Page 2 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 2

Cuvîntarea  tovarăşului                                                                                   Vizita  tovarăşului                                                          Pentru  buna  desfăşurare  a




                                                                                                        ION GHEORGHE MAURER                                                                     lucrărilor  agricole de toamnă
                  C O LÂ E   CEÂUSESCU                                                                                                                                                           In  întreaga  ţară  continuă   Surare.  Tractoarele  şl  ma$l-   I i  :


                                                                                                       în judeţele Mureş şi Sibru                                                            ?  j  !   lu cră rile   agricole  de  sezon  ni le  aqrlcole  au   fost  re v l-  \
                                                                                                                                                                                                                          zuile  s»  reparate,
                                                                                                                                                                                               şl  se  Intensifică  p re g ă tirile
                                                                                                                                                                                                                                           iar  acum (  i
                                                                                                                                                                                               pentru  buna  desfăşurare  a
                                                                                                                                                                                                                          in  aproape  toate
                                                                                                                                                                                                                                             Judeţele  I
                                       domenlUe  de  activitate.  (A plau­  i& rcln l  noi  i  dejchlderea  anului                                                                           i   ln săm fnţărllor   de  toamnă.  slnt  qata  pentru   începerea  ■,
                                       ze  entuziaste).              universitar.  Avem   o  nouă  lege                                                                                         După  cum  rezulta  dtn  date­  însăm tntărllor.
                lore'dio  pagi.;!)                                   a  învă tâ m în tu lu i  care  oferă  o                                                                                    le  C o nsiliu lui  S uperior   al
                                         Un  singur  lucru  cerem,  to ­                                                          şl  În a lta   resp on sabilita te  cu   V iz ita   tova ră şului  M a u re r în          Pentru  aprovizionarea  cu   j
                                       varăşi,  ca  în  tonte  dezbaterile   bază  superioară  pentru  dezvol­  (Urmore  din .pag.  care  conduce  poporul  nostru   Judeţele  M ureş  şl  S ib iu  a  con­  A g ric u ltu rii,  în tre p rin d e rile    legume   în  perioada   de
                                       ştiin ţifice   să  se  pornească  de   tarea  a c tiv ită ţii  de  form are  a                                           s titu it  încă  un  p rile j  de  m a­  aqrlcole  de  stat  sl  coopera­  toamnă,  u n ită ţile   aqricole  au
         bazlndu-se  pe  aceasta  concep­  la  dorinţa  cinstită,  sinceră,  de   tinerelor  generaţii.  Consider  că             pe  d ru m u l  c o n s tru irii  socialis­                   tivele  aqricole  de  producţie   însăm tntat  $1  plantat  în  c u l­
         ţie.  pe  Ideile  m aterialism ului   a  servi  m ersul  înainte  al  socie­  în  preocupările  dv.,  un   loc           m u lu i.  L u in d   cu vîn tu l,  to va ră ­  nifestare  a  pro fu nd ulu i  ataşa­  1   au  arat  pînă  la  sfîrsltu l  lu ­  tură  succesivă  tomate,  cea­
         dialectic  şi  istoric,   pot   trage   tă ţii   noastre  socialisto,  idea­  p rincip al  trebuie  să-l   ocupe   tu lu l,  a c tiv ită ţii  de  creaţie,  pen­  şul  Ion  G heorghe  M a u rer  a  a­  m ent  al  oa m en ilo r  m u n cii  din   nii  auqust  aproape  trei  m i­  pă,  fasole  păstăi,  castraveţi
         concluzii  juste  despre  dezvol­  lu rile   poporului  nostru,  ca  in   preqătirea  în  bune  co n d iţii  a   tru   adîncirea  dem ocraţiei.  sig u ra t  pe  to ţi  cei  prezenţi  că   ta ra   noastră,  in d ife re n t  de  na­  lioane  hectare.  P loile   din   etc.,  o  suprafaţă  de  56.400
         tarea  societăţii,  pot  găsi  solu­  tot  ceea  ce  facem  să  avem  un   noului  an,  orqanizarea  desfă­  O cuplndu-se  de  situaţia  crea­  niciodată  p o litica    p a rtid u lu i   ţio n a lita te ,  fa ţă   de  p o litica   de   u ltim u l  tim p  au  perm is  acu­  ha,  Iar  In  solarii  846  ha.
         ţii  adecvate  problem elor   pe   singur  crez,  o  singură  năzuin­  şură rii  procesului  în  învâţă-   tă  In  urma  evenim entelor  din   şi  g u ve rn u lu i  nu  va  avea  a lt   o  înaltă  p rin c ip ia lita te   m a rx is t-   m ularea  în  sol  a  unor  În ­  U n ită ţile   aqrlcole  continuă
         care  le  ridică  viata.  (Aplauze,   ţă,  făurirea  socialism ului  $i  co­  m lnt,  a   cercetării   ştiin ţifice ,   'Cehoslovacia,  v o rb ito ru l  a  re­  ob ie ctiv  decît  s lu jire a   In te re ­  semnate  ca n tită ţi  de   apă.   aprovizionarea  cu  seminţe1
         urale).                       m unism ului  în   Rom3nla.  |A-   în  asa  fel,  In cît  noile  gene­  levat  necesitatea  de  a  se  cău­  selor  p o p o ru lu i  care  le-au  în ­  lenlnlstâ.  a  p a rtid u lu i  nostru,   favorizînd  buna  preqâtlre  a   din  soiurile  cele  mai  p ro ­
           M ai  m ult  ca  orlcînd,  omeni­  plauze  vil.  îndelungate).  ra lii  care-şi  însusesc  ştiin ţa  $1   ta  cu  stăruinţă  so lu ţii  care  să   c re d in ţa t  răspunderea  destine­  a  h o tâ rîrf!  în tre g u lu i  popor  de   te re n u rilo r  pentru  însSmîn-   ductive.  recoltarea  fîn u rilo r
                                                                                                                                                   intereselor
                                                                                                                                  lo r  sale,  s lu jire a
         rea  are  nevoie  de  gîndire  crea­  A cţio n ln d   In  acest  fel.   noi   cultu ra  în  universitatea  si  in ­  nsiqure  dreptul  popoarelor  ceh   so cia lism u lu i  şi  păcii.  a  urm a  neabătut  p a rtid u l,  con­  ţări.  Totodată,  ele  au  fe rti­  sl  Insilozarea  furajelor.  De.
         toare,  de  oameni  care  să  Jude­  ne  îndeplinim ,  fără  îndoială,  o   stitutele  superioare  din   C luj,   Si  slovac  de  a  construi  socia­  ducerea  sa  com unistă,  pe  d ru ­                      cîtva  tim p  a  început  recol­
         ce,  să  reflecteze,  să-şi  exprim e   Îndatorire  fată  de  poporul  că­  să  dobîndeascâ  cele  mai  în a in ­  lism ul  p o triv it  c o n d iţiilo r  lor   La  în tiln îre a   cu  In te le ctu a lii   m u l  în flo rir ii  p a triei,  al  t r i­  lizat  cu  Îngrăşăm inte  ch im i­  tarea  florii-soa relul,  sfeclei
         părerea  despre  noile  procese   ruia  îi  aparţinem,  fată  de  so­  tate  cunoştinţe,  să  se  pregă­  specifice  şl  a  se  crea  cit  mai   dîn  oraşul  S ibiu,  num eroşi  oa­  i   ce  circa  900 000  ha,  acţlu-  de  zahăr,  iar  Tn  unele  ju ­
         sociale.  Fără  îndoială,  nu  lo ti   cietatea  în  m ijlo cu l  căreia  ne   tească  tem einic  pentru  a-$i  a­  cnrînd  posibilitatea  e xe rcitării   m eni  de  c u ltu ră   şi  ş tiin ţă    au   u m fu lu i  socialism ului  şi  păcii   |   nea  fiin d   In  curs  de  desfă-  deţe  a  porum bului.
         vor  fi  la  înălţim e,  nu  totl  vor   desfăşurăm  activitatea.  Dar  care   duce  contribuţia  la  dezvoltarea   pre rog ativelor  inalienabile  ale   în cre d in ţa t  conducerea  p a rti­  în   lume.
         form ula  cele  mal  juste  puncte   este  oare  prim a  Îndatorire  a  u­  patriei  noastre.  In  acelaşi  tim p,   suveran ităţii  naţionale  prin  re­  dului  şi  sta tu lu i  de  s p rijin u l
         de  vedere.  Dar  numai  din  con­  nui  partid  de  qtivernăm îM ,  aşa   tin e rii  să  fie  educaţi  in.  s p iri­  tragerea  din   Cehoslovacia  a   lor  total,  şi-au  e x p rim a t  gra­
         fruntarea  id eilor  se  poate  cris­  cum  o  Întrevedea  Lenin  ?  Este   tu l  pa triotism u lui  socialist,  al   tru p e lo r  celor   cinci  state.  A    titu d in e a   pentru  c o n d iţiile   ofe­
         taliza  adevărul,  se  poate   asi-   tocmai  aceea  de  a  $tl  să  ed i­  prieteniei  între  popoare,  al  In­  fost  subliniată,  de   asemenea,   rite   creaţiei  sp iritu a le .
         qura  mersul  înainte  al  ştiin ­  fice  socialism ul,  de  a  dn  exem ­  ternaţionalism ului  socialist   In   liotărîrea  conduceri!  P artidului   A p re c iin d   s p iritu l  v iu   care
         ţei  sociale,  al  m orxism -lpninis-   plu  In  făurirea  noii  o rird u iri   aceasta  constă  una  din  In d a to -’   Com unist  Român  şî  gu vernului   domneşte  tn  rin d u l  in te le ctu a­
        m ului.  (Aplauze  vlt,  prelungite).  sociale.  Num ai  lndeplinindu-ne   ririle   dv.  principale  în  momen­  rom ân  —   care  a  în tru n it  ade-   lită ţii  sibiene.  hotârîrea  el  de
          Iată  de  ce  pa rtidu l   nostru   această  obligaţie  fată  de   po­  tul  de  fată.  (V il  aplauze)  y.lunea  Întreg ulu i  nostru  popor   a  spori  p a trim o n iu l   cu ltu ra l
        consideră  că   în   abordarea  şl   po rul  nostru  ne  Îndeplinim   si   N oi  avem  deplină  încredere   —  de  a  face  tot  ce  este  posi*   al  p o po rulu i,  tovarăşul   Ion
         interpretarea  problem elor  dez­  una  din  înaltele  în d a to riri  in ­  că  tovarăşii  din   învă tă m în lul   bil  pentru  a  con tribu i  la  re­
        v o ltă rii  sociale  contemporanp,   ternaţionaliste.  Clasa  m uncitoa­  superior,  toate  cadrele  d id a cti­  stabilirea  re la ţiilo r  de  prietenie   G heorghe  M a u re r  a  îndem nat
        a lît  din  ţă rile   socialiste,  cît  si   re,  in te le ctu alii,  popoarele  din   ce  din  C lu j,  oamenii  de  ş tiin ­  şi  încredere  dintre  ţările  socia­  la  o  largă  desfăşurare  a  in iţia ­
        din  lumea  capitalistă,  trebuie                           ţă,  de  cultură,  to ţi  cel  care  au   liste,  la  consolidarea   u n ită ţii   tiv e lo r  locale.
                                      alte  ţări  vo r  învăţa  din  exem­
        să  se  pună  capăt  pra cticii  e ti­  p lu l  ţă rilo r  care   construiesc   de  spus  un  cuvînt  In  munca   pa rtide lor  com uniste  şi  m unci­  In   încheierea  vizite i,  tova ră­
        chetărilor,  In ju riilo r,  anatemiză­  socialism ul,  I$i  vor  intensifica   de  dezvoltare  spirituală  a  pa­  toreşti  în  interesul  cauzei  so­
        rii,  care  îm piedică  gîndirea,  o   lupta  pentru  răsturnarea  ju g u ­  trie i.  de  form are  a  tinerei  qe-   cia lism u lu i  sl  păcii.  şul  Ion  G heorghe  M a u re r  s-a
        trag  înapoi.  Să  se  dea  curs  l i ­  lu i  burgheziei  şi   m oşicrim iî,   ncratii,  nu  vor  precupeţi  nici   La  încheierea  cu vîn tă ril,  în ­  în tîln lt  cu  activu ]  de  p a rtid
        ber  cunoaşterii  ştiin ţifice ,  gîn-   pentru  înfăptuirea  societăţii  e­  un  efort  pentru  a-$l  face  dato­  treaga  asistenţă,  Jntr-o   atm o­  al  Judeţului  S ibiu.  P rin   glasul
        d iril  om ului,  pentru  că  numai   liberate  de  exploatare.  Num ai   ria.  asa  cum  o  cere  pa rtid u l,   sferă  de  entuziasm,  a  ovaţionat   a  num eroşi  p a rtic ip a n ţi  la  în -
        aşa  socialism ul,   proqresul  vor   realizînd  în tre   ţările  socialis­  cum  o  cere  conştiinţa  lor  de   m inute  în  $ir  pentru  Partidul
        trium fa.  N o i  acceptăm,   mai   te  ra p orturi  de  deplină  egali­  cetăţeni  liberi  ai  patriei  noas­  C om unist  Român,  pentru  C om i­  tîln ire   a  fost  su b lin ia tă   hotă-
        m u lt  Bau  mal  puţin,  schim buri   tate  în  drepturi,  de  respectare   tre  socialiste.  (Aplauze  vil,  pu­  te tu l  său  O n tra ),  pentru  pa­  rîrea  de  nezdruncinat  a  com u­
        de  păreri  în  fizică,  în  biologie,   a  independenţei  naţionale,  de   ternice).     tria   noastră  scumpă,  Republi­  n iş tilo r,   a   tu tu ro r   oam eni­
        în  matematică  —   spun   „m al   întra ju to ra re    tovărăşească,  de   Doresc  să  vă  m ulţum esc  pen­  ca  Socialistă  România.  lo r  m un cii  d in   Judeţul   Sibiu
        m ult  sau  mal  p u ţin 1'  pentru  că   neamestec  în  tre b u rile   interne,   tru  prim irea  deosebit  de  caldă,   C o ntln uînd u-şî  vizita   de  lu ­
        au  fost  vrem u ri  cînd  sl  în  ş tiin ­  putem  oferi  popoarelor  un  m o­  pentru  cuvintele  spuse  aici  de      de  a  şe  u n i  şi  m ai  p u ternic  în
        ţă,  anumite  Tamurl,  cibernetica   del  superior  de  re la ţii   între   tovarăşii  care  ou  luat  cuvîn tu l,   cru,  tovarăşul   Ion  G heorghe   ju ru l   p a rtid u lu i  şi  g u ve rn u ­
        de  pildă,  sau  o  anum ită   con­  state.  Fără  îndoială  că  aceste   pentru  m anifestările  de  devota­  'M aurer  a  sosit  sîm bâtâ  In  Ju­  lu i,  de  a  în fă p tu i  în  m od  nea­
        cepţie  biologică  au  fost  consi­  relaţii  se  vor  perfecţiona  tot   ment  la  adresa  p a rtidu lui,  a   d e ţul  Sibiu.  Aceeaşi  caldă  p ri­
        derate  reacţionare.  Ce  ne-a  e-   mal  m ult  pe  măsură  ce  noi  po­  conducerii  sale  In  aceasta  noi            bătut  sa rcin ile    s ta b ilite    de
        dus  lu cru l   acesta   tovarăşi  ?   poare  vor  păşi  pe  calea  socia­  vedem  o  expresie  a  încrederii   m ire   a  fost  făcută  preşedinte­  p a rtid   şi  de  stat,  de  a-şi  d ă ru i
        Stagnare,  dare  înapoi.  Cu  a tll   lism ului.  In  fe lu l  acesto.  con­  în  justeţea  p o litic ii  noastre  ca­  lu i  C o n s iliu lu i  de  M in iş tri  de   întreaga  putere  de  m uncă  şl
        m al  m ult  în  ştiin ţe le  sociale  nu   siderăm  că  trebuie  să  ne  adu­  re  ne  dă  convinqerea  c?.  mer-   lo c u ito rii  Jud eţului   m anifes-   creaţie  în flo rir ii  p a triei.
        se  poate  admite  să  se  pună  frîu    cem  con tribu ţia  la  cauza  Ge­  qem  pe  un  drum  Just  si  că  tr *•   tîn d  îndelung  pe ntru  P a rtid u l
        g în d irll  om ului,  cercetării  $tii-   nerală  a  socialism ului.  (A plau­  buie  să  facem  totul  pentru  ca       In   cuvîntarea  ro stită   cu  a­
        tifice   —  dacă  vrem   să   facem   ze  însufleţite).     această  p o litică  a   p a rtid u lu i   Com unist  Român,  pentru  Co­  cest  p rile j,   tovarăşul   Ion
        cu  adevărat  ştiinţă,  dacă  vrem                          nostru  să  fie  neabătut  realizată   m ite tu l  său  C entral,   p e ntru   Gheorghe  M a u re r  a   s u b lin ia t
        să  asigurăm  dezvoltarea  rapidă   Tocmai  pornind  de  la  aceste                       tova ră şul  N icolae  Ceauşescu.  că  poziţia  p rin c ip ia lă   a  p a rti­
        a  om enirii  pe  calea  socialism u­  considerente  şi-a  expus  p a rti­  în  viată.  (V II  aplauze).  P reşedintele  C o n s iliu lu i   de
        lu i  si  com unism ului.  (Aplauze   dul  nostru  poziţia  fată  de  eve­  Vă  asigur,  tovarăşi,  pe  _dv„            d u lu i  şl  g u v e rn u lu i  nostru  fa ­
        însufleţite).                 nim entele  tragice  care  au  avut   pp  to ţi  Intelectualii  din  C lu j  —   (M iniştri  a  v iz ita t  In s titu tu l  de   ţă  de  u ltim e le   evenim ente  In ­
                                      loc  în  Cehoslovacia,  exprîm ln-
          Noi  vă  rugăm,  tovarăşi,  pe                            aşa  cum  am  spus  şl  în  fata  a-   cercetări  „C h lm lg a z '  d in   Me­  ternationale,  consecventa   în
        d v„  cei  din  C luj.  —  a$a   cum   du-si  dorinţa  ca  sltuotia  creată               diaş,  unde  a  a vu t  o  scurtă  eon-
                                                                    du nă rli  publice  de  astăzi  —   că                      susţinerea  po ziţiei   adoptate,
        rugăm  pe  tot!  inte le ctu alii  noş­  să  fie  rezolvată  pornlndu-se  de              efâ tu lre   cu  cadrele  de  condu­
                                                                    conducerea  noastră  de  partid,                            Izvorăsc  d in tr-o   analiză  ra ţio ­
        tri.  pe  to ti  oamenii  m uncii  din   la  răspunderea  faţă de  socialism,
        patria  noastră  —  să  vă  rid ic a ţi   de  la  restabilirea  re la ţiilo r  de   că  eu  personal,  nu  vom  pre cu­  cere,  uzina   „In d e p e n d e n ţa ',   nală  a   îm p re ju ră rilo r,   din
        necontenit  n ive lu l  de  cunoş­                          peţi  nim ic  pentru  a  ne  foce   cea  m al  pu ternică  şi  m ai  v e ­  convingerea  pro fu nd ă  că  p rin
        tinţe  în  dom eniul  în  care  lu ­  egalitate  între  statele  socialis­  datoria  faţă  de  popor,  fată  de   che  în tre p rin d e re   alblanâ.  In    această  poziţie  apărăm   socia­
        craţi,  să  cercetaţi,  să  confrun­  te,  de  la  respectul  fată  de  in ­  cauza  socialism ului  în  patria   tim p u l  acestor  vizite ,  num e­  lism u l,  apărăm   prestigiu]   şl
        taţi  ideile,  părerile.  Nu   este   dependenţa  şl   suveranitatea   noastră  ei  In  întreaqa  lume.   roşi  oam eni  al  m u n c ii  şi-au   in flu e n ţa   lu i  în  lum e  şl,  în  a­
        nici  un  păcat  dacă  unele  pă­  naţională.  De  aceea,  apreciem   Puteţi  avea  Încredere  că  nu   e x p rim a t  dragostea  şi  încrede­  celaşi  tim p .   apărăm    fiin ţa
        reri  se  vo r  dovedi   neadevă-   că  este  necesar  să  se  realizeze   există  nim ic  mal  presus  pen­  rea  ne străm utată  în    p a rtid ,   noastră  naţională.   P oziţia  a­
        rale,  pentru  că  nu  există  în   acordul  stab ilit  le  Moscova,  co   tru  noi  decît  servirea  poporu­  bo tărîrea  de  a  fi  în  prim ele   ceasta  izvorăşte  din  convinge­
        lume*,  de  cînd  a  început  qîn-   poporul  cehoslovc  să-ş!  poată                                                                                        WmSKM t
                                                                    lui,  servirea  cauzei  socialis­  rîn d u ri  ale  lu p te i  pentru  e d i­  rea  pro fu nd ă  că  în  afara  li­
        direa  omenească,  om  care  să   desfăşura  lib e r  activitatea  de   m ului.  (Aplauze  furtunoase).  ficarea   o rîn d u lrii   socialiste,   b e rtă ţii  şl  su v e ra n ită ţii  d e p li­
        fi  exprim at  totdeauna  numai  si   construcţie  socialistă,  ca  tru ­
                                                                     Daţi-m i  voie  încă  o  dată  să   pe ntru  în flo rire a   p a trie i  noas­  ne  nicj  un  popor  nu  poate  să
        numai  idei  juste.  Căutarea,  cer­  pele  străine  să  fie  în  cel  mal                tre.
                                                                    vă  urez  multe,  m ulte  succese                           se  dezvolte  pe  m ăsura  ge niu­
        cetarea,  adevărul  au  răzbit  cu   scurt  tim p  retrase  din  Ceho­  în  activitatea  dv.  nobilă  de  fo r­  In   ca d ru l  unei  în tîln irl   cu   lu i  său,  a  h ă rn icie i  sale.  In
        greu,  şl  m ulţi,  cel  mal  mari  sa­  slovacia.   (Aplauze  puternice,   mare  a  tin e re lo r  generaţii,  de   a c tiv u l  de  p a rtid   al  m u n ic i­  ce-1  priveşte,   poporul  rom ân
                                      îndelungi)
        vanţi  au  avut  şl  Insuccese  si                                                        p iu lu i  Mediaş,  v o rb ito rii   au
                                                                    dezvoltare  a  ştiin ţe i  el  c u ltu rii,                 nu  poate  concepe  şi  n -a r  ac­
        succese.  Num ai  o  cercetare  li­  Stim aţi  tovarăşi,
                                                                   m ultă  sănătate  $1  m ultă  fe rici­  dat  glas  recu no ştinţei  pe  care   cepta  să  trăiască  decît  liber,   Vagonetarul  Keso  lean,  d?  la  mîfto  Căr'oăteni,  işi  realizează  zilnic  în  bune  condiţii  sar­
        beră.  numai  o  gîndire  liberă   Staţi  în  faţa  unor  evenim en­  re  tuturor.  (Aplauze  îndelung   o  poartă  P a rtid u lu i  C om unist   suveran  şi  stâpîn  al  destinelor   cinile  de  plan,           Foto  .   M OlDOVEANU
        pot  asigura  progresul  în  toate  te,  sau  mal  blne-zis,  a  unor  repetate,  nrale  puternice).  Român  pentru   p rin c ip ia lita te  sale.
        eHIFuRWfRR!fîlfmifîf!WH»WiTHţ{tiiilu»;r«»-
                                                                                                                                                                                                                               '*!P!"*nmi!!pmynwti
                                                                         ^0;
                                                                                                                                 C A LE I D 0 SC0 P\Dicţionar



                                                                                                                                  PERIPEŢII  A V IA T IC E   Recent   !»al  de  sub  domnia  apelor  ro ­  d i p l o m a t i c
                                                                                                                                două  avioane  au  fost  nevoitu   cile  m etalifere.  In  total,  pentru
                                                                                                                                să  zboare  o  oră  întroaqâ  deasu­                                  A pa rtheidu l  este  denum irea  dată  p o litic ii  da  discri­
                                                                                                                                pra  aeroportului  din  Bombay   „secarea”  m ării  este  nevoie  să   m inare  rasială  practicată  de  guvernul  R epublicii  Sud-
                                                                                                                                Aceasta  din  cauză  că  pe  pista   se  Înlăture  120  m ilioane  m etri   A fricane  Îm potriva  populaţiei  de  culoare.  Această  p o ­
                                                                                                                                de  oterizare  se  plimbau   vaci   cubi  de  apă.  întreaga  o p era ţiu­  litic ă   constă  In  a  tine  separat  de  populaţia  albă  pe  lo ­
                                                                                                                                pe  care  nim eni  nu   îndrăznea
                                                                                                                                                              ne  va  (i  term inată  pînă   în      c u ito rii  de  culoare,  lipsindu-i  de  d re pturi  po litice ,  de
                                                                                                                                să  le  alunge.  A dm inistra ţia,  ca­                             posibilitatea  de  a  învăţa,  de  a  se  califica  etc.  Cu  alte
                                                                                                                                re  a  trebu it  să  plătească  despă­  1970.                       cuvinte,  3,5  m ilioane  de  albi  sînt  stăpînî  peste  11,9  m i­
                                                                                                                                g u b iri  serioase,  a  căutat  o  so­                             lioane  de  băştinaşi  (nu m iţi  bantu)  ş»  a ltl  1,7  m ilioana
                                                                                                                                luţie.  lat-o  :  la  grădina  zoologică   „T A L P Ă   REFRIGERATĂ1'.  M e­  de  lo c u ito ri  de  culoare.  De  la  in tra rea  în  vigoare  a
                                                                                                                                a  fost  trim is  un  grup  de  cola­  dicul  francez  Gelin  a  e x a m in il   „le g ii  pentru  educaţia  populaţiei  bantu”  din  1953,  nu­
                                                                                                                                boratori,  care  au  înreq islra t  ră­  Si  aprobat  o  „talp ă  răcită "  pen­  m ărul  celor  care  frecventează  şcolile  superioare  a  scă­
                                                                                                                                getele  tig rilo r   pe  banda   de   tru  pantofi.  Se  ştie  că  vara  la   zut  In  loc  să  crească.  N um ărul  stu d e n ţilo r  de  Ia  U n i­
                                                                                                                                                              unele  persoane  picioarele  se
                                                                                                                                maqnetofon
          Natura ocrotită de lege                                                                 ŞTIAŢI                        dă  im ediat  dm m u l  la  m aqneto­  nuit,  care,  datorită  unei  an um i­  an te rio ri  a  mal  Tămas  şl  este  p lă tit  cu  salariul  unui
                                                                                                                                                                                                     versitatea  Fort  Hore  pentru  negri  a  scăzut  în  zece  ani
                                                                                                                                                              um flă  din  cauza  căldurii.
                                                                                                                                 Acum ,  dacă  pe  pistă  apare  o
                                                                                                                                                                                                     de  la  374  la  274;  num ai  unul  din  cel  11  profesori  neqri
                                                                                                                                                               Este  vorba  de  un  brant  obiş­
                                                                                                                                vacă,  funcţiona rul  de  servici
                                                                                                                                                                                                     asistent.
                                                                                                                                                              te  stru ctu ri  interne,  are  pro ­
                                                                                                               CÂ...            fon  şi  vaca  o  ia  la  sănătoasa   prietatea  de  a  acumula  frig u l   C elor  11,9  m ilioane  de  bantu  le  stă  la  dispoziţie  un
                                                                                                                                fără  s-o  mai  alunge  cineva.  Iar
           Prin   ocrotirea  n a turii  în ­  m inistrare  sl  organizare  pe   rmjzeelor  precum   şl   repre­                                               pe  care  îl  radiază  tim p  de  6-3   procent  de  12,3  la  sută  din  pă m ln tu l  cel  m al  nepioduc-
         ţelegem  conservarea  resurse­  teren  a  m onum entelor  na turii   zentanţi   al   org an izaţiilor                 avioanele  pot  ateriza  in  linişte.  ore  sub  formă  de  răcoare  plă­  tiv   al  tă rii,  în  tim p  ce  restul  aparţine  celor  3,5  m ilioane
         lo r  ei  prin  reproducerea  ce­  sin i  date  in  g rija   C o nsiliilor   U T .C ,  sindicale  şi   ai   a l­                                     cută.  D ife rite   În tre p rin d e ri  au   de  albi.  S alariile  m u n cito rilo r  negri  slnt  de  cel  puţin
         lo r  ce  se  pot  reface,  exploo-   populare  judeţene.  tor  in s titu ţii   şi  organizaţi»                         Z Ă C Ă M IN T E   DE   METALE   si  început  sfi  se  intereseze  de   cinci  o ri  mai  m ici  decît  ale  a lb ilo r.  O  femele,  dacă  nu
         tareo  sl  folosirea  Iot  in  mod   In  u ltim ii   18  ani  num ărul   economice  interesate   In  ca­  &   P o trivit   dalelor  O.N.U.   NEFEROASE.   G eologii   au   această  „talpă  re frig e ra tă ” .  lucrează  în  acelaşi  loc  cu  bărbatul  său,  nu-l  poate  v i­
         chibzuit.  In  sens  restrîns  în ­  si  suprafaţa  totală  a  rezer­  lita te  de  custoz»  o n orifici,  ei   cel  mal  mare  co clicicn t   al   descoperii   pe   ‘ fundul   li­        zita  decît  tim p  de  72  de  ore.  In  caz  contrar,  este  dusă
         ţelegem  ocrolirea  unor  spe­  v a ţiilo r  din  tara  noastră   a   $i-au  ad»is  contribuţia  pc  l i ­  n a ta lită ţii  a  fost  înregistrat  In   nei   uriaşe   m ări   subtera­  PRIM A  DESCINDERE  CU  P A ­  la  închisoare.  Băştinaşii  sînt  s iliţi  să  trăiască  In  aşa-
         c ii  de  plante  sl  animale  rare,   crescut  de  peste  4  ori,  depă­  nie  organizatorică,  de  propa-   A frica   de  Vest.  Bl  reprezintă   ne   din   m un ţii   A lta i,   im ­  RAŞUTA.  La  1  decem brie  1789   num itele  rezervaţii   dînafara   oraşelor  şl  lo c a lită ţilo r
         sau  pe  cole   de  dispariţie*,   şind  cifra  de  130,  cu  o  în tin ­  a and 3  sau  chiar  ştiin ţifică   la   52  de  copil  la  1.000  de  lo cu i­  portante  zăcăminte  de  metale   francezul  Pierre  Blanchard  s-a   populate  de  albi.  Pe  străzi,  p o liţiş tii  li  controlează  n u ­
         precum  şl  a  unor  fenomene   dere  de  circa  75 000  ha.  D in­  conservarea  b u n u rilo r   natu­  tori.        neferoase.  Pentru  a  efectua  lu ­  înălţat  cu  balonul  său  um flat   mai  pe  neqri  şl  nu  şi  pe  albi.  Un  sfert  din  întreaqa
         naturale  deosebite,  im portan­  tre  acestea  cele  mai  m ari  şi   rale  ocrotite,  declarate   m o­              crările  de  drenaj  necesare  în   cu  aer  în  văzduh.  La  o  a ltitu d i­  populaţie  de  culoare  a  petrecut  un  tim p  în  închisoare
         te  din  punct  de  vedere  sliin -   mai  im portante  slnt  :   Parcul   numente  ale  naturii.   *                                               ne  de  500  m  balonul  trebuia  să    pentru  încălcarea  leqii  cu  p riv ire   la  regulam entele  de
         tific   sau  economic.  O crolirea   N ational  Delta  Dunării,  M un­  Din  1951  pînă  azi  num ărul                vederea  punerii  în  exploata­  se  elibereze  de  nacelă.   Blan­   circu laţie .  Pretutindeni  sînt  văzute  anunţuri  indlcînd
                                                                                                                                               naturale
                                                                                                                               re  a  bo g ă ţiilo r
                                                                                                                                                        au
         acestor  specii  se  poale  re a li­  ţii  Bucegi,  Cheile  T urzii  ş.a  re ze rva ţiilo r  de  acest  fel  o­  •   E xistâ  bacterii  care  pot   fost  construite  in sta la ţii  h idro­  chard  a  coborît  în  nacelă  cu  o   In tră rile   pentru  „a lb i"  si  „n e a lb i"  în  o fic iile   poştale,
         za  In  mod  izolat  sau  In  re­  Studiile  rezultate  din  cer­  crotite  a  crescut  în  ju de ţu l   trâ i  in tr-u n   mediu  de  cianu­  tehnice  speciale  constlnd   din   paraşută  pînă  pe  păm înt.  A   fost   şcoli,  cartiere  de  locuinţe,  în   parcuri,   tre n u ri  «au
         zervaţii,  prin  punerea   lor   cetarea  acestor  medii   natu­  Hunedoara  de  la  2   (Parcul   ra  de  potasiu,  otravă  extrem    mine.  galerii,  pu ţu ri  si  staţi»   prima  descindere  cu  paraşuta.  autobuze.
         sub  scutul  le gii  ca   monu­  rale  originale,  comparate   cu   N ational  Retezat  sl  Pădurea   de  puternica.  Bacteriile   pot                                                       Fostul  p rim -m inlstru  sud-aîrlcan,  V erw oerd  spunea»
         mente  ale  naturi»          cele  făcute  pe  te rito rii  sim i­  Bejan  de  lingă  Deva)  la  7,   suporta  ra d ia fii  de  2.000  de  ori   de  pompare.  Cu  a ju to ru l   a-   V IT E Z Ă ..  Viteza   medie  a   „C ine  vrea  să   convingă  astăzi  pe  băştinaşii  din  A frica
           In  România  ideea  de  ocro­  lare.  din  punct  de  vedere  is-   adâuglndu-se  A rb o re tu l   Si-   mai  puternice  decît  doza  m or-   ccstul  sistem  hidrotehnic,  m a­  tră su rilo r  cu  cal  dîn  New  York   de  Sud  că  se  pot  aştepta  la  o  politică  a  d re p tu rilo r
         tire  a  n a tu rii  se  în firip ă   abia   torico-geoqrafic  dar   dife rite   meria.   Cetatea  Deva,  M u n ­  ta/â  pentru  om.  Ele  pol  îrd i   rea  subterană  a  şt  fost  secată   ora  în  1007  de  11,5  m ile  pe  oră.   egale,  acela  com ite  o  mare  qreşeală".
         la  începutul  secolului  nostru   ca  urm are  a  Intervenţiei  o­  tele  Vulcan,  Peştera  Tecurl   In  izvoare  tlerb ln ti,  la  o  tem ­  pe  jum ătate,  eliberindu-se  por-  V iteza   medie  a   transportului
         prin  scrierile  unor  na turalişti   m ului,   oferă   un  m aterial   si  cea  de  la  Sura  M are.  Su­  peratura  de  aproape  IO0fC.           auto  în  acest  oraş  era  in  1967    In  urma  a cţiu n ilo r  statelor  lu m ii,  Adunarea  Generală
         si  prin  activitatea  unor   so­  ş tiin ţific   extrem    de  prelios   prafaţa   acestora   depăşeşte                                            de  numai  8,5  m ile  pe  oră  din    a  O.N U.  a  adoptat  mal  m ulte  rezoluţii  p rin   care  p o li­
         cietăţi  turistice.  In  urma  p ri­  pentru  documentarea   ■ elor   20 000  de  hectare  (aproxim a­                                              cauza  m arii  aglom eraţii  de  ve­   tica  de  apartheid  este  condamnată  ca  o  gravă  încălcare
         m ului  congres  al  na turalişli-   ce  administrează  şi  exploa­  tiv   25  la  sută  din  suprafaţa   *                                         hicule.                                 a  d re p tu rilo r  om ului.
         lor  din  România,  ce  a  avut   tează  d ife ritele  resurse   ele   ocrotită  în  întreaga  tară)  Q   Sludiindu-se  viota  oraşe­  Diplomă
         lo r  la  C luj,  In  1928.  a  apărut   na tu rii  Pe  această  cale   se   Pentru  conservorea  acestor   lo r   contemporane  din  75  de
         —  în   1930   —  prim a   lege  pot  preconiza  măsuri  si  me­  rezervaţii  $1  a  altora   s-au   Idrî,  s-a  stab ilit  câ  numai  o
         pentru  protecţia  m onum ente­  tode  judicioase  de  conserva­  realizat  variate  lu crări   ca   treim e  din   aşczârllc   de   lip    mifîtsră
         lor  naturii.  Tot  atunci   s-a   re  $1  va lo rifica re   superioară   delim ită ri,  marcaje.   îm p re j­
         creat  Comisiunea  m onum en­  a  bo g ă ţiilo r  naturale.  In  ar­  m uiri.  porţi,  poteci  de  acces,   urban  slnt  dotate  cu  apeduc­
         telor  na turii  în  cadrul  M i­  monie  cu  Interesul  ştiin ţific,   îm păduriri  pentru  a  )e  feri   te,  o  treim e  slnt  alim entate  cu   nmcă
         nisterului  A g ric u ltu rii  si  Do­  se  urm ăreşte  ca  aceste   re ­  de  eroziunea  solului  etc.  In   apă  de  put  Si  pompe,  iar  res­
         m eniilor.                   zervaţii  naturale  ocro tite  să   vederea  apărării  lo r  s-au  e­  tu l  consumă  apa  din  riu ri  sau
           In  co n d iţiile   regim ului  ca­  folosească,  prin  varietatea  sl   mis  decizii  de  sancţionare  a   de  ploaie.  In  oraşul  bulgar  V raţo  i  j
         pitalist.  cu  loată  lupta  sl  d lr-   pitorescul   lor,  la  ridicarea   conlra venien lilor,  s-au  anga­           fost  descoperită  o  diplom ă  j
         zenia  dovedită  de  oameni  de   n ive lu lu i  cultural-educatlv  al   jat  paznici.              +                   m ilitară  unică,  din  epoca  îm-  I
         sliintă  patriot!  sau  de  iu b ito ­  maselor  şi,  mai  ales,  al  tin e ­  In  acţiunile  de  ocrotire  a          pârâtului  M axim ln  (235—23;t  ■
         rii  frum useţilor  naturale,  re ­  retului,  precum  $»  ca  m ijlo c   na turii  pe  te rito riu l  ju de ţu lui   ®    I.a  formarea  unul  strat   e.n.).  Acest  rar   document  i
         zerva ţiile  puse  sub  o rrn tlrea   de  recreere  $i  dezvoltare  a   Hunedoara  s-a  p rim it  un  per­  de  50  mm  de  apă  de  ploaie  pe   arheologic  este  form at   din  i
         legii  nu  nu  pu iu ţ  fl  protejate   sim ţului  a rtistic  şl  a  senti­  manent  şl  esenţial  s p rijin   din   1  Uq  puterea  totala  dezvolta­  două  plăci  de  bronz,  leqatc  :
         sau  studiate  decît  în  mod  cu   m entului  pa triotic.  partea  Academ iei   R epublicii   tă  de  picăturile  care  cad  este   între  ele  cu  o  sîrmă.  Pe  pri-  !
         lo tu l  parţial.              C onsiliul  judeţean  de  în­  Socialiste  România  prin  C o­  de  625  CP/h.  Lucrul  mecanic   ma  „pagină"  este  gravat  un  !
           Astăzi  îndrum area  si  coor­  drum are  pentru  ocrotirea  na­  misia  pentru  ocrolirea   m o­  este  egal  cu  170  !<wh.  decret  ce  atestă  d re pturile  i
         donarea  problem elor  de   o­  tu rii  —  Hunedoara,  ce a luai   num entelor  naturii.   M in iste­                  soldaţilor-veterani  cr.ro  şi-au  :
       i  crotire  a  na turii  si  a  cercetă­  fiin ţă  tn  anul  1951,  reuneşte   ru lu i  Economiei  Forestiere  i i    O   efectuat  serviciul  m ilitar  in  i
         rilo r  ştiin ţifice   în  aceste  re-   intr-un  grup  pe  iu b ito rii  fru ­  mai  ales  din  partea  C onsiliu-  J   ®   G heţarii  ocupă  16.300.000   oarda   im perială  pretoriană.  :
       f  zervatii  naturale  ocro tite  sini   m useţilor  hunedorene.   con­  lu i  popular  al  ju de ţu lui  Hu«   hmp,  adică  11  la  sută  din  su-   Pe  a  doua  placă  o<\e  trs c ris   :
       |  încredinţate   Comisiei  monu-   vins»  de  necesitatea  conser­  nedoara.  prin  Com itetul  pen­                     numelo  a  şapte  m artor;,  ra-’ o  i
       j  mertelor  naturii  din  Acade­  vă rii  acestor  bunuri   Din  a­  tru  cultură  si  artă  prniofn  uscatului.  Cea   mai   prin  pocoţile   lor  confirm ă  i   „Numai  pentru  a lb i1'.  —  La  Johannesburg  —  in  Republica  Sud-Afrieanâ  —   asemenea
         mia   Republicii   Socialiste   cest  grup  fac  parte  s ilv ic u l­  Ing.  TRAIAN  IACOB   mare  parte  —  00  la  sută  —   autenticitatea  diptom ri.   i  plăcute  se  găsesc  i.»  toate  parcurile.
        i  Romonia,  iar  m ăsurile  de  ad­  tori,  profesori,  a ctivişti   ai  cercetător  ştiinţific  dintre  aceştia  se  alia  in  An-
                                                                                                 tarctida.
   1   2   3   4   5   6   7