Page 1 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 1

PROLETARI  PIN  TOATE  TARILE.  UNITÎ-VA  I
                                                                                                                                                                   M esajul  ad resat  de  tovarăşul

                                                                                                                                                                               NICOLAE  CEAJJŞESCU,

                                                                                                                                                                           secretar  g en era l  al  C.f.


                                                                                                                                                                             al  P.C.R.9  p reşed in tele


                                                                                                                                                                                  Consiliului  de  Stat,


                                                                                                                                                                     corpului  profesoral  şi  studenţilor

                                                                                                                                                                           din  institutele  de  învăţămînt
                                                            HUNEDOARA  AL  RC.R.  SI  AL  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU
                                                                                                                                                                         tehnic  superior  din  Bucureşti


                ANUL  XX  NR.  4302                                     VINERI  1  NOIEMBRIE  1968                                4  PAGINI  30  8ANI
                                                                                                                                                                       Stimaţi  tovarăşi,                        oprecicre  pe  core  portidul  şi  stalul  nostru  o
                                                                                                                                                                                                                 acordă  activităţii  rodnice,  devotate  a  corpulu*
                                                                                                                                                                       Aniversarea  unui  secol  şi  jumătate  dc  la  în­  profcsorol  core  «şi  îndeplineşte  îndatoririle  cV^
                                                                                                                                                                     fiinţarea,  în  Bucureşti,  a  primelor  cursuri  de   onoare  cc-i  revin,  oducînd  o  contribuţie  deo­
                                                                                                                                                                     inginerie  în  limbo  romană,  îmi  oferă  plăcutul   sebit  dc  valoroasă  la  formarea  celui  moi  olci
                                                                                                                                                                     prilej  dc  a  aduce  corpului  didactic,  întregului   şir  moi  preţios  produs  ol  societăţii   noastre,
                                                                                                                                                                     tineret  din  invoţomintjl  superior  tehnic,  solu-   omul  temeinic  şi  mullilotero!  pregătit  —  con-
             PARTIDUL COMUNIST ROMAN                                                                                                           cu                    tul  cald  ol  Comitetului  Central  al  Portidulji   slructor  ol  socialismului.  Temeiuri  de  îndraptâ-
                                                                                                                                                                     Comunist  Roman,  al  Consiliului  de  Stot  şi  ol
                                                                                                                                                                                                                 ţită  satisfacţie  ne  dau  tinerele  vlăstare  ole  in ­
                                                                                                                                                                                                                 telectualităţii  tehnice.  întreaga  noastră  sludcn-
                                                                                                                                                                     guvernului  Republicii  Socioliste  România
                                                                                                                                                                                                                 ţime  co»e  se  pregăteşte  cu  răspundere   pentru
                                                                                                                                                                       Inaugurarea,  cu  150  dc  ani  in  urmă.  o  cursu­  a  purta  mîine.  spre  noi  culmi,  cuceririle  gin-
                                                                                                                                                                                                        Lozăr
                                                                                                                                                                     rilor  de  inginerie  iniţiate  dc  Gheorghe
                                                                                                                                                                                                                 dini  şl  creaţiei  ştiinţifice  şî  tehnice  contempo­
                 chezăşia tram iciei şi unităţii                                                                                       ANGAJAMEN­                    eminent  om  de  cultură  şi  inflăcărot  patriot   o   soluţionarea  problemelor  complexe  pe  care  la
                                                                                                                                                                                                                 rane.  pentru  o  porticipo  cu  dăruire  de  sine  a
                                                                                                                                                                     marcat  un  eveniment  remarcabil  in  istoria  in-
                                                                                                                                                                     văţomintului.  ştiinţei  şi  culturii  noastre
                                                                                                                                                                                                        In  de­
                                                                                                                                                                     cursul  existenţei  sole,  Scoola  lehnică  superi­  ridică  opera  de  desăvîrşire  o  construcţiei  so-
                                                                                                                                       TUL  ANUAL                    n era ţi i  dc  ingineri.  Din  rîndul  lor  s-au  ri di ca1   cia,;ste
                                                                                                                                                                     oară  din  Bucureşti  o  lormat  zeci  şi  zeci  de  gc
                                                                                                                                                                                                                  Sărbătoarea  de  nzi  constituie  un  prilej  dc  a
                                  orinduiru socialiste                                                                                                               memorobile  figuri  de  sovanţi  şi  profesori  core   cinsti  tradiţiile  înaintate  ale  învăţăminlului  teh­
                                                                                                                                                                                                                 nic  superior  din  Romoma.  de  a  omogio
                                                                                                                                                                                                                                                     actul
                                                                                                                                                                     focind  parte  din  pleiodo  intelectualilor  inaim
                                                                                                                                      LA PRODUCŢIA                   taţi.  au  jucot  un  rol  de  scamă  in  propoşireo   patriotic  core  o  pus  temeliile  lui  şi  de  o  reliefa
                                                                                                                                                                                                                 morile  lui  succese  de  azi.  Cu  sentimentul  inîndriei
                                                                                                                                                                     moterialo  şi  spirituală  a  naţiunii  romane
                                                                                                                                                                       In  anii  socialismului.  co  o  expresie  elocven­  dc  o  fi  continuotoiii  operei  unor  iluştri  înain­
               In  Istorici  t ti Iu r or  noţiunilor   Tâta  t o v a r ă ş u l    N i c o l a e    te  din   august.  10-14,  t are  a   gostea  şl   recunoştinţa   fără   tă  a  grijii  partidului  nostru  pentru  dezvoltoreo   taşi.  dumneavoastră  toţi  —  profesori  din  toate
             sc  succed   etape  îndelungate   Ceauşescu  —   un  moment  de   deschis  im  drum  larg  poporu­  m argini  pc  care  oamenii  m un­                  învăţăminlului.  pentru  ridicarea  nivelului   de   generaţiile  şi  studenţi  ~   aveţi  înalta  mdoto-
             In  care  popoarele  Ircc  prin   cca  mai  mare  importanţă  în   lui  roman  spre  progres   Sub   cii  de  ţoale  naţionalităţile  o   DE  FONTĂ     cultură  ol  poporului.  Şcoolo  tehnică  superioa­  ri re   de  o  ridica  pe  noi  trepte  tradiţiile  lunv-
             nenumărate  Irămîntări,   prin   istoria  prolelariatului din  Româ­  conducerea  partidului   comu­  nutresc  fierbinte  fată  dc  partid,             ră  din  Bucureşti  —  cea  mai  importontă   sursă   noose  ole  Scolii  tehnice  româneşti,  pentru   o
             căutări,  supuse  legilor  obiec­  nia.  Prin   aceasta   lupta  re­  nist,  poporul  nostru  a  răstur­  ataşamentul  si  adeziunea  lor               de  formare  o  cadrelor   tehnice  inginereşti  în   răspunde  încrederii  şi  dragostei  ce  vî  Ic  poar­
             tive  ale  dezvoltării   sociale,   voluţionară  s-a  ridicat  pe  o   nat  de  Ia  cîrma  ţării  puterea   deplină  faţă dc  întreaga so p o li­       toate  ramurile  economiei  naţionale  —  o  cu­  tă  întregul  popor  pentru  a  contribui  moi  direct,
             pentru  a-si  alec|e  drumul  p ro­  treaptă  superioară,  s-a  dat  un   capitaliştilor   şi   moşierilor  şi   tică^  internă  şi   externă,  (aţă   ÎNDEPLINIT                                   cu  moi  mare  eficienţă.  Io  înălţarea  măreţului
             gresului  şi  civilizaţiei   Soarta   puternic   avint  procesului   de   a  instaurat  puterea  sa  la  ora­  de  toate  acţiunile  ce  le  în ­       noscut  o  puternică  dezvoltare.  Pentru  invoţo-   edificiu  ol  României  sodoliste.
             acestor  sinuozităţi  este  hotâ-   clarificare   ideoloqică-polilică   şe  şi  sale.   treprinde   Răspunzind   celor                                  mîntu!  tehnic  superior,  socialismul  o  insemnot   Mulţumindu:vo  pentru  invitaţia  pc  care  m!-oţl
             rîlă  in  rele  din  urmă  de  con­  a  mişcării  muncitoreşti,  dez­  Drumul  străbătut  dc  poporul   mai  înaintate  aspiraţii  ale  ro­             o  creştere  considerabilă  o  numârul-ii  de  insti­  adresat-o  de  a  lua  porte  Io  această  sărbătoare,
             ducătorul  luptelor,  de  capaci­  voltării  conştiinţei  de  clasă  a   nostru  dc  la  eliberare   este   mânilor  şi  naţionalităţilor  con­         tute  şi  facultăţi,  de  studenţi  şi  cadre  didac­  vă  adresez  urări  de  roi  şi  mori  succese.   vă
             tatea  sa  dc  orientare,  de  fiz i­  proletariatului   şi  a  celorlalte   drumul  declanşării   puternice   locuitoare  de  construire  a  so­       tice,  o  îmbunătăţire  permanentă1  a  condiţiilor   doresc  multă  sănătate,  fericire  şi  realizări  în­
             onomia  sa  ideologică.      mase  m unciloarc  ale poporului,   a  energiei  sale  creatoare,  d ru ­  cialismului,  politica  partidului   După  cum  se  ştie,  colecti­  de  studiu  şi  de  vioţâ  ale  tineretului  studios.  semnate  în  octivitotea   dumneavoastră  închi-
               Poporul   român  a  cunoscut   Conlinnînd   lupta  de  veacuri   mul  alirm ării  depline  a  naţi­  a  devenit  politica  întregului   vul  Combinatului  siderurgic   Doresc,  şi  cu  acest  prilej,  să  exprim  înalta  notâ  propăşirii  patriei  noastre  socialiste.
             de-a  lunc|ii)  istorici  sale  zbu­  pentru  eliberarea  socială   şi   unii   noastre  libere,   indepen­  popor,  pe  care  acesta  o  u r­  din  Hunedoara  s-a  angajat
             ciumate.  dar  mai  ales  din  e­  naţională,  cele  mai  bune  tra­  dente  şi  suverane,  al  dezvol­  mează  cu  toată   convingerea.   ca  In  acest  an  să  realizeze
             poca   dezvoltării   capitaliste,   diţii  ale  mişcării  muncitoreşti   tării  rapide  a  economiei   şi   Întreaga  sa  concepţie   despre   peste  prevederile   planului
             multe  i'artidc  care,  chiar  dacă   si   socialiste   din   România,   culturii.  De  la  starea  de  ţară   construcţia   socialistă   a   de­  30 000  tone  fontă.  O  dată  cu   Luerările  agricole  de  toamnă
             şi-au  propus  în  vorbe  ca  prn-   partidul  comunist  este  în  no­  ,,eminamente   agricolă"   la   c-   terminat   o   trăsătură   dom i­  încheierea  bilanţului  activi­
             qram  propăşirea  naţiunii,   au   ile  condiţii  istorice  exponen­  nerqica  dezvoltare  a   tuturor   nantă   a   societăţii   noastre   tăţii  economice  pe  cele  10
             ieşil  din  arena  politică,   din   tul  fidel  al  intereselor  clase!   ramurilor,  dc  la  dictatul  ma­  —   unitatea   strînsă   în  J u ­  luni  din  acest  an,  Jurnaliştii
             vîrte ju l  luptelor,  pentru  că  in   munciloarc.  ale  întregului  po­  rilor  puteri   imperialiste,   al   rul  partidului  a  tuturor   for­  marelui   combinat  hunedo-
             fapte  n-au  ţinut  seama  de  le­  por.                  In is tu rilo r  şi   m onopolurilor   ţelor  societăţii:   clasa  m unci­  rean  au  repurtat  realizarea   Prezenţa  brigadierilor—la  locul
             gile  sociale,  nu  s-au  confun­  Trup  din  marea  fiinţă  a  po­  străine  la  deplina  independen­  toare,  ţărănimea,   intelectuali­  acestui  angajament  cu  2  luni
             dai  cu  idealurile  inaiore  ale   porului,  exponentul  celor  mai   ţă  şi  suveranitate,  dc  la  so­  tatea.  toate  categoriile  de  oa­  mai  devreme  faţă  de  preve­
             naţiunii,  cu  năzuinţa  fie rb in ­  înaintate  tradiţii  şi   aspiraţii   cietatea  împărţită  în  exploa­  meni  ai  muncii  de  toate  naţio­  derile  graficului.  De  reţinut
             te  a  eliberării  sociale.  Dezvol­  ale  neamului,  partidul  şi-a  a-   taţi  şi  exploatatori  la  societa­  nalităţile.  care  muncesc  umăr   că  acest  succes  a  creat  con­  unde se hotărăşte  soarta recoltei
            tarea  economică  şi  socială  a   «n.mat  imensa  răspundere  de   tea  socialistă  de  azi,  societa­  la  umăr  pentru   înfăptuirea   diţiile  prielnice  pentru   ca
             ţării,  creşterea  impetuoasă  a                          tea  deplinei  afirmări  a  perso­  măreţei  opere  de  desăvîrşire   şi  oţelul  să  se  poată  înca­
             mişcării  muncitoreşti  si  socia­  a  conduce  destinele  naţiunii   nalităţii  umane  —  este   cea   a  construcţiei   socialismului,   dra  in  graficele  de  elaborare
            liste  de  ia  slirşitul  secolului   spre  eliberare  socială  si  na­  mai  înaltă  cucerire  cu  crare  ne   dc  înălţare  a  României  pc  trep­                                    •   A       A   .  ^    • 1  din  brăzdare  sau  defecle.  Mat
                                          ţională,  spre  fericire  si  bună­                                                        a  şarjelor.  Succesul  pare  cu   Au  încheiat            „.şi  însaminţarile
             trecut  si   începutul   secolului                        prezentăm  în  concertul  naţiu­  te  tot  mai  înalte  ale  progre­                                                                                   poate  fi  oare  vorba  In  acest
                                          stare,  spre  societatea  socialis­                                                        atit  mai  evident  cu  cit   în
             al  XX-lea  au   creat   co n d iţi­                      nilor  moderne.              sului  si  civilizaţiei,  de  asigu­                                                                                      caz  dc  o  răsărire  uniformă  şt
                                          tă  şi  comunistă  —  ţel  înscris                                                         această  perioadă  două  din   recoltările...
             ile  îngemănării   socialismului   pe  înaltul  său  stindard   de   M arile  transformări  revolu­  rare  a  bunăstării  şî  fericirii   furnale  (furnalele   4  şi  5),           O  veste  bună  am  prim it  şi   fără  qreşuri  a  cultu rii  î
             Ştiinţific  cu   mişcarea  m unci­  luptă.  Fiecare  din  etapele  sa­  ţionare  sînt  rodul  procesului   întregului   popor   înscrise   în          Cooperatorii   din  Dobra  au   despre  realizările  cooperatori­
             toreasca  din  România,  făuririi   le  istorice  sint  mărturie  gră­  ncm aiîntîlnit  în  România  con­  proqremul   elaborat  de  Con­  conform  planificării,  au  fost   reuşit  să  încheie  acţiunea  de   lor  din  Tîmpo,   năcia  şi  Pe-
             partidului  comunist,  ca  deta­  itoare  a  eforturilor  pe   care   dus  de  partidul  comunist,  cel   gresul  al  [X-lea  şi  de  Confe­  in  reparaţie   capitală.   De   recoltare  a  porum bului  şi  car­  treni,  care  au  reuşit  să  termi-   L ip s ă   la   „ a p e l“
             şament  de  avangardă  al  clasei   pariului  le-a  făcut  pentru  rea­  pentru   care   singura   raţiune   rinţa  Naţională  a  P.C.R.  asemenea,  la  furnalul  nr.  6,   tofilor  de  pe  cele  132  dc  hec­  fie  insămînţarea  întregii  supra­
             muncitoare                   lizarea  alianţei  clasei  munci­  de  a  fi  este  satisfacerea  ce­  Făurirea  operei  de  construc­  de  mare  capacitate,  tot   în               feţe  planificate.  Astfel,  s-ou  v
              Analiza   evoluţiei   factorilor                         rinţelor   fundamentale  ale  ce­  ţie  a  socialismului  se  datorea­  aceasta  perioadă  s-a  repur­  tare  cullivale.  Paralel  cu   a­  slgurat  condiţii   bune  pentru   Acum,  tn  campanie.   etnd
             obiectivi  si  subiectivi  din  n-   toare  cu  ţărănimea.   pentru   lor  ce  muncesc.  Poporul  ro­  ză  în  măsură  hotărîloarc  în ­  tat  a  dată  cu  îndeplinirea   ceasta  s-au   însămînţat  peste   Intrarea  în  iarnă  a  cultu rilo r   toate  forţele  trebuie  mobilizate
                                          făurirea   unui  larq   front  al                                                                                       230  de  hectare  cu  cereale   de
             ceaslă  etapă  a  dezvoltării  so­  tuturor  forţelor  şi   păturilor   mân  n-a   cunoscut   niciodată   ţelepciunii  cu  care  partidul  a   angajamentului  anual  şi  a ­      şi  obţinerea  de  recolte  sporite   în  cîmp.  ca  o  primă  necesitate,
             ciale  arată  că  naşterea  pa rti­                       nn  partid  politic  cu  o  istorie   ştiut  s<i  mobilizeze  toate  fo r­  tingerea  parametrilor   pro­  toamnă.       în  anul  v iito r.  Este  de  aşteptai   se  cere  ca  şi  brigadierii  să  fiu
                                          sociale  progresiste  şi  orienta­                                                                                        Liste   meritul  otganizaţiei  de
             dului  clasai  muncitoare  a  fost   lei*  lor.  .ge-   J u a t'’i  do ,  atit  dc  eroică  şi  qloriqaşâ,  un   ţele  de  care  dispune  naţiurţea   iectaţi.  De  menr^ionat  oa  prin­  ca  Qxemphd  ,un jlu ţilnr  .^inintitg   prezenţi  zi  de  zi  pe  oboare,
             o  necesitate   ^VioriOi;  -  legică,*   eliberare  socială  şi  ' 'naţională.   “ gart 1 (T~T3lTrf*î\r*fT   1   v u  a-  noastră,   Rcferliufu-He  îu   o-;   ţxirtid '.  (sc-cVetai  TAn  Qîaru),  -<o   să  fie  urmat  şi  de  "către   coo­  «(colo  unde  se  hotărăşte  soar­
             rezultatul  unui  îndelungat  pro-   PC R ,  n  ridicat  îm potriva  re-   lîta  abnegaţie  şi  să  fi  realizat   ceasta,  i  tovarăşul   N i c o l a e    tre  măsurile  care  au  condus   consiliului   de  conducere   al   peratorii  clin  Totia,  cate   mal   ta  recoltei.  Din  păcalc  se  in-
             ros  obiectiv,  ot  luptei  de  clasă   acţiunţi,  a  fascismului  si  răz­  atila  pentru  fericirea  .  clasei   Ceauşescu  sublinia  la  recenta   la  obţinerea  acestui  succes   C A P .  (preşedinte  Ion  M un te a­  au  de  însămînţat  aproape  30   tîlncsc  şi  locuri  unde  aceştia
             dusă  de  proletariatul   român                           muncitoare,  pentru   înflorirea   plenară  a  C C  al  P.C.R.  :                          nul,  a  inginerului  M iliai  Caza-                        Isi  găsesc  alic  „problem e"   de
                                          boiului  hillfcrist,  a  u n ii  într-o                                                    pot  fi  amintite  dozarea  m i­                           la  şută  din  suprafaţa  stab ili­
             pentru   erărarea   intereselor                           naţiunii  noastre,   pentru  p ro­  „U n  rol  deosebit  de  im por­                       cincu,  a  şefului  secţiei  I.M.A                           rezolvat   Aşa  s-a  întlmplat  la
                                          largă  coaliţie  toate  forţele  pa­                                                       nereurilor  in  bune  condiţiuni                           tă.  deşi  condiţiile'   nu   diferă
             fundamentale  ale  naţiunii.  triotice  şl  antifasciste,  pe  toţi   păşirea  ei.  Poporul  nostru  es­  tant  au  avui  şi  au  în  făurirea       (Romulus  Sicoe)  cu  au  aplicat   de  ale  celorlalte  unităţi.  brigada  din  Cigmău  a  C.A.P.
              Crearea  partidului  comunist   cei  interesaţi  în   răsturnarea   te  pe  deplin  convins  că  prin   socialismului,  în  întărirea  u-  şi  încărcarea  furnalelor  la  ni­  în  viată  cele  moi  po trivite  mă­  Foit,   unde  brigadierul   ton
             —  detaşament  dc  avangardă                              întreaga   sa   activitate,   prin                            velul  optim  prescris,  precum   suri  pentru  a  folosi  din  plin                      Homorodean  a  fost  găsit   fn
                                          dictaturii  fasciste  si  întoarce­                                                                                                                   Atenţie
             al  clasei  munciloarc  —  pc  ba­  rea  armelor  Împotriva  Germa­  tot  ceea  ce  face,  partidul  co­                şi  creşteYea  temperaturii  ae­  tim pul  prielnic.  Demn  de  m en­                     plină  aclivilatc  la   fabricarea
                                                                       munist  sluţeşte  in    fidelitate                                                         ţionat  este  si  faptul  că  unita­
             za  ideologici   marxisl-lcninis-   niei   naziste,   pentru   asigura­  interesele   şi   năzuinţele  sale   (Continuot  în  pag.  o  2»a)  rului  insuflat.  tea  şi-a  achitat  toate  obliga­  la  calitate!  ţuicii  Si  la  C.A.P.  Beriu,  cînd
             te,  a  constituit  —  aşa  cum  a-  rea  victoriei  insurecţiei  arma­  vitale.'  A ici  îşi  au  izvorul  dra­                                     ţiile  contractuale,  la  produse­                           unitatea  mai  arc  de  scos  ca r­
           L i                                                                                                                                                    le  vegetale,  faţă  d i   stai.  f.a  C.A.P.  Spini  au  mai  ră­  tofii  de  pe  mal   mult  de  25
                                                                                                                                                                                                                               hectare,  brigadierii  fosif  Popa
                                                                                                                                                                                                mas  de  însămînţat  mal   puţin   şi  Petru  Achim  se  ocupă  cu
                                                                                                                                                                                                de  40  hectare.  Se  constală  în­  alic  treburi  pentru   gospodă­
                                                                                                                                                                                                să  că  mi  se  acordă   a te n ţii   ria  proprie.  Consiliile  dc  con­
                                                                                                                                                                                                cuvenită  calităţii  lucrărilor.  La   ducere,  organizaţiile  de  partid
              finul                        g b - Prol                                                                                                                                           semănătoarea  cu   care   lucra   trebuie  să  combată  cu   toată
                                                                                                                                                                                                            Petru  Mezel.  a­
                                                                                                                                                                                                tractoristul
                                                                                                                                                                                                proape  jumătate  din  tuburi  e­  tăria  asemenea  fapte  şi  să  ia
                                                                                                                                                                                                                               măsuri  im polrive  celor
                                                                                                                                                                                                                                                     caro
                                                                                                                                                                                                rau  înfundate,   scoase  afară  încalcă  disciplina  muncii.
               Sarcinile  trimes­                                                                                                                                                                C.A.P.  Beriu  se  ocupă  de  zugrăvitul  casei.  Achjm  de  Io
                                                                                                                                                                                                   In  plină  zi  de  campanie,  brigadierul  Petru
             trului— îndeplinite
               în  mod  exemplar
                Pe  fila  ultim ului  pătrar,   zintă   trăsături   pozitive,
              minerii  din   masivul   Poia­  celelalte  măsuri  —  la   fel
              na  Ruscă  consemnează  suc­  dc  importante  pentru  soar­
              cese  de  natură  să  faciliteze   ta  producţiei   trimestrului
              îndeplinirea  integrală  a  sar­  IV'  şi  Începutul  noului  an
              cinilor  ce  le  revin  (lin  pla­  de  muncă  —  sc  traduc  în
              nul  anului   I9G8.   In  bătă­  v iaţă  cu destulă   încetineală.
              lia  pentru  mai  mult  m ine­  „In  programul  dc  muncă  a-
              reu  eforturile  sînt  d i recii o -   dnptat  —  ne  spune  tovară­
              natc  pc  două  planuri  dis­  şul  Mircea  Barnţea,  direc­
              tincte  :  menţinerea  avansu­  tor   administrativ  —  s-au
              lui   acumulat   de-a   lungul   stabilit  30  de   măsuri   cu
              trim estrului   şi   âsigurarea   caracter  tehnic  şi  20  re  v i­
              con diţiilor  necesare  deslă-   zează  probleme  organizato­
              şurării  unei  activităţi   co­  rice  şi  gospodăreşti.  O  bu­                                                                                                                        Să-i  dăm  zor  că  poate  se  schimbă  vremea  şi  trebuie  să
              respunzătoare  şi   in   pe ri­  nă  parte  din  ele  sînt   in                                                                                                                     scoatem  cartofii.
              oada  de  iarnă.  Aceste  p ro ­  curs  de  executare,  altele  In­                                                                                                                  —  Nu-i  nici  o  grabă  cu  cartofii.  Stind  în  pomînt  nu  se  văd
              bleme  de  mare  importanţă   să  trebuie  impulsionate".                                                                                                                           pe  cina  caso...
              au  format   la  începutul  lu ­  împărtăşim   punctul   dc
              nii  septembrie,  obiectul  unei   vedere  al  tovarăşului  director
              analize  în  cadrul  com itetu­  cu  menţiunea  că   lucrările
              lui  de  direcţie.         de  la  amenajarea  drum ului    Pentru  sezonul  de  iarnă,  a-
                                                                                   medicale  a  popu­ Pe  timp  de  iarnă  ocrotirea  sănătăţii  oamenilor
                In  acest   răstimp  —   ne   de  acces  dc  la  mina   ,,Pă­  sigurarca  în  condiţii   optime                                                                                                               rilo r  în  asemenea   s itu a ţi'  î
              spune  Mircea  Rodeanu,  şe­  durea   oraşului"  —  staţia   a  asistenţei                                                                                                                                      Deocamdată  nimeni  nu  po.v
              ful  serviciului   aprovizio­  de  sortare  Tcliuc,  amena­  laţiei   presupune  o  seric  de                                                                                                                   da  un  răspuns f
              nare  —  s-an  asigurat  can­  jarea  incintei  dc  la  Teliuc-   măsuri  în  plus,  eforturi  sus­                                                                                                               La  ectuota  situaţie  a  nu
                                                                                          anolimpul  presupune  eforturi  în  plus
              tităţile  necesare  de  lemn   Est   pentru   depozitarea   ţinute  din  partea  personalului                                                                                                                   salvărilor  staţiei  din  Hunedo.v i
              dc  mină,  exploziv,  lemn  de   rambleului   sau  racordarea   medico-sanilar.  In                                                                                                                             despre  core am  mai scris,  si- a  •
              foc,  sare  industrială  şi  alte   instalaţiei  de  încălzire   la   friquros  cazurile  dc  îmbolnă­                                                                                                          adus  „co n trib u ţia "  o  serie  d  •
               materiale   necesare  desfă­  treapta  a  doua  şi   a  treia   v iri  sc  înmulţesc,  îndeosebi  la                                                                                                           factori,  printre  care  amintim
              şurării  muncii  în  bune  con-   de  la  secţia  de  siărimare  şi   copil  şi   bălrini,  în   acelaşi                                                                                                        lipso  unei  conduceri  unice  a
              ditiuni  în  perioada  de  iar­  altele,  se  impun  a  li  u r­  timp  sc  îngreunează  condiţiile                                                                                                             staţiei,  o  unui  cadru  inedit  al
              nă.  Problema  nr.  1,   caro   gentate   deoarece  vremea   dc  tratament  si  transport  ale   SÎNTEŢI  PREGĂTIT!  SA  LE  FACEŢI?                                                                            care  să  se   intereseze  .şî  i  ,
              ctă  in  atenţia  noastră,  este   friguroasă  nu  aşteaptă.  bolnavilor.  De  aceea,  in  spi­                                                                                                                 răspundă  direct  şi  ncm ijlo  tt
              aceea  de  a  menţine  nivelul   Probleme  urgente  se  r i­  tale   policlinici,   dispensare,                                                                                                                 de  salvări.  In  asemenea  co  -
              acestor  stocuri  prin  asigu­  dică  şi  în  ce  priveşte  apro­  casc  de  naşteri,  circumscripţii                                                                                                           ditii,  fiecare  şofer  face   cam
              rarea  necesarului  zilnic  din   vizionarea  cu  vată  dc  sticlă,   sanitare  ele.,  pregătirile  au  un   Iru   iarnă   am   considerâl-o   ror  soluţionare  depăşeşte  aria                                ce-l  laie  capul  ;  reparaţiile  ca­
              fiecare   material  in  parte.   qcamuri  şi  carton  asfaltat.   specific  aparlc,  trebuie  să  se   problema  nr.  I,  ne  spunea  lo-   preocupărilor  serviciului   ad­  vizat  (doar  pentru  o   îarnci)   la  spitalul  T B C.  din   l-[nno-   pitale  care  s-au  făcut  la  I.R
              Aşa,  de  pildă,  pentru  exploa­  Din  aceste  sorturi  necesa­  facă  cu  marc  atenţie  si  grijă,   varăşul   Traian  Uusu.   şuiul   m inistrativ  şi  chiar  a  condu­  din  anul  1954,  pe  vremea  cînrl   doara  !  Craiova  sint  total  necorespi  i
              tările  din  Teliuc  şi  Ghelar   rul  este  asigurat  doar  in ­  la  timpul  cel  mai  potrivit,  de   serviciului   administrativ   al   cerii  spitalului   unificat   din  clădirea  era  a   combinatului   O  situaţie  şi  mai  grea  exis­  v.ătoarc,  după  scurt  timp  n o
              avem  de  asiqurat  consumul   tr-o  proporţie  de  50  la  su­  ele  depinzînd  buna  reuşilă  a   spitalului   din   Hunedoara.   In              siderurgic.  .Şi,   improvizat  a   ta  la  staţia  de  salvare.  M a şi­  şinilc  devenind  dc  nefolos  1
              curent  la  lemn  dc  loc   şi   tă.  Dacă  in  domeniul  apro­  muncii  medicului  dc-a  lungul   acest  scop  au  lost   revizuiţr   Hunedoara.   rămas  şi  astăzi  După  mari  in ­  nile  sînt  înlr-o  stare  total  nc-   si  în  plus,  se  sîmle  o   acu1
              combustibil  pentru  calorifer.   vizionării  cu  materii  şi  ma­  lu nilor  de  iarna  loale  instalaţiile  termice,   an                                                       eoiespunzătoarc.  Vechi,  uzate,   lipso  o  pieselor  do  schimb.  !
               De  asemenea,  trebuie   să   teriale  termenele  an   (ost   fn  -principal,  pregătirile  pen­  fost  făcute  probe  la  instalaţi­                                            fără  încălzire  interioară,   nici   acest  au,  din  5G  de  cauciucuri
              Impulsionăm  aprovizionarea   devansate  din  luna  decem­  tru  iarnă  din  reţeaua  sanita­  ile   de   apă,   Aceasta   la                                                     una  nu  este prevăzuta  cu  instala­  repartizatei   s-au   primit   dciâf
              cu  exploziv  pentru  Incurile   brie  în  octombrie,  celelalte   ră  se  axează  pe  rezolvarea  a   unităţile  spitaliceşti  mari  :  spi­  A nchetă  la  H unedoara  şi  Pefroşani  ţie  pentru  oxigen,  tip  antişoc,   19!  Lo  loaie  acestea  sc   n u
               de  muncă  dc  la  Ghelar   şl   măsuri  au  termen  scadent   trei  probleme  mari  :  asigura   talul  nou,  spitalul  dc  cronici                                             necesară  transportului  cazuri­  adaugă  absenţa  cadrelor  sau  •
               Zlaşti.  M inerii  din  Ghelar   în  lunile  viitoare.  Am  p ri­  rea  căldurii,  aM'  pentru  bol­  şi  T  IIC    La   circumscripţiile                                        lor  grave   Pe  timp  bun.   de   tare  însoţitoare  care  să  acc  -
               au  la  dispoziţie  acum  I  450   mit  asigurări  că  cele  7  ma­  navii  internaţi  cit  şi   pentru   sanitare  urbane  şi  rurale  ani                                      vară,  un  drum  din  Hunedoara   de  ajutorul  prim,  de  urgcnU*
               mc  lemn  de  mină  —  nece­  suri  cu  termen  la  1  decem­  cei  tare  vin  la  consultaţii  şt   făcut  aprovizionarea  cu  lem­  Lo  mutarea  în  noul  spital,   tervenţii.  şi  lîrzii.   adăugam   la  Lunca  Cernii  de  Jos,  de  e-
               sarul  pc  două  luni  —  dar   brie  vor  li  îndeplinite  de   tratamente  la  policlinici,  dis­  ne,  după  ce  în  prealabil  ţoale   nu  sc  ştia  că  clădirea   veche   noi.  s-a  obţinut  o   aprobare   xempln  durează  o  zi  cu  o ri­  bolnavilor  care  sînt  Iransprr
               in  măsura  în  care  solicită­  fapt  în  luna  noiembrie   A ­  pensare,  circum scripţii  ;  apro­  sobele  au  fost  verificate   va  rămînc,  în  continuare,  spi­  dc  la   M inisterul   Industriei   care  din  maşinile  actuale.  Ce   tati
                                         ceasta  înseamnă  că  in  lu­  v iz io n a ta   ru  produse  alimen­                                                                                   se  va  întîmpla  In  iarnă,  nu
               rile  lor  cresc  putem  in te r­                                                        Insislind  mai  mult   asupra   ţa!  T.B.C   De  aceea,  nu  s-an   Metalurgice,  ca  I  C S il,  să  re­                        GH.  I.  NEGREA
               veni  operativ'  prin  stocul                            tare   şi   pregătirea  autosalvă-   acestor  aspecte,  la  prima  ve­  mai  făcut  demersuri  la  timp   pare  acest  cazan  la   anul  v i­  osie  greu  să  ne  imaginăm.  Şi
               nnslm  de  2 200  mc.                  A  NAGY           rilor   necesare   transportului   dere  toate  cu  diagnostic   dc   şî  cheltuieli  pentru  repararea                 cine  garantează  că  nu  vor  fi
                                                                        (uzu rilo r  urgente,  a  chemări­                                                        ilor.  Reparaţiile  făcute  pc  plan
                Dacă  pregătirile  de  iarnă                                                          „rezolvate",   am   descoperit   cazanului  termic  care  asigură                         razuri  urgenţe  dc  transportai  i
               sub  aspectul  aprovizionării   {Conlinuore  in  pag.  a  2  a)  lor  la  domiciliu  ele.                                                         „local"  nu  dau  garau [ia ca  iar­  Cine  îşi  va  asuma  răspunde­  (“Continuo   in  p£g.  q  j . gj
                                                                         —  Asigurarea  încălzirii  pen-
               ru  materii  şi  materiale  pre­                                                       şi  o  serie  de  deficienţe  a  că­  încălzirea.  Acesta  este  impro-  na  va  trece  fără  bătăi  dc  cap  rea  plecării  în  cursă  a  salvă­
                                                                                                                                   !T  ..................................   ■
   1   2   3   4   5   6