Page 7 - Drumul_socialismului_1968_09

D RU M U L S O C IA L IS M U L U I
&md

Jocurile de agrement — ziţia 'm in e rilo r şl în ce mă­ e ticsită de lum e şl... fum da ticipă un num ăr mare Se o-
table, $ah, rum m y, domino, sură satisfac ele cerinţele? ţigări. m atorl.
In ancheta n o a s trţ au
— De ce slaţl cu geamurUp
subah. tenis de masft, biliard, întreb ările le adresăm tova­ închise? Răspunsul nl-1 dă tftt vizita te şl clu b u rllg din fost
răşului V lrg ll M lh u t —
Si­
d i­
P A U L I Ş popice — care p rin d ive rsi­ rectoru l clubului. tovarăşul G heorghe M ilo *. m erla şl Călan. AJcl a ctivită ­
tatea lor atrag oameni de toa­
ţile de club ocupă un loc Im ­
— Aslea nu se deschid n ic i­
— Dispunem de zece Jocuri
te vtrstele au devenit, pen­
odată Femela de serviciu a­ portant In cadrul m anifestă­
tru num eroşii am atori, a c tiv i­ de şah, patru de table, tre i dc
tăţi Îndrăgite, uneori chiar de rum m y, o masă de tenis, do­ re argum ente ta ri : „In tră pra ­ rilo r de agrement. La Sim erla
Urm tnd drum ul de pădu­ noase, carboqazoase de p ri­ fu l". am In tlln it o preocupare deo­
re, de la marginea estică mă Im portantă, a lă tu ri de neln locu lt din orele lo r lib e ­ tată cu cele necesare. Filozofia e simplă. D lntro sebită pentru extinderea spa­
re. Pe llngâ alractlvlta te a
a şoselei Solmuş — circa cele de la Tuşnad, Llpova, „co m p e tiţie i", Jocurile de club — A vea ţi şl o masă de b i­ două rele, se alege... fum ul. ţiu lu i destinat acestora, pre­
1.500 m — ce se ram ifică Buzlaş etc. liard... (Seoaglu-Băl. Loo unde actl- cum şl pentru înzestrarea cu „Cine ştie
creează o ambiantă plăcută,
din şoseaua Şolmuş — Cer­ încă de a tu n ci era apre­ noi piese.
oferind am atorilor p o sib ilita ­
tei. se ajunge In tr-o m inu­ ciată valoarea dietetică a tea unor schim buri de Idei, Ceea ce lipseşte la m a jo ri­
nată poiană deschisă de apelor respective, bogate discuţii am icale sl legarea u­ tatea c lu b u rilo r vizita te este
dealuri, splendid loc de a­ nor prietenii. Interesul pentru organizarea agricultura,
grement şl recreaţie. Este „p o ­ Jn b io xid de carbon, b ica r­ A sigură clu b u rile Jocuri de unor acţiuni cu astfel de ma­
iana Păultş" lum inoasă, ră­ bonat de calciu, magneziu, facă cerinţele oam enilor? Ce JOCURILE DE nifestări De obicei, ele p o r­
agrement in măsură să satis­
coroasă, adevărată depre­ fler, potasiu şi alte elemente nesc din In iţia tiv a am atori­ clştigâ"
siune tn m iniatură, sltuală chim ice. Sigur că, datorită sc organizează penlru ca a­ lor. spontan, fiin d lipsite de o
la o a ltitu dine de 180 r r , acestor elemente de consti­ participare mal largă Ne aş­
cestea sâ-şl qăsească cit mal teptam să în ttln lm măcar o în ­
Eroare de ascunsă de pre lu ngirile dea- tu ţie , apa este toarte bună m u lţi am atori ? Spre a da răs­ trecere în lre Mnerl şl v lrs t- ■ j M in tia a cunoscut o anlma-
Casa agronom ului
din
puns acestor În treb ări am v i­
zitat cltova clu bu ri dtn jude­ CLUB LÂ... n'icl, în tre salaria ţii a două în­ \ ţie deosebită In zilele de 30
tre p rin d e ri sau chiar com peti­
calcul ţu l nostru. ţii organizate pe faze. la n i­ î şl 31 august a.c. M em brii
j cooperatori şl m ecanizatorii
PO PAS TURISTIC Hunedoara. A lct slderurgls- vel de oraş Dar, cum să fie j din Judeţele Hunedoara, Tl-
A ţa apun co n ta b ilii clnd til au la dispoziţie o gamă întreprinse astfel de a cllun l
Întreagă de Jocuri d istra cti­ j mlş. Caraş-Severln şl C o rj j
nu Ies cifrele, că-l eroare de cînd lipseşte preocuparea pen­ j şi-au confruntat cunoştinţele {
ve. sălile destinate acestor ac­
calcul. $ I Iar Iau lu cru rile de CLUBURI tru a înzestra clu b u rile cu o j in concursul „C ine ştie a- |
la capăt. Danceru Elena, cal- lu lu l C iuta B oholtulul tn est, Ja gust, răcoritoare, reco­ tiv ită ţi cunosc ziln ic o vie bază m aterială care să satis­ i g ricu llu ră . cîştigâ" faza in- J
cutatoarc fa cooperativa de tn nord-vest de cele ale mandată pentru anem ii, sur­ anim aţie. facă cerinţele am atorilor ?l In j lerjude|eană, organizat de :
— Spre a face cit mal atrac­
consum O răştie, a aplicat Şolmuşulut, acoperite de pă­ m enai etc. tive tn tlln lrlle de la mesele m ajoritatea clu b u rilo r, jo cu rile : C o nsiliu l S uperior al A g ri-
întocm ai dictonul. A lăcut o d u ri de stejar, Iar m al jos In tr-o vrem e apa Iz­ de agrement se reduc la ta ­ : c u ltu rii şi Uniunea N atlona-
„ eroare" fn ca lcu lu l ratelor de şah, lable, plng-pong — ble, şah, rum m y. Or, gama ! lă a C.A.P., tn colaborare cu
de p tlc u rl dese de gorunet, v o ru lu i Păullş al cărui de­ ne spune tov. loan Volcu, d i­
unul cetăţean căruia l-a în ­ acestora poate fl m ult lărgită. j U.T.C., Departam entul I.A.S.
alunlş, ce se pierd Jn Itne- b it era de 5— 6 xn/f de litr i rectoru l clu bu lui „S lderurgis-
casat cu cîte o sută, două de ţele cu pom i rod itori. pe zi, era com ercializată tn — Da.. Dar, deocamdată, e v ttă tllc de club sînt m ult so li­ In nici un club nu am în tîl- : şl I.M .A .
le i mal m ult. După un tim p tu l" — noi organizăm p e rio­ nit jo cu ri de biliard. şubah,
frum useţea pe isa jului în ­ Jlacoane închise, Izvorul dic dlfeTlIe concursuri. Ele defectă. citate. Oameni din întreaga I P rintre clşttgă to rtl con-
îşi „dădea seama" de gre­ dom ino (excepttnd Geoaqlu- I cursu lu i se numără şl lînă-
sorit, aerul parfum at de ve­ llln d captat modern, tntr-un se bucură de o largă p a rti­ — De clnd? tară, venJU atei la odihnă sau
şeală, tăcea referat, se pre­ Băi), „O m ule nu te supăra", j rut loan Stolcol, brigadier
getaţia de p a /lţf# ţ i a pd- e d ificiu acoperit tn formă cipare Aşa am avut, recent, — De vreo cîleva... luni. tratam ent, petrec clipe plăcute
zenta la conducere pentru a- d u rtl înconjurătoare, dar mat 'de am //feafru. — C redell că cele trei în preajm a acestor Jocuri. „M a ro co " etc. Sau acestea din ; zootehnic la C.A.P. Căstăn,
probare şl cu b trtla semnată, ales Izvorul de apă m inera­ Abandonarea exp lo a tă rii întrecerea de şah dintre sec­ Jocuri de rum m y reuşesc să — De cu rlnd ne am com ple­ urm ă sln t considerate... cop ilă­ j care s-a clasat pe prim ul
ridica bani încasati „d in e­ ţiile mecanică I sl C.T.E. II. reşti ?f Ne îndoim . In staţiu­ j loc la p ro illu l zootehnie. De
lă carbogazoasă — teruql- Iz v o ru lu i a dus la ruinarea în liln ire a de lenis de masă satisfacă cerinţele? tat „zestrea" cu noi piese —
roare" pentru a-l restitui pă- ij e d ificiu lu i. la deteriorarea — Păi, noi nu jucăm rum m y table, sah, rum m y — în va ­ nile de odihnă ele sc bucură j asemenea, la p ro filu l pom i­
gubaşului. Num ai că n ici u- jj noasă (sin gu ru l de acest le i la care au participat slde- ; cultură, cooperatorul Pelru
In ju de ţ) Îm bie la popas. ba zinului de captare şi scur­ ru ro lştl din s e d iile O.S.M. I — Intervin e Gheorghe M ltea, loare de 1500 lei — ne rela­ de o largă apreciere, fiind
nul dintre păgubaşi, n ici Pd- ;| ! Dăneasa de la C.A.P. Derlu
O ch iu l v iz ita to ru lu i este tn- gere. fo lo sire a acestei m i­ sl O S.M. II, Iar pentru c ri de m uncilor la P reparata Petri- tează tov. M orius Dara. Dis­
curaru Cornel, n ici M arcu nunate ape m inerale a ră­ la. Piesele abia ajung pensio­ punem acum de 10 jo cu ri de m ult solicitate j a reuşit ca prin răspunsurile
loan, nici 2 apodeanu Gheor- T cln fa t de sim fonia cu lo rilo r la rep ara ţii electrice şl meca­ Sezonul estival sc apropie | dale. bine docum entate, să
de Hori ce presară covorul mas doar tnttm plătoare pen­ nică 1 s-au organizat două na rilo r. Din respect penlru sah, 10 de rum m y, 5 table,
ghe, sau Hubert Ana şl a lţii, jj: j ob|lnă cel mal mare pune-
verde al potent!. De la un tru cel care trec prin a- com petiţii, de sah şl tenis de vlrsta dum nealor, noi, cel 5 domino, o masă de lenis. de slîrşlt. Este m om entul în
că mal stnt, n-au mai văzut ij: mai tine ri, nu cerem aceste prevăzută cu opt palete tn care d ire cto rii de clu bu ri, fac­ j ta). La p ro filu l cultu ra ma-
banii. (In acte Insă fiecare ij anotim p la a ltu l, apar noi cesle locuri. masă. As dori să adaug şl se­ j re. cooperatoarea L lvla Val-
nuanţe tn c o lo ritu l pajişte!, Popasul la Păullş trezeş­ rile cuttura l-dlM ra ctlve pe ca­ jocuri. Not, cu tablele... stare bună şl 30 de m ingi.
dintre el era semnat. S-a jj to rii care se îng rije sc de bu­ | dean de la C.A.P. A ure) j
dale de vio rele le albastre, te şt regretul pă răsirii aces­ re noi le num im „se ri de o ­ — Şi reuşiţi să Jucaţi to(l ? T ele vizo ru l atrage în sala
„p ric e p u t" ea şl la treaba j na funcţionare a acestor ed i­ V la lcu s-a clasat pe locul II. j
lio rlle galbene de untlşor, tu i loc şl mat ales al fap tu­ clu bu lui, seară de seară, foa r­
asta). Păi cum să-i vadă dacă 7 lu i că această valoroasă bo­ dihnă" şl care, pe Ungă Jocu­ S lnteti cam m u l|l aici. te m ulţi spectatori. Ceea ce fic ii de cultură să acorde mal Iar la p ro filu l le g u m lcu lh iră |
au luat calea buzunarului j Prlm ula o flclna llls, Hori albe rile de club, sînt însoţite de — Păi, mergem pe „e lim i­ m ultă Im portantă a c tiv ită ţilo r ! O nlţa V trto p . brigadieră le- j
calculatoarei ? j de Anemone sllvestrts etc. găţie răm lnc tn continuare muzică şl dans nate". Cine pierde, cedează ne face, Insă, greutăţi este
Acest cadru este de tapt neexploatată tn favoarea să­ spaţiul După cum vedeţi, nu distractive, considerate secun­ j gum lcolă Ia C.A.P. Geoaglu. !
Penlru că era vorba de *
o „eroare", Danceru Elena ! ceea ce dă sem nificaţie to­ n ă tă ţii oam enilor m uncii. P elrlla. — Care sînt Jocuri­ locul. dispunem dc o sala pentru dare altor m anifestări. îm bogă­ j a o b ţin u t prem iul III. j
jo c u rile de club. Acestea
a luat lu cru rile de la început. : cu lu i şl creează posibilitatea Frumuseţea peisagistică, le pe care le puneţi la dispo­ Sala destinată acestor Jocuri desfăşoară pe terasă. se ţirea zestrei c lu b u rilo r cu o | Concursul a scos tn evl-
U n ii l-au sesizat pe preşe- ! de explorare a frum useţilor clim a tu l reconfortant şl pre­ gamă varlală dc jo cu ri, îa ( denţă fa p tu l că memBrlt coo- j
dintele cooperativei, Jibotea- j naturale şt bogăţiei minerale zenta Izvorului m ineral car- — Şl cînd tim pu l e nefa­ { peratorl din Judeţul Hune- •
nu Gheorghe, s-au sesizat j prezente aici. boqazos ca şl apropierea de vora bil ? can tităţi suficiente este un Im­ i doara slăptncso cu lem elnl-
şt organele Interne de con- ? Despre valoarea apel m i­ oraşul Deva (0 km), cu s i­ — A tunci scoatem scaunele perativ care nu mal poate fi
guranţă vor trezi Interesul j d e cunoştinţele agrozooteh-
tro l. Acestea l-au tăcut cu- j nerale Păullş-Şolmuş s-a din sala te le vizo ru lu i şl Insta­ neglijat, Iar cel chem aţi să Ia­
noscut preşedintelui cd „e ro ­ scris cu ctleva decenii In pentru amenajarea In v iilo r, lăm mesele penlru joc. A ­ că din a ctivită ţile de club ac­ I nlce şl v o r putea rezolva cu ]
rile " calculatoarei stnt deo­ urmă. Profesorul I.P. V o l- aici, a unul loc minunat de ceasta, bineînţeles, numai plnă 1 succes sarcinile ce le stau In [
odihnă şl recreere. ţiu n i plăcute, care să se bucu­
cheate. T oţi au aşteptat mă­ teşll pomeneşte Izvorul m i­ la o anum ită oră, cînd încep j la(ă pe lin ia creşterii pro- i
suri drastice, dar... neral Păullş 1 ntr-una din Celor care n tt-l cunosc, em isiunile. Slnlem astfel o b li­ re de o participare largă da­ j du cfiel agricole.
Asupra calculatoarei orga­ /ucrdr//c sale „Elem ente de le laccm Invita ţie pentru to rită In e d itu lu i lor, să dea
a poposi la Păullş. gaţi să întrerupem a c tiv ită ţile ! C elor clasafl pe prim ele j
nele de slat au găsit ştam ­ geologie", editată In 1924, dovadă de mot m ultă In iţia ­
pile aplicate Jn alb (gu rile claşiilctndu-1 In categoria de club. Totuşi, reuşim sa or­ tivă. j lo c u ri II s-au Inm lnat pre-
rele zic că I s-au dat din Izvoarelor m inerale le rug l- C. STOICA ganizăm, periodic, chiar săp- 1 m ll în obiecte.
dispoziţia tovarăşului Jibotea-
tăm tnal, diverse com p etiţii la LUCIA LICIU
nu) Iar preşedintele a lăcut jj AUGUST1N JULA ! N. PANAITESCU
och ii m ari cind i-au fost a- !. jo c u rile de club, la care par­
duse (de astă dată pentru I
ultim a oară) la cunoştlnfă ,i
laptele. Acum, cu toată pă- ii 14.90 Sub m tn d rc fla m u ri tric o lo ­ lonescu ; 12,00 B u le tin de ş tiri :
rcrea de rău, cooperativa dc jj Cit mai multa leguma pe pieţele oraşelor re — d n te c c ; 15,00 B u le tin de 12.11 De la flu ie r la m a rile ansam ­
ş tiri ; 15.OS D ansu ri rom ăneşU dc
consum din O răştie va tre- ij % A n H ild a Jerea ; 15.tS B ibliotecă dc b lu ri fo lclo rice ; 12.30 D ialog ul in ­
bul să se lipsească de ser­ tn după-amlaza zilei de 30 august, în grădinile de lite ra tu ră rom ână. B a ib u ş te fâ - stru m e n te lo r — m uzică uşoară :
v ic iile calculatoarei Dance­ legume ale cooperativei agricole de produc­ nesen D clAvrancea — „A p u s de 13.00 S ulta tn Re m a jo r „F o c de
a r tific ii" de U acndel ; 13.15 M u ­
soare" ; 15,30 M e lo d ii de dragoste ;
ru Elena Are de calculat ţie din Simerla se desfăşura o vie activitate. A ic i şl-au S P E C TA C O LE 16.00 R a d io ju rn a l ; 16.20 J o c u ri fe­ zică populară cu M a rla Sfldovnu
valoarea tu tu ro r e ro rilo r. dat tn tîln ire sute de elevi, profesori şt al|t salariaţi ciore şti ; 10,30 C orespondenţă spe­ şl Ion Scrban ; 14,00 R a d io ju rn a l :
Poate se învaţă şl a lţii minte. al u n ită ţilo r din oraş. El au ţin u t să întindă o mtnă cială ; 17,15 A nten a tin e re tu lu i ; I5.no FredonAţl cu noi — m u2l«*â
V U L C A N , URICANT : „F ru m o * *17.45 D in cre aţia corală a com po­ uşoară ; 15.30 R adlom agozlnul fe­
de a ju to r ţăran ilor cooperatori în acţiunea de recolta­ c u rc i, Argeş ta V a lc“ , - spectacol z ito ru lu i D lm ltrlc C uclln ; 18.00 m e ilo r ; 16.00 Poem ul sim fo n ic
Momeală * ’ re a zarza va tu rilo r ’şl legum elor. singură m uzical, s u s ţin u t de orchestra B u le tin de ş tiri ; 18.02 Revista e- ..U cenicul v ră jito r" dc Paul Du-
kns : 16.1S DouA m e lo dii cu T rio
oonom lcâ ; 18.20 M etronom
'68 :
Despre hărnicia lo r vorbesc faptele. Intr-o
„D o in a A rg e ş u lu i" dtn P iteşti.
după-amiază s-au recoltat peste 40 de tone de zarza­ 10.00 Radlogazota de seară : 19.30 A lp in : 16.20 S fatu l m e dicului :
16.29 In ritm de vals ; 18 35 C in-
O m elodic pe adresa dum neavoas­
pentru peşti va tu ri şi legume, aslîel că pieţele oraşelor Sim erla $1 C IN E M A tră ; 20.00 B u le tin dc $Url : 20.or> locelc v lrs te lo r — m uzică u-soară :
Deva au slm tlt din plin acest „flu x ". Iar ve n itu rile Muzee şl e xp o ziţii, v e rn is a je : 20.55 17.00 R a d io ju rn a l ; 17.15 O rchestra
Pescari, lu a ţi am inte I Cea coo peratorilor s-au m ărit. D E VA i P rem ie re s tric t secrete N oapte bună. cop il. „C ă p rio a ra ", dc m uzică populară ..D oina A rge­
ş u lu i" d in P iteşti ; 18.00 A scultă­
rle E m il C irle a n u ; 21 00 O m elodie,
mai bună şl mal nouă mo­ M erită subliniată preocuparea cooperativei pentru j (cln cm a to g ra fu t „P a tria ") ; Jud e­ do i In te rp re ţi ; 21,05 G ala u m o ru ­ to rii nc cer... m uzică d in opere :
meală la care peştele, de o ri­ ca pletele oraşelor să fie bine aprovizionate cu zar- j cata („ A r ia ") ; C ontele Uobb.v, lu i. C om ici ve s tiţi nl m ic ro fo n u lu i: 10.20 C oncurs cu p u b lic : 18.55 B u ­
le tin dc ş tiri : 19.00 Clntece şl v e r­
ce Ici,- „tra g e " sigur, este . zavaturl şt legume proaspete şl In cantltăt! suficiente, j spaim a v e s tu lu i sA lbatlc (grAdl- Radu B eilgan ; 21,35 Nu te pot uita su ri în ch in a te p a rtid u lu i ; 19in
o... «ufobascufanfrt. N u rtde{l M ă rtu rie In acest sens stau cele peste 250 de tone de j nft) ; S IM E R IA : F rcd d y, loveşte tu — m uzică uşoară ; 22.00 R a d io ju r­ M uzică populară : 18,30 E m isiune
nal ; 22.30 M o m ent poetic. Peisaj
A v e n tu rie ­
tn tll ; H U N E D O A R A :
că /iu-/... pescărească. In - j zarzavaturi şl legum e liv ra te fon dului de stat. r ii („S ld e ru rg ls tu l") ; M esteacănul rom ânesc ; 22.35 M e lo d ii m agazin; llte rA ră • tre i po ctl : A le xa n d ru
N lcotec
tr-uua din /iţe le trecute nişte f („C o n s tru c to ru l") ; D irija b ilu l fu ­ 23.40 M ică sultă dc T lb e rlu Olah ; Robot. Mogda Isanos. m uzica­
Lablş : T9.50 A e lu o lltn te n
ra t („F la cA ra ") ; T o m Jone9 (g ră ­ 74.00 B u le tin de ş tiri ; 0 05-5.00
pescari cc nu aruncai undita jj lă : 20.70 F o ru m ş tiin ţific . Fizica
dina „F la c ă ra ") ; P ETR O ŞAN I : Estrada no cturnă.
in Mureş. Ungă Bcfan, n-au |! F ra g il să lb a tici („R e p u b lic a ") ; P R O C R A M U L It : 8.00 Aşa-I te m p e ra tu rilo r fon rte Joase ; 20.40
prins nim ic, pentru că a- S! L U P E N I : K. O. („C u ltu ra l") ; A lo cu l pe la noi : 8.70 T o t în a in te : Noi m e lo d ii cu fo rm a ţia T. M arce-
llos F e rrla l ; 21.00 B td e lln dc ş tir!:
\ cau ca momeală o rim ă. In RECIDIVA S-A DEZVOLTAT IN MEDIUL d is p ă ru t un F ra g o n a rd („M u n c ito ­ 8.30 B u le tin dc ş tiri ; 8.3S „P o e m u l 71 05 P rim o A u d iţii de ooerA : . As-
C n rp a ţllo r" de AleN andru Paşca­
resc") ; V U LC A N : M a rtin so ld a t ;
M ureş era alia, m ult mal | LO N E A : Război şl pace. se riile I n ii ; 9.,70 Cantata ..C o m u n lc n il” fie ra n fo în A lb a " de W olfga nc A-
/na/e, autobasculanta 32— B ' şl II („M in e ru l") ; O R Ă ŞTIE : CA- C onstantin Pnlade ; 10 oo B u le tin madeus M ozart ; 21..70 A le n ţlu n r
n flrln ţl l : 23.00 R a d io ju rn a l : 2.7 nz
-2830 aparţin ind şantieru lui , dcrca Im p e riu lu i Rom an. se riile de s tlrl : 10 05 CîntA L III R uIacsI. V a rlo iiu n l sim fo n ice de L u d o vic
I şl I I („P a tria ") ; M u zica n tu l Ileana P ono vlcl. Georno Răncflu
numeşte lapta ( Sc prea poa- UŞURINŢEI, CU ŞTIINŢA „OMULUI B U T p e n tru T o b ru k ; BR AD : P raştia r ilo r ; 10.59 M e lo dii de Em ahuel ştir».
ih\erqoconslructia. („F la c ă ra ") ; H A ŢE G : Un ta x i şl Petre Balaş ; HUO Roza v io lu ­ Feidm an ; 23.42 Somn uşor — m u ­
zică uşoară ; 0.55-1,00 B u lc lln de
„B raco na j" sput)cli că sc
de n u r ; G U R A B A R Z A : E ro ii do
Ic Cum a ajuns bascula In la T e lcm a rk.
Mureş ? Sim plu: a in tra i pe
roţile c i dc pe drum ul ludc- In faţa com pletului de Ju­ au fost condamnaţi la ctte 5 Schlett Ana este disciplinată, zultă că cunoştea acest lu cru
ţean llia - Bcjun. ia kilom e­ decată, form at dc astă dală ani închisoare fiin d obligai! cin stită şl ordonată. de pe vremea clnd cel doi R A D IO întreprinderea forestiera petroşani
tru l 15-\-200 ni Aşa si/igu/d ? dIti ju rişti din Deva şi lucrâ- şi la plata p re ju d iciu lu i cau­ Ju stiţia şl-a făcut datoria, încă nu-şi v lrls e ră prea adina
El nu, nu chiar sinqură. I.u ,| lo ri din comerţ au fost aduşi zat. \ O fam ilie se află pentru 5 ani m îln lle tn banii care nu erau PR O G R AM U L T : 6.00-A.23 M u ­
L
‘
\o la n era M itite l Simlon, dar Ij sub stare de arest solii Practic, Infra cto rii şl-au p ri­ privată de libertate şl nim eni al lor. Cunoşlea şl fa p lu l că zică şl a c tu a lită ţi ; 8,25 M o m ent
poetic : 8,30 La m ic ro fo n , m elodia
maşina mt era a Itli, ci era do- ij: Schlett. Ana şl A dalbert. m it pedeapsa Dar rămîu sub nu poate contesta tem einicia soţul îl pretindea soţiei să la preferată ; 9.00 B u le tin de ş tiri ; livrează pc bază de coincnzi ferme, fără repar­
lat Păcurar V asilc cu ca. M i- j Tim p de cîtcva ore. au fost semnul între b ă rii unele p ro ­ sentinţei date. A ctu l în sine bani din gestiune. Ba chiar 9.30 M io riţa . „C in te ce dc via ţă
Ulei „a /ua /-o " doar. după j- analizate, in sp iritu l legilor bleme dc etică cetăţenească. a fost sancţionat de lege, e un le-a atras atentla asupra aces­ n o uă". ; 10,20 De p rin sate adunate
— m e lo d ii p o pulare ; 10,45 R ecital
ce H lu ia tu l li lăcuse toalcla \ noastre laptele necinstite ale C ercetările organelor în act antisocial, săvlrşlt nu In tui fapt. L u crurile au con tinu­ de plan G heorghe H alm oş ; 11,00 tiţie, 5000 buc. traverse înguste rezultate din
cit a lost slm buta de marc. :|- celor doi inculpaţi. at însă chiar şl după ce a B u le tin dc ş tiri ; 11.05 C in ta rc Ro­
Ana Schlett abia Îşi recîşti- m â niei socialiste — a n sa m b lu ri
Pe la ora 22, M illlc l a ieşit 5; fost acoperit m inusul despre demontarea dc linii C.F.F. la preţul de 10,50 lei
gase dre p tu rile cetăţeneşti pe A rtistice m u n cito re şti ; 11.20 CintA
cu maşina dc la parcare f. care m artoru l am intit ştia. Şl Ilo n a M oţlca şl Sacha D lstel ;
care le pierduse în urma unei
(cc-o li păzii paznicul ?) şi jî: condam nări pentru delapidare. Mărturii din instanţă «stfet, sumele sustrase din ges­ 11,45 S fa tu l m e d icu lu i ; 12.00 M u­ bucata.
s-n dus om ul la m tndruţă jj' tiune s-au adunat. „O m ul bun" zică uşoară de E lly Rom an şl
A ajuns gestionară la punctul G corge C rlg o rlu ; 12.30 In tlln lre
fco-u poveste) cti bascula In- :ji care vede, ştie şl nu spune s-a cu m elodia po pulară şl In te rp re ­
alim entar de la D.S.A.P.C. De­
Ire p rin d e rii tocm ai la Brd- jj transform at astfel In tr-u n tă l- tu l p re fe ra t ; 13,00 R a d io ju rn a l ;
va. Înainte de a îndeplini a-
nlşca. El zicc că n-a reuşit |j coastă funcţie en se căsătorise drept au stab ilit că a tlt unii n u lto r al unul fapt care, sesi­ 14,15 Dc ce 7 De unde 7 De cînd 7 ;
să vadă fala, tn schimb au I cu Schlett A da lb ert im piegat prieteni ai fam iliei Schlett cit totală necunoştlntă de cauză zat la tim p, n-ar fl căpătat
a co le ctivu lu i tn care lucra
văzut pescarii a doua zi d i- j de mişcare la C .S .H . secţia $i anum iţi salariaţi ai p ro p o rţiile pe care Ie are a­
mineaţă basculanta tn M u­ Ana Schlelt. Am afirm at mai cum.
C.F.U.. condamnat în 1962 D.S.A.P.C. Deva cunoşteau sus că unii salariaţi al O pin ia cetăţeanului com ple­
reş. penlru infracţiune de de lapi­ activitatea gestionarei şi pro­ D.S.A.P.C. puteau să bănuias­
„ G răbit” cum era M itite l. ■ tează 1n mod fe ric it Intra n si­
dare. la un an închisoare, in ­ venienţe banilor pentru che­ că şl chiar bănuiau că sursa întreprinderea de explorări miniere
n-a mai putut stăptni maşina j genta organelor de stat. Dar
d ivid cu concepţii învechite fu ri dar nu au sesizat organe­ ch io lh a n u rilo r repetate ale ce­
la o curbă şi... C lnd a sim- ■ tn cazul fam iliei Schlett aceas­
despre viaţă şi societate. le competente. M ai m ult chiar, lor doi şl ale „p rie te n ilo r*’ lo r tă opinie nu s-a făcut sim ­
frf cd „ia apă ia galoşi" s-a j în caracterizarea dată la dosar nu e alta declt avutul obştesc.
făcut mic şi pc-aci fl-e dru - j Proverbul spune că „lu p u l ţită. Hunedoara-Geva
Îşi schimbă părul, dar năra­ de se rviciu l personal al U nul dintre el e Franctsa ALEXANDRU ŞPONOR
mul. Aşa o ajuns bascula tu i j
v u l ba". In aceste con diţii D.S.A.P.C. Deva se scrie că M atias. Din declaraţia Iul re ­ căpitan de mlli(ie
Păcurar momeală pentru j
tendinţa spre furt şi delapidare
peşti, iar M itite l, braconier, j
a găsit teren prielnic. A scul- ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
Cc fi-e şi cu pescarii dşf/af? j tînd „s fa tu rile " solului, Ana
N-au putut să tacă din qu- j Schlett sustrăqea cu re g u la ri­
tu ? Si ce dacă ou văzut-o j tate bani din pro pria -i gestiu­ întreprinderea de
fn M ureş? Acum va trebui ne. pentru a onora contrava­ nimeri
s-d racii M itite l să suporte, : loarea unor chefuri la restau­
el. consecinţele. Si din cau- î rantul „T ra n silva n ia ” şi alte lo ­
za cui ? A unor pescari. caluri din Deva. Fam ilia Schlett explorară maniere — ajutori mineri ;
voia să se „a lirm e " cu orice
Nu cumpăraţi preţ în „a rta " de a risip i banii — muncitori necalifica(i pentru lucrări miniere ;
stalu lu i. Largi la mină, cei Hunedoara» Deva
doi soli şi-au form at repede
lemne de foc? | un grup de „p rie te n i". Viorica, — muncitori necalificaţi penlru lucrări tle încărcări-descărcări.
Vera, Ica, Şchioapa, Nina. nu­
Nu mal este m ult ptnâ v l- me sonore a căror enumerare angajează:
ne iarna şi lemnele Iar de- ,lj nu se term ină aici, formau a- Muncitorilor nclocalnici care se angajează pentru lucrări mi­
v/n o problemă pe care a­ cest qrup. N ici măcar nu cu­
cum n-o bagă nim eni tn sea­ noşteau numele com plete ale — UN ECONOMIST aprovizionare ;
mă. tn alară de A lic Moise „p rie te n ilo r". La un moment niere Ii se asigură pe lingă salariul de bază :
din Sim cria. El e g riju liu , dat sursa m aterială a chefuri­
şl nu numai cu el. !şl oleră lor a fost Identificată de — UN MERCEOLOG aprovizionare ;
se rviciile oricui tl crede (a organele de stat. Intr-o pe­ — fie cazare fn baracamentelc şantierului, fie indemnizaţie de
mai lost unul din ăsta fn rioadă de 6 luni, Ana Schlett — UN MERCEOLOG aprovizionare (pro­
Deva. unde-o fl dispărut î). a sustros din gestiune peste
lu i Haborov Teodor l-a luat 13.000 lei. In fata Justiţiei de­ vizoriu 4 luni) ; cazare în sumă de 150 Ici lunar ;
................
100 de le i „ca să plătească la pid atorii au căutat sâ-şl as-
maşina" urm lnd ca restul de j rundă vina arunetnd-o unul
500 le i să-l achite atunci cfnd ! asupra altuia. — UN MAGAZINER principal (pentru — spor de şantier.
aduce lemnele. $l-a o fe rit j.|i Instanţa, însă, a s ta b ilit eu
serviciile şl Iu l M oldovan !•■ certitudine „partea" fiecăruia. şantierul Muncel) ;
’nemus, dar nu „s-a prins", Ij; O bişnuit cu tra iu l uşor $1 Pentru lucrări de încărcări-descărcări, sc angajează dc preferin­
o lost retuzat. !-a reuştt tn Ij! fără muncă, soţul Inculpatei o
schimb c r Burlac Nicolae Jj| determ ina aproape zilnic pe1 — UN ŞOFER.
căruia l-a idol tot 100 de lei, ii| solie să-i dea bani din qes- ţa muncitori din oraşul Deva sau din imediata vecinătate.
lot „p e n lru m aşină". C tt va ji hune. Si. ca o soţie lubiloa- Solicitanţii se pot prezenta sau adresa la
lua el de-acum încolo, răm lne jl re. ea Işl asculta soţul. Sus-
de văzul. Dar cred uli se v o r jj trăqea din gestiune ca să Solicitanţii se pot prezenta sau adresa Ia sediul întreprinderii din
mai găsi oare ? A r trebui să ij asigure pentru amindot che- sediul întreprinderii din Deva, str. Minerului
şfle fiecare de unde se cum - Iii fu rile din localuri.
Ţ inînd seama de gravitatea Deva, str. Minerului nr 2, telefon 1560, serviciul personal.
păr o. lemnele. nr. 2, telefon 1560, serviciul personal.
i faptelor şi de antncedente-
Rubrică realizată de
DRAGOŞ CALIN Âil le Inculpaţilor, cel dot soţi
V