro­
                                                                                                                                  ducţie  a  furnalului  a  (ost  a*
                                                                                                                                  dus  moi  aproape  cu  4  zile,
                                                                                                                                  faţă  de  timpul  prevăzut  in
                                                                                                                                  planul  de  stat.                      POLITICĂ  DE  CADRE
                                                                                                                                    In  legătură  cu  acecstă  im­
                                în R. S. F. Iugoslavia                                                                            tat  un  interviu  tovarăşului  O-
                                                                                                                                  portantă  rcolizure,  am  solici­
                                                                                                                                  leg  Bublic,
                                                                                                                                  combinatului.  inginer  şef  al   LÂ  NIVELUL  CERINŢELOR
                                                                                                                                    —  In  editate  de   benefi­
                                                                                                                                  ciar,  cum  apreciaţi  lucrările
                        Plecarea  spre  patrie                                                    CONVORBIRILE                    executate  la  furnalul  nr.  4 ?
                                                                                                  OFICIALE                          —  De  la  bun  început  ţin               ETAPEI  ACTUALE
                                                                                                                                  să-mi  exprim  satisfacţia  faţă
           POl.A.  —  Simbătă   rin pă -   $pi)iak,  Telar  Stambolici.  la-   Ua  aeroport,  după  intonarea   BRIONI  1.  —  Trimişii  spe­  de  activitatea   desfăşurată.
         amiază  şi-a  încheiat  vizita  o-   kov  Blajevici,  Rato  Dugonici.   imnurilor  de  stat  ale  Româ­  ciali  Agerpres,  S.  Stnijan  şi   Deşi  au  trebuit  să  facă  faţă
         ficialâ  în  Iugoslavia  vecină  şi   Vlodimir  Popovici.  Marko  Ni-   niei  şi  Iugoslaviei,   tovarăşul   N.  Plopeanu.  transmit :  Sîm-   unui  volum  de  muncă  destul
         prietenă,  rlelqcnţin  Hc  partirl   kezici,  Mustafa  Săbiei.  Liubo   Nicolae  Ceauşescu.  împreună   bălă  s-au  încheiat  la   Bnoni   de  mare,  montind  peste  500
         şi  de  .slat  a  ltepi»b!ic:i  Socia­  Ha biol.  lakşa  T’elnci  şi  alte   cu  tovarăşul  losip  Broz  Tito.   convorbirile  dintre  delegaţia   tone  construcţie   metalică  şî   IOACHIM   M O G A
         liste  România.  condusă  de  to­  persoane  oficiale       au  trecut  în  revistă  garda  dc   Republicii  Socialiste  HomAma   piese  grele  şi  inzidind  o  can­
         varăşul  Nicolac  Ceauşescu.  se­  Membrii  delegaţiei   române   onoare  Au  fost  trase  21   de   şi  delegaţia  Republicii  Socia­  titate  de  3000  tone  cără­    prim-secretor  al  Comitetului  judeţean  dc  partid  Hunedoara
         cretar   general   al  C  C.  al   şi  conducătorii  iugoslavi   nu   salve  de  onoare   liste  Federative  Iugoslavia  mizi  refractare,   constructorii
         P.C.R..  preşedintele  Consiliu­  urcat  pe  o  navă  care  a   fost   Membrii  delegaţiei  române   Din   partea   română   au   n-au  scăpat  nici  o  clipă  din
         lui  de  Stal.                escortată  de  vedete  torpiloare   îşi  iau  rămas  bun  de  la  re­  participat   tovarăşii   Nicolae   vedere  problema  calităţii  exe­  Conferinţa  Naţională  o  parti­  seama  de  criteriile  stabilite  de   Ic.  atenţia  noastră  se  îndreap­
           Tenlrii  a-şi  condnrc  oaspe­  ale  marinei  militare  iugosla­  prezentanţii  organelor  locale   Ceauşescu.   Ion   C.heorghc   cuţiei.  Atît  instalaţia  de  insu-   dului  a  adoptat  măsuri  de  o   partid  în  această  privinţă.  tă  în  mai  mare  măsură  spre
         ţii,  Ia  vila  „Brionka".  reşedin­  ve.  Ua  Poln  au  venit  în  întâm­  rle  partid  şi  ele  stat.  de  la  con­  Maurer.  Paul  Niculescu-Mizil.   flare,  de  răcire,  cea  de  încăr-  !   ex'cepţionalâ  importanţă  pri­  Comitetul  judeţean  de  partid   asigurarea  necesarului  de  ca­
         ţa  delegaţiei  române,  an  vc-   pinare  reprezentanţii  oraşului.  ducătorii  iugoslav*.  Gheorghe  Râdulescu.   Goorge   care  a  materiilor  prime,  cit  şi  I   vitoare  la  perfecţionarea  con­  Hunedoara  socoteşte  politica   dre  cu  pregătire  superioară  şi
         r.it  tovarăşul  losip  Bro/  Tilo.   Tovarăşii  Nicolae  Ceauşescu   Tovarăşul  Nieolac  Ceauşescu   Macovescu,  Aurel   Mâlnâşan  preincâlziioarete  de  aer  au  t   tinuă  a  activităţii  economi­  de  cadre  sub  toate  aspectele   medio  tehnică  de  specialitate
         preşedintele  R.SF,  1 nqoslavia.   şi  losip  Broz  Tito  au  străbă­  şi  soţia,  membrii   delegaţiei   Din   partea   iugoslavă   au   fost  executate  la  un  nivel  ca­  ce   şi   sociale   din   patria   ei  —  selecţionare,  promovare   pentru  actualele  uzine  şi  fa­
         preşedintele  U.C.I..  şi  şotia.  tut  oraşul  eu  o  maşină  des­  române  îşi  iau  un  călduros  ră­  participat   tovarăşii   losip   litativ  ridicat,  care  satisface   noastră.   Fiind   o   materia­  şi  educare  —  una  din  laturile   brici.  unităţi  agricole  etc.,  cit
           In  porlut  Driom,  împodobi   chisă.                     mas  bun  de  la  tovarăşul  losip   Broz   Tito,   Mialko   Todo-   exigenţele.         lizare   a   Directivelor   Con­  esenţiale,  fundamentale  a  acti­  şi  pentru  obiectivele  cc   ur­
         festiv,  se  afla  alinuală  o  gardă   Pe  străzile  oraşului.  împo­  Broz  Tito  şi  soţia.  rovici,  Mika   $piliak,   Pelar   —  Cu  ocazia  reparaţiei  ca­  gresului   al   IX-lea   şi   re-   vităţii  sale.  In  acest  sens.  a-   mează  sâ  intre  in  funcţiune
         dc  or.oarc  a  marinei  militare   dobite  eu  d:\ipelele  de  stat  ale   La  ora  17.  avionul  special  n   Siiambolici.   Takov   Blajevici,   pitale.  s-au  adus  şi  unele  îrn-  flecUnrl  înaltele  cerinţe  ale  e­  vcm  în  vedere  —  pe  baza  re­  în  următorii  ani.  Aceasta  în-
         iugoslave.                    României  şi  Iugoslaviei.   nu­  decolat  spre  Bucureşti.  Piuă   Rato  Dugonici,  Vlaihmir  Po­  I  bunălăţiri  tehnice ?  tapei  actuale  pe  care  o  străba­  zultatelor  dobîndite  de  orga­  l.rucît  progresele  înregistrate
           Pentru  a  conduce  pe  naspeli   meroşi  locuitor*  au  salutat  tu   )a  frontieră,  el  a  fost  însoţit   povici.  Marko  Nikezici,  Mus­  —  Desigur.   Profitind   de   te  ţara  noastră,  hotâririle  con­  nele  şi  orqanîzaţiile  dc  partid   în  domeniul  mecanizării,  auto­
         au  venit,  de  asemenea.  Inva-   căldură  pe  membri'  delegaţiei   rle  avioane  ale  aviaţiei  milita­  taţa  Săbiei,  Liubo  Babici.  lak­  timpuf  acordat  reparaţiei  pla­  ferinţei  pun in faţa  partidului,   —  repartizarea  în  toate  locu­  matizării  şi  chimizării  produc­
         lăşii  Mialko  Todorovic1,  Mika  române                    re  iugoslave.                şa  Petrici.                   nificate,  s-au  efectuat  lucrări   a  întregului  popor  cerinţe  ca­  rile  şi  în  toate  sectoarele  de   ţiei  impun  ca  mijloacele  mo­
                                                                                                    Convorbirile  s-au  desfăşurat                            litativ  noi.  înfăptuirea  lor  ne­  muncă  a  unor  oameni  de  ma­  derne  sâ  fie  conduse  numai
                                                                                                   într-o  atmosferă  cordială,  prie­  de  mecanizare  a  sondelor cu   cesită  ca  în  toate  sectoarele   re  încredere  prin  gradul  do   dc  lucrători  caic  posedă  ample
                                                                                                                                  ajutorul  cărora  se  măsoară
                                                                                                   tenească.
                                                                                                                                                               vieţii  sociale  să  existe  cadre
                        Sosirea  în  Bucureşti                                                                                    nivelul  de  încărcare  a  furna­  capabile,  oameni  care  să  se   specializare  şi  conştiinţa  lor   cunoştinţe  dc  specialitate  din
                                                                                                                                                                                             partinică,  promovarea  cu  mult
                                                                                                                                                                                                                          cric  mai  diferite  domenii  ale
                                                                                                                                  lului.  Ţin  să  precizez  că  a­
                                                                                                   DEJUN  OFERIT
                                                                                                                                  ceastă  operaţiune  se   făcea   reliefeze  prin  temeinice  cunoş­  curaj  a  tinerilor  absolvenţi  ai   ştiinţei.
                                                                                                                                                                                             şcolilor  superioare  de  partid
                                                                                                                                                                                                                            In  această  privinţă  re  este
                                                                                                                                  Înainte  manual  şî  greoi.  De   tinţe  profesionale  şi  politice,
                                                                                                   DE  PREŞEOINTELE                                            printr-un   devotament   fără   şi  de  stat.  şcolilor  medii  teh­  călăuză  indicaţia   tovarăşului
           Simbătă  seara,  s-a  înapoiat   diiilnl  Permanent,  secretar   al   şi  al  quvernului,  conducători                 asemenea,  suprafaţa  de  în­  margini  faţă  de  politica  parti­  nice.  cursurilor  de  perfecţio­  Nicolae  Ceauşescu  potrivit  că­
         in  Capitală.  după  o  vizită  fâ-   CC.  al  P.C.R ,  C.beoTqhe   în ­  ai  instituţiilor  centrale  şi  orqa-   TITO  călzire  a  cauperelor  a  fost   dului,  prin  spiritul  lor  m ili­  nare  alături  de  cadrele  vârst­  reia  este  necesar  ca  noile  co­
         "ulâ  în  Republica   Socialistă   duioşai,  membru  al  Comitetului   niz.a(iilor  obşteşti,  qmerali.  zia­            extinsă  cu  25  la  sută  prin  fo­  tant.  activ.  Ceea  ce  s-a  rea­  nice  cu  o  îndelungată  şi  va­  mitete  judeţene  de  partid  „sâ
          .  c'erativâ  Iugoslavia,  la  in­  Executiv  al  CC.  al  P.C.R.,  vice­  rişti  români  şi  corespondenţi   Sîmbâtă  Ia  amiază,  tovarăşul   losirea  cărămizilor  tip  „fagu­  lizat  în  acest  domeniu  trebuie   loroasă  experienţă.  manifeste  o  preocupare  mai
                                                                                                                                  re",  la  inzidire,  prin  moderni­
         citaţia  tovarăşului  losip  Broz   preşedinte  al  Consiliului  de  M i­  ai  presei  străin?.  losip  Rroz  Tito.   pr?şedintolc                   continuat  pe  un  plan  superior   Activitatea  de  selecţionare  şi   intensă  pentru  cunoaşterea  ca­
         Tito,  preşedintele  R.S.F  Iueo-   niştri.  C.oorqc  Macovescu.  prim-   Ap  fost  de  fntâ  şefi  ai  misi­  R.S.F.  Iugoslavia,  preşedintele   zarea  sistemului  de  ardere  şi   pentru  a  se  putea  menţine  şi   promovare  a  cadrelor  are  un   drelor.  a  activiştilor  de  partid,
         slavia.  preşedintele   Uniunii   adjunot  a]  ministrului  afacerilor   unilor  diplomatice  acreditat!  in   U.C.I.,  .şi  solia  au  oferit  un  de­  □  profilului  puţului  de  arde­  stimula  acea  condiţionare  reci­  caracter  sistematic,  continuu.   pentru  promovarea  in  munci
         Comuniştilor  din   Iugoslavia,   externe,  şi   Aurel   Mâlnâşan,   Republica  Socialistă  România,   jun   in   cinstea   tovarăşului   re.  Astfel,  temperatura  aeru­  procă.  extrem  de   dinamică   Dacă  în  general   munca  pe   dc  conducere  în  organele  de
                                                                                                                                  lui  ce  va  fi  insuflat  în  furnal
         delegaţia  de  partid  şi  de  slai   ambasadorul   României   la   membri  ai  Ambasadei  Republicii   Nicolac   Ceauşescu,   secretar   se  va  mări  cu  peste  100  gra­  prin  conţinutul  ei  între  cerin­  campanii,  intermitenţele  st n t   partid  şi  de  stat  a  celor  mai
         y  Republicii  Socialiste  Româ­  Belqrad.                  Socialiste  Federative   Inqosla-                            de  C,  contribuind  şi  pe  a-   ţele  obiective  ale  dezvoltării   dăunătoare,  apoi  în  acest  do­  buni  tovarăşi,  avînd  temeinice
         nia.   condusă   de   tovarăşul                             \ ia.                        general  al  CC.  al  P.C.R.,  pre­  ceastâ  cale  |a  reducerea  con­  sociale  şi  capacitatea  cadrelor   meniu  hpsa  dc  continuitate,   ninoştinle  profesionale  în  do­
         Nicolae  Ceauşescu.   secrelar   Ia  sosire,  pe  aeroportul  Bă­  Un  mare  număr  dc  locuitori   şedintele   Consiliului  de  Stat                dr  a  satisface  aceste  cerinţe,   măsurile  luate  sub   imperiul   meniul  respectiv.   pricepere
         eer.eral  al  C C,  al  P.C.R.,  pre­  noasa.  deloqal.ia  a  fost  saluta-   ai  Capitalei,  aflaţi  pe  aero­  1  al  Republic-ii  Socialiste  Româ­  sumului  soecific  de*  cocs  uti­  a  perfecţiona  formele  de  pro­  cerinţelor  de   moment   sînt   organizatorică,  pregătire  poli­
                                                                                                                                  lizat  in  procesul  de  elaborare
         şedintele  Consiliului  de  Stal.   lă  de  tovarăşii   C.beorqb^  A-   port,  au  făcui  o  primire  deo­  nia  si  a  soţiei.  7  a  şarjelor  de   fontă.  Con­  ducţie.  educa,  organiza  şi  mo­  piedici  care  anulează  orice  e-   tică  corespunzătoare,   calităţi
         core  a  fost  întovărăşit  de  soţie.  posiol  Alexandru  Rirlârleami   sebit  de  călduroasă  1 conducă­  J-a  dejun  au  participat  mem­  structorii  au  făcut  o  treabă   biliza  masele  la  o  act’vitate   ficacitale.  Pentru  că  prin  în­  care  sâ  le  permită  sâ  înfăp­
           Din  delegaţie  nu  făcut  parte   Emil  Rod narnş,  Chivu   Stoica.   torilor  partidului  şî  statului   brii  delegaţiei  române  şi  con­  foarte  bună  ;   predindu-ne   creatoare.  săşi  definire  activitatea  cu  ca­  tuiască  neabătut,  în  mori  e-
         tovarăşii  Ion  Glirorqhc  Maurer,   Vjrrtil  Trolin.  Ilie  Vcrdet,   de   nostru   Tovarăşii   Nicolae   ducători   de  partid  şl  de  stal  furnalul  mai  devreme,  ne-au   însemnătatea  măsurilor  pri­  drele  presupune  selecţie,  op­  xomplar  politica  partidului  şi
                                                                                                   iugoslavi.
         membru  ol  Comitetului  Execu­  membri  şi  membri  supleanţi  ai   Ceauşescu  şi   Ton  Gheorghe                       dat  posibilitatea  să  abţinem   vind  reorganizarea  adminîs-   ţiuni, examinări atente.  o  lar­  guvernului  nostru".
         tiv.  al  Prezidiului  PermancnT  ol   Comitetului  Executiv  al   CC   Maurei  răspund  oralelor  mul­  Tovarăşii  losip  Broz  Tito  şi   in  plus,  in   acest  an  1.200   trativ-teritorîală  a  ţârii  constă   gă  viziune  rle  perspectivă,  for­  Intre  preocupările  actuale  în
         CC.  al  P.C.R.,   preşedintele   al  P.C.K.,  secretari  ai  CC.   al   ţimii.  dau  mina  cu  numeroşi   Nicolae  Ceauşescu   au  rostit   tone  fontă.  —  şi  nu  în  ultimul  rînd  —  şî   marea  cu  grijă  şi  răbdare  a  u­
         Consiliului  de  Miniştri  care  a   P C.R.  vicepreşedinţi  ai   Con­  bucureşten;  care  au  venit  să-i   toasturi  calde  si  prieteneşti.       In  aceea  că  astfel  s-au  creat   nor  conducători  apţi  sâ  facă   (Continuare  in  pag.  a  2-a)
         losl  întovărăşit  de  solie.  Paul   siliului  de  Stat  şi  ai  Consiliului   întâmpine.  Un  grup  de  pio­  Dejunul  s-a  desfăşurat  în­  V.  DRAGOMIR  condiţii  mai  bune  pentru  a  cu­  fată  răspunderii  cu  care  i-a
                                                                                                   tr-o  atmosferă  deosebit
         Niculesni-Mr/.il.   membru   al   de  Miniştri  membri  ai  CC.  al   nieri  au  oferit  flori  mentbri-   cordială.  de                              noaşte  temeinic  cadrele   d  n   investit  poporul.  De  aceea.  Co­
         Comitatului  Executiv,  al  Prnzi-  P.C.K.,  ai  Consiliului  de   Stat  lor  delegaţiei.                                                            toate domeniile,  nu  numai  „du­  mitetul  judeţean  de  parlid  a   ------------------------------------------N
                                                                                                                                                              pă  dosar",  ci  după  modul  gini   aşezat  astfel  activitatea  cc  o
                                                                                                                                                              activează  în  vederea  îndepli­  desfăşoară  pentru  recrutarea,
                                                                                                                                                               nirii  sarcinilor   încredinţate,   selecţionarea  şi   promovarea   CARNET
                                                                                                                                                                                             cadrelor,  incit  aceasta  sâ  se
                C o m u n ic a t   c o m u n                                                                                                                  rum  se  comportă  la  locul  lor   înscrie  ca  o  normă  permanen­
                                                                                                                                                              de  muncă  şi  in  general  in  via­
                                                                                                                                                                                             tă  nu  numai
                                                                                                                                                                                                          la  nivel  jude­
                                                                                                                                                               ţa  socială.  In  felul  acesta  au
                                                                                                                                                              apărut  premise  dinlre   cele   ţean.  ci  pe  toate  treptele  mun­
                                                                                                                                                              mai  favorabUe  pentru  lărgi­  cii  de  partid.                 CULTURAL
                                                                                                                                                               rea  activului,  pentru  a  avea  în   Comitetului  judeţean  îi  re­
           Ia  invitaţia  preşedintelui  Re-   nelor  reprezentative  şi  orqane-   dului  Comunist  Român,  Gheor-                                            permanenţă  în  cîmpul  vizual   vine  importanta  obligaţie  de
         nnhlicii   Socialiste  Federative   lor  dc   auloconduccrc.   loind   qhe  Rădulcscu,  membru  al  Co­                                               un  număr  mai  mare  de  oa­  a  desfăşura  o  activitate  per­
         Iugoslavia.  preşedintele  Lniu-   cunoştinţă  de  realizările  obţi­  mitetului  Executiv  al  Comite­                                              meni  corespunzători  sub  toate   manentă  de  control  şi  îndru­
          ui  Comuniştilor   clin  Iugosla­  nute  de  popoarele  Iuqoslavicl   tului  Central  al  Partidului  Co­                                           aspectele,  din  care  să  se  poată   mare.  cu  scopul  de  a  înfăptui
         via,  losip  Broz  Tilo,  Intre  27   în  construirea  socialismului,  suh   munist  Român,  vicepreşedinte                                          alege,  fărâ  grabă,  pe  cei  mai   o  coordonare  unitară  a  tutu­
         mai  şi  1  iunie  1968  a  lacul  o   conducerea  Uniunii  Comunişti­  al   Consiliului   dc   Miniştri.                                            buni  dintre  cei  mai  bun!  pen­  ror  măsurilor  dc  selecţionare,   Cercul  literar
         vizită  oficială  tn  Republica  So-   lor  din  luqoslavid-  C.eorqe  Macovcscu.   prim-ad-                                                         tru  diferitele  posturi  de  con­  creştere  şi  promovare  a  cadre­
         cialislâ  Federativă   Iugoslavia  Deleqaţia   s-a  bucurai  pre-   junct  al  ministrului  afacerilor                                                ducere,  evitîndu-se  situaţiile   lor  corespunzător  cerinţelor  di­
         0  rieleqalie  română  de  parlid   tulindcni   de  o  primire   căl­  externe,   şi  Aurel  Mâlnâşan,                                                cînd  sub  imperiul  necesită­  feritelor  ramuri  ale  construc­  „Columna”
         şî  de  stal,  condusă  de  secreta­  duroasă.  expresie  a  prielcnlei   ambasadorul   extraordinar   şl                                             ţilor  de  moment  sc  făcea  „ra­  ţiei  economice  şi  sociale  Ple-
         rul  qeneral  a)  Comitetului  Cen­  tradiţionale  dinlre   popoarele   plenipotenţiar  al  Republicii  So­                                           bat"  la  calitate,  nu  se  ţinea  cînd  de  la  posibilităţile  loca-  Pentru  creatorii  literari  din
         trat  al   Partidului   Comunlsl   celor  două  ţări.       cialiste  România  în  Republica                                                                                                                      oraşul  Deva  a  luat  fiinţă  cer­
         Român,  preşedintele  Consiliu­  In  timpul  vizitei  an  ovul  lor   Socialistă   Federativă  luqosla-                                                                                                           cul  literar  „Columno".  Secre­
         lui  de  Slat  al  Republicii  Socia­  convorbiri  otîcialc  la  care  au   via.                                                                                                                                  tar  af  cercului  este  prozatorul
         lele    România.    Nicolae   participat :                    Din  parlea  luqnslavă :  losip                                                                De  la  Universitatea  serala                        Octavian  Teodoru,  iar  din  bi­
         Ceauşescu,  care  a  fost  întovă­                          Broz  Tilo,  preşedintele  Republi­                                                                                                                   rou  fac  parte  Troian  Filimon
         răşit  dc  soţie.               Din  parlea  română :  Nicolae   cii  Socialiste  Federative  lugo-                                                                                                               fi  Vasile  Dan.  Şedinţele  au
                                       Ceauşesni,  secrelar  qeneral  al                                                                                              de  marxism-leninism  Deva                         ţ  loc  soptâminol,  in  fiecare  xi
           In  timpul  vizitei  în  Inqosla-   Comitetului   Central  al  Parti­  slavia.  preşedinlele  Uniunii  Co­
         vid,  dcleqalid  română  de  partid   dului  Comunist   Rnmân.  pre-   muniştilor   din   Iugoslavia.                                                     Examenele  de  sfîrşit  de  on  şi  de  absolvire   vor  avea   loc   de  vineri,  orele  18,  la  sediul
                                                                                                                                                                                                                           Casei  de  creaţie  populară  a
         si  de  slat  a  vizilat  oraşe,  o-   şcdinlelc  Consiliului  de  Slat  al   Mialko  Todorovîci   secretarul                                          după  cum  urmează :                                       judeţului  Hunedoara.
         bieclive  industriale  şi  aqricolc,   Republicii  Socialiste  România.   Comitetului  Executiv  al  Comi­                                                In  zilele  de  luni  10  şi  marţi  11  iunie  1968,  secţiile:
         instituţii  culturale  din  republi­  Ion  Ghcorqhe  Maurer,  membru   tetului  Central  ol  Uniunii  Co­                                                 —  Istorie,  anul  I;
         cile  socialiste  Serbia,  Slovenia.   al   Comitetului   Executiv,   al   muniştilor  din  Iugoslavia,  mem­                                             —  Economie,  anii  I  şi  ||;
          Croaţia   şi  Muntcneqrn.  Dis-  Prezidiului   Permanent  al  Co­  bru  al  Consiliului   Federaţiei.                                                    —  Filozofie,  anii  I,  II  şi  III;                    Expoziţie
          1 inşii oaspeţi   au   avut   nu­  mitetului  Centra)  al  Partidului                                                                                    —  Construcţie  de  partid,  anii  I  şi  II.
         meroase  intilniri  cu  oameni  ai   Comunist  Român,  preşedintele   Mlka  Şpiliak.  preşedintele  Ve-                                                   In  zilele  de  miercuri  12  şi  joi  13  iunie  1968,  secţiile  :
         munci»   din republicile  socia­  Consiliului  de  Miniştri.   Paul   cel  Executive  Federale,  mem­                                                     —  Istorie  anul  II;                                    şcolară
         liste  amintite  şi  au  purtat  con­  Nîculcscu-Mizil,   membru   al   bru  a!  Consiliului   Federaţiei,                                                —  Economie  anul  III  ;
          vorbiri   cu  reprezentanţii  or­  Comitetului  Executiv,  al  Prezi­  membru  al  Prezidiului  Corallc-                                                 —  Construcţie  de  partid  anul  III.
                                                                                                                                                                   Examenele  se  ţin  in  sălile  Şcolii  generale  „Dr.  Pelru  Grota"   Ieri  după-amioxă,  fa  Gale­
         ganizaţiilor  dc  partid,  ai  orqa-   diului   Permanent,  secrelar  al                                                                               din  Deva,  inceprnd  cu  orele  16.                       riile  de  artă  ale   Fondului
          nizaţillor   soclal-politice,  orga­  Comitetului   Central  al  Parti­  (Continuare  tn  pag.  e  4-a)                                                                                                          plastic  din  Deva  s-a  deschis
                                                                                                                                                                                                                           expoziţia  judeţeană  de  dese­
                                                                                                                                                                                                                           ne  şi  obiecte  de  artă  popu­
                                                                                                                                                                                                                           lară  executate  de  pionieri  şi
                                                                                                                                                                                                                           şcolari.  Sint  expuse  peste  150
                                                                                                                                 realizat  un  beneficiu  supli­  producţie  in  valoare  de   4.6   Mnlt  sub  nivelul  posibdita­  de  lucrări.   Dintre  acestea,
          R E N TA B ILIZA R E A ,  0   CERINŢA                                                                                 mentai  de  ifio.non  ici.    milioane  Ici.  la  sfîrşil.ul  anu­  ţilor  sint  şi  rezultatele  obţinu­  33  au  fost  selecţionate  in  ex­
                                                                                                                                                                                                                           poziţia  pe  ţară  a  Concursului
                                                                                                                                  Analize  şi  studii  aprofun­
                                                                                                                                                              lui  s-nu  evidenţiat  numai  1.2
                                                                                                                                date  s-au  făcut  şi  în  cadrul   milioane  lei.  Se  reflectă  preg­  te  în  acţiunea  de  identificare   naţional  de  artă  plastică  al
                                                                                                                                                                                            şi  punere  în  valoare  a  rezerve­
                                                                                                                                intreprinderilor  care  ficşi  per   nant  faptul  câ  din  cele  42  mă­  lor  rle  reducere  a  dotaţiei  dc   pionierilor  şi  şcolarilor,  ur.de
                                                                                                                                sold  nu  au  pierderi,  realizează   suri  preconizate  să  fie  apli­  stat  de  I.  F.  Haţeg.  I.  F.  Pe­  ou  obţinut  numeroase  pre­
                                                                                                                                totuşi  unele  produse  sau  efec­  cate  aici.  numai  16  s-au  apli­  troşani.  Trustul  local  rle  con­  mii,  printre  core  un  loc  intii,
          ESENTIALÂ  A  PRO DUCŢIEI  M ODERNE                                                                                   tuează  servicii  cu   pierderi.   cat  integral,  restul  de  loc  sau   strucţii  Deva  şi  alte  întreprin­  două  locuri  doi  şi  menţiuni.
                                                                                                                                 Hune  rezultate  pe  această  li­
                                                                                                                                                              parţial.  Cauza  constă  în  prin­
                                                                                                                                                                                            deri.
                          9                                                    9                                                nie  s-au   obţinut  în  cadrul   cipal  în  lipsa  unui  control  sis­  Cu  toate  măsurile  întreprin­
                                                                                                                                C.S  Hunedoara,  la  întreprin­  tematic  din  parlea  colectivului   se  în  acţiunea  de  rentabilizare
                                                                                                                                derile  „Marmura"   Simeria.   de  conducere  la  fiecare  loc  de   a  produselor.  în  judeţul  Hu­  Simpozion
           Una  din  sarcinile  de  mare   ganelor  de  partid.  încă  din   deosebit  la  lemn  de  mină  şi   re  reorganizarea  rlepo: ilelor,   IM.C  Bircea.  ..Vidra-  Orâş-   muncă,  asupra  rundului  cum   nedoara  continuă  să-şi  desfă­
          importanţă  trasate  de  Congre­  anul  trecut  s-au  format  colec­  exploziv,  de  reorganizare  a  lu­  reducerea  consumurilor  speci­  tir.  care  an  reuşit  să  pună  în   se  realizează  studiile  şi  mă­  şoare  activitatea  încă  un  nu­
          sul  al  lX-)ea  al  partidului  o   tive  compuse  clin  specialişti   crărilor  de  deservire  şl  altele.   fice  la  fabricile  dc  cherestea   valoare  asemenea  rezerve  in­  surile  propuse.  măr  de  .14  întreprinderi  care   naţional
          constituie  creşterea  eficientei   caro  la  nivelul  întreprinderi­  Aplicarea  complexului  de  mă­  şi  valorificarea  superioară  a   cit  Ia  sfîrşîtul  anului  trecut,  sâ   O  situaţie  necorespnnz.âtoare   sint  planificate  să  primească
          economice  a  întregii  activităţi   lor  şi  secţiilor  au  analizat  cau­  suri  s-a  concretizai  in  redu­  masei  lemnoase.  Ca  urmare,   rentabilizeze  majoritatea  pro­  a  prezentat  la  sfîrşîtul  anului   dotaţii  de  stat  în  valoare  de
          de  produefie.  prin  rentabiliza­  zele  pierderilor  şi  au  făcut   cerea  pierderilor  planificate  cu   volumul  (lolaţîilor  dc  slat  pla­  duselor  planificate.  şi  I.  F.  Orâştie  Din  totalul   peste  200  milioane  lei.  Cele   de  pedagogie
          rea  tuturor  întreprinderilor  şi   propuneri  pentru   lichidarea   11  milioane  lei.  nificai  în  l!M>7  s-a  redus  cu   vSinf.  însă  întreprmdon  unde   studiilor  şi  măsurilor  propu­  mai  mari  valori  Je  înregistrea­
          produselor.  Înfăptuirea  acestei   .şi  reducerea  lor.  Ca  urmare.   Acţiuni  hotfirite  pentru  re­  peste  12n.0()('  Ici.  acţiunea  rle  rentabilizare  nu   se  au  fosi  rezolvate  in  între­  ză  întreprinderile  miniere  Bar­  ..Perspectivele  şcolii  şi  ale
          sarcini  iniplicâ  o  amplă  anah-   U  cele  20  unităţi  economice   ducerea  consumurilor  specifi­  Pe  baza  rezervelor  identi­  a  slat  in  ^uficienlâ  măsură  in   gime  numai  I.  in  timp  ce  6   za.  Deva  şi  Hunedoara  cît  .şî   educaţiei  socialiste"  s-a  in­
          'â  a  tuturor  resurselor  clin  în­  din  judeţul  Hunedoara  rare   ce.  extinderea  mccari/âni  o­  ficate  şi  valorificate,  u;:  număr   nlonlifi  rond licorilor  tchnieo-   au  fost  realizate  parţial  iar   întreprinderile  forestiere  Pe­
          treprinderile  productive,  stabi­  au  avui,  planificate  în  1907 pe   peraţiunilor de în că real şi trans­  dc  0  întreprinderi  planificate   adimnisIraLvo.  a  tuturor  ca­  una  dc  loc. Ca urmare,  rezul­  troşani.  Haţeg.  Orâştie  şi  De­  titulat  .simpozionul  naţional
                                                                                                                                                                                                                           «le  pedagogic,  ale  câruî  lu­
          lirea  şi  aplicarea  unor  măsuri   loial  activitate  pierderi,  aco­  port  in ^abataje.  reorganizarea   cu  pierderi  au  reuşit  la  sfiv-   drelor  dr  ingineri,  economişti   tatele  obţinute  în  acţiunea  de   va  Dc  asemenea,  Ia  începutul   crări  s-au  desfăşurat  vineri
          de  ordin  (clinic  şi  organizato­  perite  eu  dolnţii  de  stat,  s-au   transportului  în  subteran,  re­  şitnl  anului  irccut  sâ  realize­  ş*  tehnicieni.  Aici.  un  număr   reducere  a  dotaţiei nu satisfac.   anului  figurau  în  planurile  rle   şi  sinibâtă  la  laşi  in  orga­
          ric  care  să  asigure  moderniza­  identificai  şi  pus  în  valoare   ducerea  personalului  auxiliar,   ze  per  sold  beneficii  important,  fim  măsurile  stabi­  Faţă  de  o  valoare  preconizată   pioducţic  ale  întreprinderilor   nizarea  filialelor  locale  ale
          rea  şi  diversificarea  producţi­  importante  rezerve  rle  reduce­  a  cheliumiilor  cu  'întreţinerea   l-a  Induşl.na  laptelui  Sone­  lite  la  începutul  anulm  nu  au   de  632.000  lei  s-a  realizat  nu­  republicane  şi  dc  interes  local   Academici  şi  Institutului  dc
          ei.  sporirea  gradului  de  pre­  re  a  cheli ii leliîor  materiale  şi   şi  funcţionarea  utilajelor  au   ria.  rle  pildă,  unde  volumul   fost  înfaplwilc  de  loc.  iaraltcle   mai  22G.000  lei.  Nerenlizârile   peste  33  produse  şi  servicii  nc-   ştiinţe  pedagogice.
          lucrare  a  materiilor  prunc  şi   de  muncă.  La  întreprinderea   fost  întreprinse  şi  la  I  M.  De­  pierderilor  planificate  în  anul   numai  parţial.  Firesc,  şi  e-   au  fost  influenţate  de  volumul   renfabjlo.  a  căror  valoare  de­
          economisirea  acestora,  reduce­  minieră  Barza,  undo  volumul   va.                   trocul  a  fost  de  2.8  milioane   foct.cle  economice  sini  pe  a-   mare  al  penalizărilor  C F.R,   păşeşte  30  milioane  lei.  La  această  munifcstarc  au
          rea  cheltuielilor  de  producţie   pierderilor  planificate  a  fost   In  cele  4  iutrrpi inden  fores­  lei.  prin  îmbunătăţirea  indici­  ecraşi  măsură  al  flobinzilor  la  împrumut urile              participat  reprezentanţi  ai
          şi  sporirea  beneficiilor    de  pesie  120  milioane  lei,  s-au   tiere  din  judeţul  nostru  s-an   lor  de  utilizare  a  instalaţiilor   La  I  M  Hunedoara  dc  e-   restante,  a)  pierrlerlor  d>n  în­  VASILE  FURIR  catedrelor  dc  pedagogic  din
            Pe  această  linie  s-au  înscris   întreprins  acţiuni  penii u  ra­  întreprins  acţiuni  pentru  uti­  din  dotare,  reducerea  cheltu­  xcmpln,  deşi  prin  studiile  în­  treruperi.  rit  şi  de  productivi­  activist  ol Comitetului  judeţean   învăfăoiîntul  superior   din
          şi  acţiunile  întreprinse  in  uni­  ţionalizarea  lucrărilor  miniere   lizarea  mai  bună  a  mijloace­  ielilor  de  transport,  hnbunâ-   treprinse  au  fost  identificate   tatea  muncii  scăzută  înregis­  Hunedoara  al  P C.R.  (ară,  cadre  didactice  din  în-
          tăţile  industriale  din  judeţul   orizontale,  de  reducere  a  cnn-   lor  dc  transport,  dc  mecani­  lăţirea  conservării  laptelui  s-a   în  cursul  anului  trecur.  rezervp   trată  la  această  întreprinde-   vătâmîntul  do  rullură  gene­
          Hunedoara   La  indicaţia  or­  I  sumurilor  specifice.  în   mod  zare  a  operaţiilor  de  încărca­ I  redus  complet  dotaţia  şi  s-a  fie  reducere  a  chel»luciilor  de  |*#  (Continuare  Î d  pag  a  3-a)  rală.  cercetători  ştiinţifici.
                                                                                                                                                                                                                                                  j
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10