Page 9 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETAR! DIN TOATE TARILE. ONIT1-VA I
Adunarea studenţilor din Bucureşti
consacrata aniversam

proclamării R. D. Vietnam

La Casa de cu ltu ră a stu­ Adunarea a fost deschisă de ror forţe lo r progresiste ale po­
d e n ţilo r din Bucureşti a avut G heorglte Doca. secretar al poarelor iubitoare de pace din
ioc m arţi după-amiazâ o adu­ C o m itetului U.T.C. din cen­ întreaga lume. Poporul român,
nare consacrată celei de-a 23-a tru l un ive rsita r Bucureşti. A tin e re lu l şi studenţii noştri do­
aniversări a proclam ării R D. luat apoi c u v în lu l Ion A m ăriu- resc din toată inim a ca R. D.
Vietnam , O rganizată sub aus­ ta, vicepreşedinte al C o nsiliu­ Vietnam să obţină noi succese
p ic iile U n iu n ii A s o c ia ţiilo r Stu­ lui U.AS.R. După cc a adus In lupta îm potriva agresorilor
d e nţilor din România, m ani­ — din partea U n iu n ii A socia­ am ericani. Ne e lf rim ăm con­
festarea a În tru n it sute de ţiilo r S tudenţilor din România vingerea că această luptă va
studenţi rom âni şi străini, ca­ şi a tin e re lu lu i un ive rsitar ro ­ li încununată de victo ria fina­
re învaţă în cen tru l u n ive rsi­ mân — un salut de so lid a rita ­ lă.
tar Bucureşti. A u lost prezenţi, te in tcrn atio nalislă cu poporul şi In numele A sociaţiei studen­
HUNEDOARA AL RCR- SI AL CONSILIULU de asemenea, membri ai studenţii din R D, Vietnam , ţilo r vietnam ezi în Republica
ambasadei R D. Vietnam la v o rb ito ru l a spus : In lupta sa Socialistă România, a v o rb it
Bucureşti şi ai Reprezentan­ dreaptă pentru neatlrnare, pen­ doctorandul Tran Ngoc Toan,
tei perm anente .i fro n tu lu i Na­ tru apărarea fiin ţe i naţionale, care a m ulţum it p a riid n lu i, gu ­
poporul vietnamez se bunică
ANUL X X . NR. 4252 MIERCURI 4 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI tional de C liberarc din V r-tna- dc simpatia şi s p rijin u l tutu- ve rn u lu i si po porului român
mul de sud In tara noastră.
pentru a ju to ru l m ultilate ra l a­
cordat po porului vietnamez io
lupta sa dreaptă pentru apăra­
LA E. M. DEVA rea independenţei şi suverani­
Adeziune deplina fa ţa că pacea va reveni pe păm in-
tă ţii naţionale. El a subliniat
lu! R.D Vietnam atunci cînd
Revenirea ia norm; de politica partidului Statele U nite vo r înceta d e fin i­
tiv şl neconditional bombarda­
mentele şi toate celelalte acte
do război.
Au luat cu vîn lu l. de ase­
preşe­
menea. Traian A u rite ,
trebuie însoţită si statului nostru dintele C o nsiliu lui U.A.S. din
Bucureşti,
centrul un ive rsitar
Cristnphe Tohadje. din partea
*
U n iu n ii studenţilor africani,
/o u lia ir M ajocd. din ja rte a U ­
Ataşament nedezminţit fată de cauza socialismului varo C irald o din Colum bia,
niun ii stud enţilor arabi, şl A l-
de recuperarea De cînrl cunosc partidul, şl în anii grei. de nemiloasă politica internă şl externă a can* au exprim at sentimente
do solidaritate cu lupta eroică
am văzul >i am sim ţii in po­ exploatare. IV atunci eram p a rtid u lu i Din < u vîn tă rilc to­ a poporului vietnamez.
litica sa inlcleaţ ta năzuinţele inun» itoT. Cind oam enii nu varăşului N icolac Ceauşescu. •Ar
noastre, aspiraţiile noastre. In mai puteau răbda şi se rid i­ din decla raţiile adoptate sc In încheierea adunării a a­
rostesc prin abataje fraze în ­
cau să (cară pline, sa ceară
fio» are ho tărlm luată. în fie ­
restanţelor care directivă dală în lr-n c la ­ bocanci, să ceară libertate, a­ tregi. (a rc exprim ă adm iraţia dc an<nmblul fo lclo ric studen­
vut loc un spectacol susţinut
pentru juslelca lor. pentru ma­
pă sau alta, am sim ţii malo-
veau mare încredere in cu vîn ­
rializindu-se ideile marx\<m-!e- lu l com uniştilor. tn cu vîn lu l rile adevăruri ce Ic conţin. ţesc „D o ina“ şl de o form aţie ar­
tistică a studenţilor
vie tn a ­
nini*m ului.' idei ce stau ia baza celor < arc transm iteau ideile Noi cunoaştem politica în ­ mezi, care învaţă In In s titu ţii
întreg ii ?alo p o litici p a riid n lu i nostru. ţeleaptă a P artidului Comu­ dc învăţăm int superior din
Eu lucrez ca inginer fn In ateste zile. m ărturisesc nist Român, care dc aproape
sectorul I al Exploatării m i­ sincer, am tră it senliinenle de o jum ătate dc veac nu s-a a- Capitală
M anifestarea amplă şi gura cale de depăşire a a- niere Aninoaso. unu) din ie ­ adevărată m in d ric cînd am bălut o clipă de pc calea inar- (Agerpres) .
; profundă de adeziune depli­ nestor plafoane rămînea le mal mari ro)»*<tive de la văzut cît dc puternic esle ata­ xisin-leninism ului, sl în aceste
nă la po litica p a rtid u lu i si mecanizarea procesului de mină. Am lucrat In subteran şamentul m in e rilo r faţă de zile. mai m ult ca orieînd. ne i
[ sta lu lu i nostru generează in încărcare şi transport. „In exprim ăm solidaritatea cu a­
ceastă politică, stntcm anim ali
fiecare colectiv de munca abatajele dotate cu maşini de dorinţa dc a no consacra Uipia Traiana
de mare capacitate, ne-a Prins in cablu, lemnul porneşte pe calea aerului spre de­
I rodnice energii creatoare Poziţie fermă, principială
pentru îndeplinirea exem- spus ingin eru l T iberiu Co­ pozitele finale. Dorul după liniştea pădurii se va abate adine întreaga energic în fă p tu irii ei
| piară a sarcinilor econom i­ linda. randam entul creşte in înima lemnului. Cu cit dorul va fi mai mare cu atit şi rezo­ Prin munca noasiră d iscip li­
nată şi însufleţită, ne
alătu­
ce. Chemarea secretarului* substanţial iar producţia a­ nanţa lemnului va fi mai puternică... şi viorile se vor lingui a r­ Călăuz.indu-se neabătut d u ­ p o litic ii p a rtid u lu i si statului, răm tu tu ro r oam enilor cin stiţi Sarmizegetusa
j general al p a rtidu lui, tova- proape se dublează. Evident, monios in sălile de concerte unduind printre oameni. pă p rin c ip iile mai xism -leninis- to ii lu c ră to rii din cadrul în tre ­
4 răşul Nicolae Ceauşescu : am optat pentru această so­ Foto : V. ONOIU m ului în po litica externă, p rin d e rii agricole dc stal din din patria noasiră. care fac zid
| „Flecare la locul său de luţie, mai ales că aveam şi pa rtidu l si* stalul nostru au Bîrcea sint hotar iţi să-şi spo­ de n e clin tit în ju ru l p a rtid u lu i D rum urile duc spre U lpla
i muncă să Iacă lo tu l pentru o anum ită experienţă*. prom ovat şi promovează cu rească e fo rtu rile ţe n lru a con­ cu sim ţul înaltei în d a to riri de Traiana Sarmizegetusa, spre...
i a realiza sarcinile ce-i re­ In scurt tim p la mină au consecventă o p o /itie fermă, trib u i în mai mare măsură la a ne apăra cuce ririle, de a sta „lo c u l unde s-a ho lă rît, acum
! vin * sllrneşle un puternic lost aduse noi maşini, ast­ p rin clţ ialâ Sn re la ţiile cu ce­ creşterea producţiei aqrirnle. dc slrajă pa triei noastre so­ două ral» de ani — cum spu­
elan p a triotic tn muncă, o fel că în prezent num ărul L a D e v a şi P e tro ş a n i au lu at fiin ţă le lalte state. Aceasta a fost la ridicarea n iv e lu lu i de tra i cialiste nea N icolae Iorga — care e
înzecire a e fo rtu rilo r, o im ­ abatajelor mecanizate a reafirm ată cu putere in cadrul al poporului nostru.
crescut la 17. Aceste locuri IIraba pe care vo iff vorbi-o.
presionantă infuzie de hăr­ dezbaterilor sesiunii e x tra o rd i­ Ing. VICTOR GHIOANCA
de muncă au fost încredin­ care e su fle lu l care se va să­
nicie şi in itia liv ă la fiecare Cabinete pentru probleme nare a M a rii A dunări N a ţio ­ Ing. MIHAI VARVARICHI de la sectorul I al lăşlui în tru p u l nostru Iracic,
loc de muncă pentru depă­ ţate brigă zilo r conduse dc nale si în Declaraţia adoptată, director al I.A.S. Bîrcea E.M. Aninoasa care vo r li p rieten iile şt duş­
şirea in d ica to rilo r prevăzuţi m ineri cu înaltă calificare de c u v ln tă rile tovarăşului m ăniile noastre laţă de m ul­
prin plan. , cum sînt Sim ion Adain, A le ­ N icolac Ceauşescu si a altor tele neam uri ale lum ii'*. încă
O asemenea atmosferă do­ xandru Evdrtchhnov, Petru de organizare ştiinţifică conducători de partid şi dc Dovezi de înţelepciune pe care dc la intrarea tn comună, sîn-
mină In aceste zile si acti­ fnneu. Răspunderea pentru stat cu p rile ju l v iz ite lo r făcu­ tem in lîm p in a li de anunţuri
vitatea co lectivu lui de la organizarea şi conducerea te în unele judeţe ale tării.
Exploatarea m inieră Deva, m uncii in aceste abataje a U rm ărind, la fel ca to ii cetă­ le susţinem din toată inima mari, viu colorate : „V iz ita ţi
m onum entele romane de la ' ’lpia
exploatare care In urină cu fost dală in seama m aiştri­ a producţiei şi a muncii ţen ii patriei noastre, preocupa­ Traiana Sarm izegetusa" sî. mai
rîle v a luni a rămas în urma lor Petru Pelreonu si S lell- rea plină de răspundere m ani­ departe, a lte le : „V iz ita ţi m u­
fală de plan ca urm are a an D um ilrana. Brigăzile si-au i festată dc pa rtidu l $i statul Ascult cu em olle la radio şl precum şi în recenta Declaraţie zeul de arheologie", „Spre
unor greutăţi obiective. In însuşit rapid modul de derile din judeţ a unor îna lţi j nostru pentru cauza prietc- citesc In presă despre căldura a C om itetului Executiv al C C . muzeul arheologic", „Spre Pala-
abatajele mecanizale, la lu ­ funcţionare a m aşinilor, au In vederea ap lică rii pe sca­ in dica tori lehnico-eronoinici. ! nici sl colaborării în tre state­ şi dragostea n e ţă rm u riţi cu al P.C R , confirm ă din plin
crările de pregătire, pe ga­ învăţat să le manipuleze cu ră largă In întreprinderi, şan­ In sleia de activita te a ro b i­ i le Socialiste — chezăşie a v ic - ‘ care sînt p rim ili conducătorii această înţelepciune, co n s llin ­
le riile de transport ca şi la pricepere. Fiecare din aces­ tiere >i alte unităţi economii e netelor intră, dc asemenea, p a rtid u lu i şi sta lu lu i nostru ie m aterializarea e l Cum ne primesc
suprafaţă se depun e lo rlu rl te brigăzi a ajuns In ran­ a m etodelor moderne dc con- Inrie i sistem ului socialist mon­ în vizite le pc care le fac în Ca membru de partid ra ­
apreciabile pentru no rm ali­ damente constante de aproa­ duecre $i organizare a produc­ organizarea dc e xp o ziţii p ri­ dial — nu pot să nu-mi a llrin d ife rite judeţe ale tă rii. A in re a în fru n ta i în anii ilega­
zarea a c tiv ită ţii, pentru a­ pe 6 tone de m inereu pe ţie i şi a m uncii, pe baza apro­ vind rea liză rile din în tre p rin ­ deplinul acord cu fiecare idee impresia, tn acele momente, lită ţii tem niţele statului bur­ monumentele istorice
tingerea unui ritm superior post. Iar producţia lunară o- bării C om itetului Executiv al derile, şantierele şi alte u n i­ cuprinsă în docum entele am in­ că o inim ă mare şi fierbinte, ghez, ca cetăţean român, în ­
de lucru De baza organiză­ fectivă a crescut de aseme­ C C . al P.C.R.. la Deva şi tăţi economice din judeţ în tite. deoarece exprim ă st pro- al cărui puls îl simt în mine. ţeleg şi aprob in tru to iu l a- Iul A u g u sia lilo r şl For". Toate
rii superioare a m uncii. nea substanţial. De remarcat Petroşani au luat fiin ţă cabi­ dom eniul organizării ş tiin ţifi­ ţ r iilc mele gînduri, aspiraţii a cuprins in im ile tu tu ro r — ceasfă poziţie, îm i exprim to­ aceste anunţuri, indicatoare,
,,E fo rtu rile prezente am­ este si faptul că în prezent nele pentru probleme de o r­ ce a producţiei şi a muncii, $1 năzuinţe Ide alu rile şi sen­ conducători si mase. (mi dau tala adeziune la ea Am pă­ opresc maşinile, sllrnesc cu rio ­
plificate, ne relata tovară­ ponderea producţiei extrase ganizare ş tiin ţifică a produc­ a rid ic ă rii eficienţei econom i­ tim entele nobile, expresie a şi mai m ult scama cit c dc p u ­ răsit fro n tu l m uncii fiin d pen­ zitatea vizita to rilo r.
şul Vasile C lrpan, ingin eru l cu maşini dc încărcat şi ţie i şi a m uncii. co. Cabinetele au sarcina să vo in ţe i întreg ulu i popor, pro­ ternică legătura dintre partid sionar. M-am dedicat a c tiv ită ­
sef al exp lo atării, sint nu transport a ajuns la 74,3 la Aceste cabinete îşi desfă­ sp rijin e efectiv în tre p rin d e ri­ m ovate în po litica externă a si popor Tăria el stă în în ­ ţilo r obşteşti, sl pe acest plan Fnlr-una din zilele trecute, la
numai justificate dar şi im ­ sută. şoară activitatea sub condu­ le, prin acordarea de asisten­ ţă rii noastre sînt pătrunse de ţelepciunea cu care P arlldul mă străduiesc şi mă voi stră­ ora 8,50 erau parcate trei ma­
perios necesare. Planul a­ Preocuparea susţinută pen­ cerea şi îndrum area C om itetu­ tă specializată, program e do un profund sp irit in te rna ţiona­ Comunist Român conduce des­ dui ca adeziunea mea să nu şini cu excursionişti străin i şi
cestui semestru creşte fată tru mecanizare si. pe aceas­ lu i judeţean dc partid. întrea­ consultaţii şi de Instruire a list, de dorinţa de a dezvolta tinele României socialiste. Po­ răm lnă numai fn vorbe, ci să o cursă specială dc la Bucu­
de realizările din prim a ju ­ tă bază, creşterea pro d u cti­ ga lo r activita te se sprijin ă cadrelor. le g ă tu rile frăţeşti cu toate sta­ ziţia p a rtid u lu i sî statului nos­ reşti cu patruzeci de student!
mătate a anului cu 46 la su­ v ită ţii m uncii constituie pe folosirea unui larg activ A ctivita te a cabinetelor esle tele, cu partidele com uniste $i tru, cxţ rim ată cu ferm itate si fie o adeziune totală, (m ă ri­ caro, noroc că aveau îndrum ă­
lă la m inereu şi cu 41 la fa cto rii care au condiţional obştesc form at din specialistL condusă de com itete de m uncitoreşti. In Interesul pro ­ clarviziu ne în Declaraţia M arii tă dc fapte în interesul oa­ tor, a ltfe l rătăceau „tn v o ie "
sută la cupru în concentrate ho tă rito r sporirea pro du cţi­ Ingineri, econom işti, m atem ati­ direcţie ai căror m em bri sini gre sului social, a! luptei Îm ­ A dunări N aţionale a R epubli­ m enilor prin tre ruinele străvech ilor
O b lig a tivita te a respectării ei de minereu. Num ai în lu ­ cieni m edici etr. De aseme­ specialtşli care manifestă in te ­ p o triva im perialism ului. cii Socialiste România cu p ri­ moiHimenle romane, fără „a
prevederilor de plan, dar na trecută, producţia re a li­ nea. ele colaborează cu a lţi res 51 pasiune fată de. org a n i­ A nim aţi de înaltele idei v ire la p rin c ip iile de bază ale 10SIF COTOI gusla" farm ecul apropierii de
mai cu seamă sarcinile ac­ zată a depăşit realizările lu ­ specialisti din Întrep rind eri, n i zarea ş tiin ţific ă a producţiei şl p rin c ip ii ce stau la baza p o litic ii externe a României, miner pensionar vatra istoriei noastre
tuale stab ilite de partid de n ii iu lie , iar productivitatea cadre evidenţiate prin realizări si a m uncii, specialişti (a rc Ora 9,20. N ici urmă de ghid.
a înd eplini exem plar in d i­ pe exploatare s-a rid icat la şi pricepere în acţiunea de au urmat cursu rile dc perfec­ La muzeu — paznicul, «tam-
ca to rii sta b iliţi, ne determ i­ peste 2 tone de minereu pe organizare ş tiin ţific ă a produc- ţionare a cadrelor de condu­ pila, biletele de Intrare. Nu
nă să acţionăm pe toate post. „R ezultatele din au- li r i si a m uncii cere De asemenea, com itete­ ştia nim ic. „Poate o fl acasă"
plan urile pentru a raporta . gust, afirm ă cu deplin temei Cabinetele nou înfiin ţa te au lor de direcţie din în tre p rin ­ — ne-a sugerat dtnsul. Dar
în final o situaţie economică in gin eru l N icola e' Savu. şe­ în cen tru l a c tiv ită ţii lor o deri le revine sarcina de a O rganele co m u n a le la lu cru nici acasă nu l-am In tlln il pe
bună". ful se rviciu lu i organizarea vastă arie de a trib u ţii. Ele. a-igtira o colaborare fructuo a­ tovarăşul Ion A rion. Plocasa
D irecţia principală în care m uncii, demonstrează că e x­ organizează conferinţe, semi- să. amplă; pe toate plan urile cu Intr-un sat vecin.
j sînt îndreptate e fo rtu rile es- ploatarea a in tra i d e fin itiv n a rii şi dezbateri pentru popu­ noile cabinete. — Trebuia să vină tovarăşul
j te sporirea producţiei de mi- larizarea m etodelor de o rg an i­ Simion Nemeş astăzi...
[ nercu în abataje. Spccialiş- în ritm u l intens de lucru. zare ş tiin tilic ă a producţiei La şedinţa de con stituire a 0 DECADA DIN AC TIVITATEA — Dînsul este al doilea
Prin aceasta s-aiv creat pre­
i tii minei şi-au dat insă sea­ în în tre p rin d e ri şi pe şantiere. ghid ?
mise sigure nu numai pen­ C alvnu tiilm judeţean pentru
ma că acest obiectiv nu pon- pro|. un spre generalizare rea­ — Da.
tru realizarea ritm ică a pla- liză rile im portante din acest problem e de organizare ş tiin ­
; te (i atins tn co n d iţiile a- Ora 10. M aşinile nu mai au
domeniu. Cele două cabinete ţifică a producţiei si a m u n ţii
| batajclor cu extracţie ma- L. MAGUREANU £ au sarcina să organizeze au luat parte tovarăşii : ing. SECRETARII LIII DE PARTID loc la parcare. Două opresc în
j nuală. A ic i chiar cu o or- simpozioane si sesiuni dc co­ Ştefan Almăşan, secretar al drum . Cîteva cxcursionlstc an
| ganizare bună a lu c ru lu i, m unicări ş liin ţilic e , sem inarii C om itetului judeţean dc partid urcat pe zid u rile am fitea trulu i,
pentru a pozo... „is to ric ". Şi,
productivitatea nu poate de- (Conlinuore în pog. o & c i) Si schim buri de experienţă şi si Parasclnv Başlurea. adjunct .. Era In august. In sediul Co­ — Astăzi (iveli o zi plină... C.A P. — ingineri agronom i. culmea... chiar In apropierea
de in fo rm a ţii p rivin d diverse, dc sef dc secţie la C onsiliul m ite tu lu i com unal de partid — Toate zilele sînt la fel ...6 a u g u st; Deplasare la
i păşi 4,5 tone pe post. Sin- lor era prinsă o placă dc me­
studii şi metode care c o n tri­ Economic, conducători de în ­ Şoinuiş, tov. Constantin Covaci, dacă tii să cunoşti problem ele, C.A.P. Bejan. Se dezbat cu tal cu a n u n ţu l: „U rcarea pe
^■TfrTrtîh'dStidKîsdssîinHiHHIliinîdjîiîUîiHÎHIHîrtiHliriiuiîriiiluHHSnmîtiHiUirniîniltiîT^ buie la realizarea în între p rin - treprind eri. econom işti, cerce- secretarul com itetului, discuta să le rezolvi... Toată săptă- co n siliu l de conducere proble­ ruine esle Interzisă".
lă lo ri şi a lţi specialişti Ca cu tovarăşii din co le ctivu l de inîna n-ain dus lipsă de pro­ me legate dc transportul şi s ti­
preşedinte al com ite tu lu i de îndrum are şi control trim is dc bleme ... v u itu l la g ra jd u ri a (m u rilo r, Ora 10,30. V in alte maşini.
direcţie al C abinetului jude­ C om itetul judeţean de partid Cum Ist îm parte tim p u l de pregătirea frunzarelor. Excursionişti din toată tara. din
ţean a (ost num it tovarăşul ing. şi C onsiliul popular judetea-i lucru zilnic, săptămîna). deco­ A poi. deplasare la şantierul T lrg u Mureş, Bucureşti. C luj.
A lexandru C iorogaru. director să sp rijin e efectiv, tim p 'm a i dai secretarul co m ite tu lu i co­ do drum uri Păuliş. O rganizaţia Ploieşti, Constanta, din străină­
tehnic al I C.S Hunedoara, îndelungat, organele comunale. munal de partid ? — iată o de bază de aici n-a p rim it de tate ; trec prin am fiteatru, a­
iar ca director al cabinetului Secretarul şl tovarăşii din co­ temă care se referă, în ultim ă m ult tim p nici un membru de ting pietrele roase de veacuri
tovarăşul ing. loan Zaha. le ctiv abia se înloiseseră din instanţă, la stilu l dc muncă (n partid. Trebuie im pulsionată ale Palatului A u g u sia lilo r, in-
La Petroşani, preşedinte al deplasarea făcută In satele co­ cel mai larq Înţeles al cuvin- munca educativă, trebuie cu­ iră In camera tezaurului, ad­
cabinetului a fost desemnat inq. munei şi se pregăteau, In con­ tu lui. de la planificare si pînă noscuţi mai bine oamenii. m iră mozaicul din camerele
Panorama m unţilor româneşti strins tn ju ru l m etodistului lele tutu ro r cu larm ec dc a- G heoryhc Davidescu. director tinuare, să participe —• două la rezolvarea concretă a d ife ­ romane. D iscuţiile reflectă în­
...7 august *. Participare şi «v
cu păduri seculare şi văi a- coregraf Vasile Chcveresan d in cu rl şi vechim e. S-au unit tehnic al C C .V .J. iar ca se­ ore mal lîrziu — la şedinţa rite lo r probleme. De aceea, am ju to r la organizarea adunării chipuirea fantezistă a fiecăruia.
rlin cl in care apele repezi de la Casa judeţeană a crea­ m elodiile din V alea M ureşului cretar ing. Burlec Păieş C or­ com ite tu lu i executiv al consi­ încercat să reconstitui succint, Istoria neam ului este întoarsă
poartă cerul Sn og lin zi fluide, ţie i populare din Deva C u vin ­ cu cele m om lrlâneşli din V a ­ nel liu lu i popular com unal în care îm preună cu io v. Covaci, ac- generale a organizaţiei de bază şi răsucită pe toate felele. A-
zootehnice do la
a brigăzii
se deschide spre Sinaia — o ra ­ tele au com pletat fig u rile de lea Jiu lu i, fn glasul tinerei Din partea C o nsiliu lui Eco­ urma să se analizeze activitatea vitatea sa ca secretar fc o C A P. Şoimuş. O rdinea do zi ; firm a tii con tra dicto rii. M u lt
şul denum it pe drept cuvint dans îm pletite cu ch iu itu ri. soliste M ariana M oîdovan şi au nomic tovarăşul Paraschiv decadă oarecare. realizarea planului de liv ră ri nu lipsea ca să ne trezim că
nor, ca popor. începem p rin ...
„Perla C u rp a tilo r” . In aceste P rim ii paşi in descifrarea ta i­ lost purtate mai departe peste Başlurea a arătat că cele două cooperativei de consum .5 a u g u st: început de sop- la lapte. Era şl cazul! Din secolul al optsprezecelea!
zile s-au strins aici peste 500 nelor dansului au lost nesi­ m eleagurile prahovene, dincolo cabinete trebuie să constituie tămină. T reburi şi iar treburi... 91.100 litri, plan anual, sa u
dc e le vi din toate judeţele tă­ guri. încet, incet, insă, //n o­ de m un ţii de cremene şl qra- un m ijlo c eficient de veh icu la­ Campania de treierat, elibera­ liv ra t în 7 lu ni numai 3H 800 li­ Ora II. Au mai sosit două
rii. in tabăra dc vară organiza­ rii/ metodist eoreqrai a reuşit nil. care adăpostesc „Perla re a id e ilo r avansate p rivin d rea tre n u rilo r, ară tu rile de va­ tri. Cauzele: din a doi curse speciale. Una cu elevi
tă de C.C. al U.T.C. P ro filu l să le transm ită farm ecul jo ­ C a rp a lilo r” . conducerea şi organizarea mo­ ră O rganizaţia dc bază a b ri­ m ulgători, vacile rămmeau în din T îrgn Mureş, cealaltă cu
ei a rtistic s-a îm ple tit cu cel cului. Si nu u fost prea greu Tabăra dc vară de la Sinaia dernă a producţiei, de atrage­ găzii de cîm p din satul Şoi- unele zile nemulse A doua — elevi din Bucureşti Profesorii
sportiv ca în tr-o arm onic dc dc fnvăfal. Poate, peste cîlva a îrem ălat de glasu ri tinere re a specialiştilor dc prestigiu nm$ a C A P. ţine adunarea ge­ neîndeplinirea prevederilor la fac apel la cunoştinţele lor dc
culoare, sănătate, irumusete. tim p, pe p la iu rile moldave E le vii v e n iţi a ici au avut ce la prom ovarea m etodelor m o­ nerală. O rdinea de zi: situa­ completarea efectivelor de vaci istorie. De m ulte ori se întrea­
bă : Unde esle ghidul ? Şi gh i­
M inunatele dansuri de pe! sau oşeneşti. muntene sau să fnvcfe. C om pozitorul G eor- derne de organizare ş tiin ţifi­ ţia a ră tu rilo r de vară. Păcat din rîndul tin e re tu lu i prăsilă dul . ia-1 de unde nu-i.
că prezenţa c slabă: 17 din 27
p la iu rile moldave, executa­ dobrogene se va bate pasul ge G rig o riit le-a v o rb ii despre că. pentru crearea în fiecare de com unişti. proprie. M ăsuri : com pletarea
te. de lorm afia din Piatra v io i al b riu lu i. muzică, acto ru l S ilviu Stăncu- unitate economică a unui c li­ necesarului dc m ulgători. In­ Ora 11,30. Facem un calcul.
Neamţ, s-au înmănuncheat fru ­ Notele cla rin e tu lu i răsunau lescu si a rtistu l em erit Puiu mat de studiere j rofundă a i4 P articiplnd la adunare, secre­ tensificarea co n tro lu lu i specia­ N um ărul de vizita to ri, numai
mos cu jo curile olteneşti repezi peste zări, cind tum ultuoase Vasilcscu despre ro lu l U lm ului m etodelor de organizare si tarul com ite tu lu i com unal in ­ liş tilo r asupra organizării pă- în aceste trei ore, a crescut la
şi llu id c, cu dansurile legănate ca apele m unfilor in prim ăva­ in educarea tin e re lu lu i şi des­ conducere. sistă asupra urg en tă rii slrînsu- şunalului raţional, asigurarea, 250. Fiecare a luat ceea ce i-a
şi grave, cu ch iu itu rile celor ră, cind senine cq un du irile pre evoluţia dansului de la Luînd c u v în lu l în cadrul şe­ lu* paielor $i eliberarea terenu­ prin cultură succesivă, a unor convenit, ceea ce l-a im presio­
din Oaş. Scena casei dc c u ltu ­ calme ale îndepărtărilor de o ria in i plnă In prezent. dinţei dc constituire, tovară­ ,00 — 10,10 TV pe.ium specia­ lui. In continuare, îm preună cantităţi mai mari de porum b nat. M u lţi au plecat cu o v iz iu ­
liş tii d in In d u strie ;
ră a răsunat de c în lă rilc tine codri. A lb u Ghcorghe, elev fn M ai am intim un singur lapt : şul Ştefan Almăsan s-a refe­ ,30 P entru copil. cu preşedintele C.A P. si in ­ siloz. ne trunchiată...
aduse din cim p liln domoa/e anul IV la Liceul pedaqogic (orm alia de dansuri, so liştii rit la im portanta cabinetului „C u m sA facem o balenă*; gine rul agronom, controlează Seara, „in curpore” cu mem­
ale Hanoiului, de lorm afia mu­ din Deva, se dovedeşte de pe în acţiunea de organizare ,>0 M im u l „C iu /u llc l* ; calitatea a ră tu rilo r de vară e­ bri al com itetului şi ai b iro u ­ Ora 12. La muzeu... singurul
vocali şi instrum entişti care xecutate de tra cto rişti (aceş­
zicală din l.ugoj. Revelaţia zi­ acum înzestrat cu ca lită ţile ş tiin ţific ă a producţiei şi a ,00 T c lc c ro n lra econom ică ; rilo r org a n iza ţiilo r de bază, la care dă in dica ţii este... pazni­
lelor de tabără a lost si gra­ unui bun instrum entist. C la ri­ au reprezentat cin te cu l şi jo ­ m uncii in economia ju de ţu lui ,30 Curs dc lim ba germ ană, tia dacă nu sînt con tro la ţi, in ­ sim pozionul despre unele pro­ cul.
(reluarea lectici a 3-a) ;
iu l legănat al doinelor născu­ netul este cel mai indrăriit cul (lă u tu rilo r hunedorene s-au nostru, a relevat succesele ,00 Club X V — em isiune vocă fel de fel de m otive, mai bleme ale p o litic ii externe a Aşleptăm... aşteptăm ..
ales că a plouat şi în m ulte
pe n tru tin e re l ;
te in ţin u tu rile hunednrene, instrum ent dintre cele 7 la clasat pc prim ul loc. Regizorul obţinute tn în tre p rin d e rile şi 30 T e le ju rn a lu l dc seară ; lo curi terenul este moale). p a rtid u lu i şi stalu lu i nostru şi Ora 15,30. Iaiă-1... Ce reve­
ţe şantierele dc construcţie ale situaţiei internaţionale li­
din cintecut viu al cetăţilor caro ciută tin â ru l o cro tit de M ircea G heorqhiu i-a in vita t ,SD rtu lc lin u l m eteorologic. Seara, definitivează (im pren-
hunedorene, p o sib ilită ţile largi P u b licita te ; nul la căm inul cultural. la ţie ! Şi-a făcut a p ariţia., gh i­
lu i Dccehal 5/ ilu ie ru l tancului, strunele lu i Apollon. pentru a susfine un spectacol ce «xistă in acest dom eniu. ,00 Te laud, te apăr şl ţe ciu t nă cu T itus Părău, lo c ţiito ru l ...8 august. In agenda de lu ­ dul Ton A rio n . După cîteva
gra iu l acesta melodios $I — T in â ru l acesta este reve­ in cadrul em isiunilor pentru V o rb ito ru l a exprim at con­ — re cita l dc ve rsu ri ; secretarului. Mic Rădulca. mem­ cru a secretarului un obiectiv propo ziţii de prezentare ne-a
bru al b iro u lu i, N icolae Du­
curgător In caic e le vii Liceu­ laţia taberei — spunea regizo­ tineret la televiziune. Cinste vingerea birou lui C o m itetului 15 !Uu7.icA populară ro m â­ m itru, secretarul com ite tu lu i de im portant: situaţia p re g ă tirilo r spus ; „La revedere". Se ducea
judeţean de partid că cele nească ;
lu i pedagogic din Deva au r/d-. ru l M ircea Gheorqhiu. lor I Ei au dovedit incă o da­ partid al C A P. Şoimuş si Va­ pentru deschiderea noului an
două cabinete, largul activ dc .30 R eportaje film a te ; la şcoală. Esle director.
sil melodia in im ii, transuunin- Dar surprizele nu s-au oprit lă că aici. Ungă vatra stră­ ,00 T in e ri In te rp re t! ; sile Băbuţă, propagandist), o r­ şcolar. P regătirile sînt în tîr
specialişti care le constituie, ganizarea noului an de învăţă- O singură propoziţie nc-a
d-o In ritm u rile lepezi ale aici. C intccele m lădiate sub veche a tă rii, trăieşte eternul I vo r aduce o co n tribu ţie spo­ 1ă A vanp rem ie ră ; m in t de partid. O remarcă: la ziale Şcoala din Şoimuş nu rămas în m inte j „A m fost pe
„B riu lu i pădurencsc", in „D an­ cetin ile C arpafilor de Piuta gra i românesc, melodios si d u l­ rită la prom ovarea m etodelor 30 Telccinem ateca î cercul „M om ente din istoria pa­ la ora 12 Ia m uzeu". Se poate,
moderne de organizare şi con­ „P aIA bA trinA* — film ar- I. MIRZA
sul fetelor''. .Jo cu l de d o i" 5/ Dan. doinele de tristeţe şi în ­ ce. picurat in cinlece şi (/$­ H s ilr cu n ctte Davis ; trie i şi a p a rtid u lu i", propa­ dar şi noi am fost la această
ducere a producţiei, vo r con­ ,00 T e le ju rn a lu l de noapte ; gandist— secretarul com ite tu lu i
„C ă luşa rii” . seninări cîntate dc loan Me- nit viriuros In dansurile stră­ ţi ibui Ia ridicarea în tre g ii a cti­ 15 Inclu dere a e m is iu n ii. com unal, la cercu rile de stu­ oră la muzeu şl nu l-am văzut
Un grup de elevi, din cele drea dc la Liceul agrico l din bune. Inim a Daciei se păstrea­ vită ţi economice a ju d e ţu lu i diere a problem elor econom iei (Continuare in pag. a 2*o) pe acolo.
moi îndepărtate judefe, s-au Gcoaqiu au răsunai In sul/e- ză mereu tinără peste veacuri. Hunedoara. şi organizării producţiei In AUGUSTIN JULA