Page 6 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

D R U M U L S t i n i J i UI

INTRE MISTER

~ r-—-r~*-t......— -------------------------------- V- ..........................c-r .....t-
Sîntem In perioada prem er­ flce cu adevărat existenţa, a­ misterelor, cit mai ales aten­
gătoare reapariţiei treptate a ceea e cea a creaţiei"-1) A st­ tăm la notorietatea $1 actuali­ sd vad pe ce carare treci,
operei filozofice a lui Lucian fel de contribuţii poetice, pro­ tatea el. In condiţiile reapari­ j Moment care frunza se îndoaie
Blaqa, făuritorul unei concep* prii şl specifice concepţiei me­ ţiei operei filozofice a titanu­ sub palmele talc Mona Lisa
tii metafizice proprii şi cuceri­ tafizicianului nostru, constitu­ lui de la Lancrăm, apreciem reci ?
torul unul punct de culm ina­ ie un arqumcnl edificalor în că 1 s-ar aduce un mare. pre­
ţie In epopeea qîndirii specu­ favoarea tematicii enunţate, judiciu persislînd în a-i menţi­ Care stejar cade înfrînt Cum treci cu par de noapte în sălcii calatoare
lative. Se impune, In atari îm ­ prin care relevăm că ideea de ne pe prim plan tematica mis­ lui Radu Theodoru şi unde-i pddurea senina silueta chemînd îndepărtat... i
prejurări. conturarea unor crealie se siluează, în contex­ terelor, în detrimentul ideii de fard frunze de aur, Ma dor clopote grave şi frunzele-n izvoare
puncte de orientare, care sâ tul operei, pe primul plan de creaţie, cît timp eforlul p rin ­
favorizeze o cil mai fructuoa­ importanţa, alit sub aspcclul cipal al qîndirii ştiinţifice ac­ Trcccrilc-s toate oprite fard vînt ? şi sînt de-atîta cer, prin lumc-nsingurat.
să valorificare a unor paqini Intenţionalităţii cit şi al finali­ tuale este proiectat spre pro­ In valea din munţi Cînd tremura apa Prin somn de cerbi, cuvîntul meu de seara
de qlndire, ce reprezintă o re­ tăţii. cesul creaţiei, pe care o con­ » mai răsună din marc, şi fiinţa mea, cum tremurd-n fiecare stea. |j
flectare subtilă asupra proble­ In interesul şl în sprijinul n- sacră d re n valoare de prim [îi scăpărări de copite. tremur şi cu. Pe firul unui cîntec cu dureroase ape j
melor lumii si o meditare pro­ biecliv al aceleiaşi tematici, ce ordin în constelaţia obiective­
fundă asupra sensurilor exis­ In final ‘ năzuieşte spre o cit lor contemporane Negri, Se spulbera orice carare c urma mea desculţa, luceafăr undeva. i|
tentei umane. mal adecvată valorificare a o- A opta astăzi pentru o con­ brazii virfurile-şi aduna, şi nu pot sa ştiu Aprind în timp chemare de dincolo de dor jj
Dacă minunata creaţie poe­ perel prodigiosului nostru filo ­ cepţie a misterelor în filozofia prevestind u-şi de undc-ai venit — şi-mi risipesc privirea spre codrii de lumina. ,U
tică a lui Blana este astăzi un zof, esle necesar să constatăm ^1 lui Blaga, tnseamnă a canaliza — tragici şi demni — din mine, sau de peste zare ţ M-aş rezema în lume, în umbra unui zbor,
bun comun al unor mase larql, util a recunoaşte că ingenioase­ clo rtu rile de asimilare spre lupii. STAN MARUN senina Mona Lisa din vreme sa revină. \
devenind din ce în ce mai le clemente arhitectonice ale aspectele cele mal puţin efi­
populară, trebuie să recunoaş­ metafizicii sale, printre care se ciente, dat fiind că, este foar­ norii, Ma prelungeşte-un cîntcc mult dincolo de
tem că tnqenioasa-i operă filo ­ te qreu, dacă nu imposibil, să zapada... mine [
zofică, ce entuziasmează prin atribuim misterelor o deosebi­ 1 Urechea aude, La umbra şi-s trubadur prin lume cu suflet tînjitor
prodigioasa originalitate şl tă valoare epistemologică, la din nou şi încă aude.
nivelul qîndirii contemporane şi-i intr-un glas, îndemn de-nţelepciune :
cucereşte prin vastitatea <1
complexitatea sferelor de preo­ A concentra însă toate elor- vuietul stincilor de dragoste, neocolit sa mor.
cupare si elaborare, este prea Opinii turile de asimilare, incepînd prăvălite de sus, la. Posada. AUGUSTIN JUIA
puţin cunoscută. Evoluţia isto­ cu simpla atenţie de lector sl Stăruie-n pietre, ţarina şi lemn.
rică a societăţii noastre, ca­ conlinuind cu cele mai inge­ nastea-ntîiulni Basarab vîrstei
racterizată prinlr-o vastă acliu- nioase procedee de studiu, a­
ne de acumulare a tot ceea ce supra apologiei pe care Lu­ Calul cu spaima strunit n temelii I
cian Blaga o (ace fenomenu­
rerre zintă valoare a trecutu­ află şi misterele, nu slnt sco­ — spume şi sînge —
lui, impune o atitudine realis­ puri In sine, ci simple mijloa- lui creaţiei, ca proces genera­ îngenunche-nfrînt, Dospesc chemări [
tă si, implicit, o exigentă c ri­ re In salturile de qlndire, pre­ tor de cultură şl ca factor de umilit şi slab. în văzduhul pîrguît de culoare. In fiecare colţ al casei
tică In analiza tuturor opere­ mise ale aşa-numitor mutaţii definire a existenţei umane, Lutul respira dor de înalturî
lor de qlndire, menite să îm ­ va constitui procedeul optim RADU CIOBANU am semănat un arbore
ontoloqice, sau, în termeni ril-
bogăţească patrimoniul cultu­ de justă arreciere si v a lo rifi­ risipindu-se vegetal spre soare. şi-acum, culegem
ajecticl, ale salturilor calitati­
r ii socialiste. De recunoscut că care a operei sale de qlndire. cîtcva flori
ve Drept consecinţă de cea Privita ‘prin această prismă,
este qreu de însuşit o astfel O rătăcire de adieri
mal mare Importantă apare, $1 „metafizica transcendentului' şi coborim în temelii
de atitudine severă şl rigidă cu precădere va trebui să a- va apare fn prim ul rînd ca o ! Adiere trcsaltd aripi înfiorate.
fată de o operă tzvorîtă din preclem, nu ceea ce s-a rea li­ prin rdddcini
entuziasmul, avlntul $i erois­ zat ca mijloc, ci ceea ce s-a filozofie a culturii, ca expresie La umbra vîrstei Acolo sînt toţi strămoşii noştri li
m ul saltului de cucerire a mis­ îm plinit ca scop. Prin prisma a unul efort suprem dp eman­ sînt şi lut şi văzduh pe jumătate.
terelor necunoscutului, si care cipare a omului privind j
acestei orienlări. vom putea
qexminează inevitabil premise­ Deşi contemporaneitatea es­ I de toamnă la creşterea frunzelor noastre. \
surprinde sensuri şi valori noi te predominată şi realmente Cu gleznele înfipte rădăcini
le unei aderări simpatetice sl la căderea petalelor noastre
In opera marelui nostru me­ obsedată, cel puţin teoretic şl j
a unei adeziuni afective tafizician, printre care în mod I sorb din lut un galben dor
A r fi totuşi qreşit să se crea­ deosebit Ideea de creaţie, ca­ Intenţional, dacă nu şl practic, în timp ce tîmplele-mi învaţd, şi care
dă câ o atitudine de preveni­ re, prin noua şi originala sa de o tematică antropologică si Mă culc ţipat de pasare arcuita dc zbor. de mai multe vieţi încoace
toare rezervă In fata operei de accepţiune, cîstiqă un spor de o principialitate umanistă, ar li jf intr-un picur dc ploaie, se pregătesc să ne întîmpine.
qlndire ar constitui un impe­ prestigiu şi o poziţie preferen­ greşit să se creadă că pe acest ! transparent, CONSTANTIN GAVRllA VÎOREL SIRBU
diment în procesul valorificării considerent şi pe simplul mo­
ţială în ansamblul Intreqului tiv dc a fl în nota timpului, ti- ____________ -
ei inteqrale sau ar schiţa o
sistem de gîndire. optăm cu precădere pentru
Impietate la adresa prestigiu­
lu i eminentului nostru filozof. Comentarii mai vechi şi mal Ideea creaţiei, trecînd pe un
Orice operă consacrală de noi au consacrat întreaga plan secund teoria misterelor. P o s ti
Idei, acceptată fără discernâ- concepţie a lui Lucian Blaga Este adevărat că sub aureola
mtnt si fără rezervă, devine o drept o filozofie a „m istere­ de filozof al creaţiei, Lucian
frlnă dăunătoare, prejudicllnd lor", în sensul propriu con­ Blaga va apare mult mal a-
elanul creator, care trebuie cepţiei, de obiective inepuiza­ Dropiat zilelor noastre, atît ca 1 & a g v
cultivat ca factor decisiv sl bile ale cunoaşterii şi nu ace­ preorupare cît şi prin realiza­
la de en lilăli capricioase şi in­ re. declt ca filozof al mistere­ if e rm rm
progresului vieţii sociale
certe ale existentei. Esle o lor. dar cu toate acestea ar fi
Lucian Blaqa însuşi oferă in­
Idee care nu i-a displăcut f i­ qresit să se creadă că in mori
diciile unei astfel de orienlări,
rin d in finalul Trilogiei Cul­ lozofului şi chiar a încuviin- tezist susţinem o astfel do ipo­
tu rii se deslăinuie, menlionind tat-o după cum reiese şi din teză. cît timp elcmenle ale o-
că, in avlntul creaţiei, a depă­ monografia lui O vidiu Drini- perci se constituie ca temeiuri luau l'opa — Stăniloşt! — secol 20 — no readuc In me­
şit limitele filozofici, atentlnd ba. Pe acest considerent, mal ale unei astfel de inlerpretăn. Orâştic „E vo ca ie “- este bo­ morie pleiada epigonilor c-
la sfera unei mitosofii El re­ ales, nu încercăm o contesta­ Selecţionăm din vasta operă gată iu .sentimente înălţă- minescicnl. Sînt deci valabi­
re categorică a unei atari a- un fragment. In care cclc do­
cunoaşte im plicit ră a părăsii in orr dar din punct de ve­ le in mare parte si pentru
rxiqenlo obiectivitătii concep­ precicri. suficient de în te m e ­ uă idei sînt apropiate si parcă dere al realizării artistice, al dv. recomandările suqerate.
iată. dar propunem concomi­ aşezate In talerele balanţei d»*
telor si o neglijat imperativele prozodici, al procedeelor fo­ mai sus. tovarăşului I. Popa
princip iilor de gindiro. spre a tent estimarea la adevărata va­ comparare a im portanţei .lor, xl losite, mult p r c o retoric*». Stănile.şti. Inclusiv frecven­
se avinla 1n jocul liber al su­ loare a conţinutului umanitar, anume: „Existenţa umană este r sle depăşită în momentul tarea consecventă şi crea­
biectivităţii m iturilor. Nu [n- respectiv a înlregulul tezaur ca aspect fundamental existen­ actual de evoluţia litera­ toare a poeziei contempo­
tirzie nici explicaţia, arătînd antropologic cuprins în con­ ţă in mister, un destin înzes­ turii Versuri ca „Eu. M ir- rane
ceptul creaţiei la Blaga, deve­ trai cu un permanent ap•»l »r :
ră opţiunea unui astfel de p ro ­ coa voievodul, vin chiar de G M artin — Hunedoara.
cedeu nu s-a tăcut de draqul nit componentă şi determinan­ nevoia de a încerca o REVE­ la Rovine, t de unde Bai a ri­ A rticolul dv. — a cărui ra-
tă specifică a destinului uman. LARE a misterului. Prin incer-
m iturilor, ci din convingerea dul (I) s-a războit n i mine", liutic n-am Jnlelcs-o — c-
în perspectiva desăvirşirii o- < urile sale revelatorii. omul
că elanul In creaţie constituie aminiese de Bolintineanu. bundă in formulări ca ^ .cas­
mu lui prin idealul de cultură devine însă creator, si anume
premisa majoră In propăşirea N-are rost să revenim azi. ta. pe care o supunem ju ­
culturii si elementul unic ce A încerca o nouă orientare croalor dc cultură în genere' A1 din nou si sub această fo r­ decăţii cititorului : „Asem e­
realizează si verifică sensul e- exegetică, de interpretare a *>- Reţinem ca fapt esenţial de ari ma la începuturi. Nn puK'ti nea unui roman tidel. uma­
perei metafizice a Iui Lucian iă Ideea de mister este doar
xistcntel umane. sîunii pe drumul poeziei fă­ nismul se afla sub cazuri
in termenii autentici ai filo- Blaga drept o filozofie a crea­ o premisă, o circumstanţă n ră să vă împărtăşiţi din su- excesive, caro contractă al
zolului : „p rin crea|ie stilisti­ ţiei, nu deschide un conflict de existenţei umane în efortul rt 'Miilo ati! de generoase si te regimuri de nevoi, de Iu-
că omul devine om, depăşind opinie cu ceea ce s-a apreci­ său de revelare, iar creaţia rs- de variat»' ale poeziei mo- ciderif!) a aceslor qreu
Im ediatul' *) sau ,,bolnavii se at pînă acum. drept o filozof!*» tr esenţa, (actorul determinant 'b rn e contemporane tă tiK(?!). Considerăm Inutile
Vindecă prin creaţie, căci des­ a misterelor Excludem din şi definitoriu al omului, in ori( »■ comentarii.
tinul firesc al omului este, du­ principiu o astfel de situaţie, accepţia sa cea mai autentică Evu loan — Hunedoara I\ N — Deva. Dacă aveţi
pă cum am arătat, creaţia sau <-ăci lumina în interpretarea si dc croalor de cultură Sinicii fără îndoială re un doar - cum bănuim — vreo
cel pulln pa rlieipirea la crea­ înţelegerea unei concepţii u i Paginile de strălucită gîndi­ drum Imn Calităţile din K M 2 ani. poezia promite
ţie. Creaţia este expresia mo­ aduce duelul căutat si deru­ re filozofică, ce vor începe să ..C în d şi „ N ă z u in ţă " sini Mihălescu Vulnria — O ­
i neon I ev labile. Mai înm itcti.
dului însuşi de a cxisla al o- tant de opinii contradictorii, apară in curind, se vor des­ ră tioara de Sus Pentru o
mulţii . creaţia c chiar desti­ rare de a'îtea ori a diminuat coperi cu alît mai mult în e- Moisiuc C Ionel — Cim- studentă in filologi»; e cam
nul normal al omului, datorita şi subminat însăşi autoritatea dovărala lor lumină, n i cit puri de Sus C'*|c două poe­ puţin Studiu, in prirpul rînd
căruia omul este ceea ce es­ şl prestigiul filozofici, prefe­ vor li urmărite ca omagiu adus zii denotă uşurinţa de a ver- studiu. înd*»lung şi neistovit
te ".-) Ca ultimă depoziţie In rind contribuţiile coordonatoa­ ideii de creaţie. s ifi. a dar şi o evidentă să­ şi apoi — dară nu r doar o
acelaşi sens. mai reproducem o re care extind, aprofundează VICTOR ISAC răcie a mijloacelor rte ex­ nă hu ire de moment a virs
perlă ce străluceşte atît prin şi întregesc arsenalul d e m e n ­ f) T rilo g ia C u ltu rii, Bucuroşii. presie. Am li preferat să (ic toi - va veni şi po*»7ia am
qlndire cil şi prin stil - „Dacă telor de cunoaştere şi v a lo ri­ 194*4, p. 482. in verv Imaginile dv — pr< a tenlică
omul are Insă şi o altă meni­ ficare a concepţiilor de qîndi- -) Jbidem, D. 483-84 sentimentale şi arhicunoscule
re declt aceea de satelit al pro­ re Sub auspiciile unei astfel 3) T rilo g ia C unoaşterii, Bucii* In aşteptare. Foto : V. ONOIU pentru citito ru l trepidantului RADU SPATARU
priei sale u m b re , dacă omul de orienlări, nu impietăm atît resli. 1943. p. 325.
are o menire, care să-l jusll- asupra valabilităţii filozofiei 4) T rilo g ia C u ltu rii, p. 470.
In parc, fru nzele cop acilor — Da’ m inu nea asta cind a trase spre m ijlo c u l în c h is o rii d in m îin l. N-auzca şl nu ve­ pe ricol. Dacfi-1 vedem cum va ţă, Întinse bastonul să-l a tin ­ lim pede : ,.P e rico lu l a fost în ­ ala rm a t, dum neata (UI tele­
tcira so
gă pe om, apoi şi-l
foane. No fiicm n de rl-uil lu ­
foşnesc dom ol, im p ră ş itin d l i ­ m al ap ărut ?! sc m lrA el. in - lu i m orm Aind. dea n im ic . II sugrum a supă­ că vine, fug im sus. uşa asta brusc şl sc ap ropie dc el. lă tu ra i, c irc u la ila o lib e ră ". m ii dacă ne luăm după o ri­
de ia In tra re e num ai geam,
coarea d im in e ţii pc aleile pic- cluda t de nesocotirea ve ch ilo r — SA te Ie rt ? rarea şl o tuse seacă il inc- o dată o face (Andărl. Doar — D om nule, a»m do m nule . Trecu p«! lingă co n siliu şi-şi care icrch ca-bercii <-a.
d ru m u l
con tin u ă
p rin oraş
(ru iic . udate d in belşug tio. rln d u ic ll. Şl alt m o rm ă it prelung fu v«. Şl-l z g llţll dc um ăr.
— Uc ce ii» dat telefon
Iu
ploaia d in a ju n . La „ h in iâ ” , La m ijlo c u l p a rcu lu i, In ju ­ răspunsul. D in susţii p a rcu lu i răzbătu n-o veni el ptnă sus. — Cum 7 Cc-i, făcu om ul »:l;t\onin»t şl iepe tin d îndem ­ m iliţie ? — vru să afle lo o a iă -
ce-l aşeză pc scaun,
După
cîţiva cop il gâiăglo$l abia pol ru l un ui poin. un g rila j din — Nu te Iert. Nu le ie rt că o larm ă copilăreasca, ce creş­ p o rta ru l vru să plece sus, pc speriai şl sări in picioare. nul. >ui preşedinte.
D om nul l'.im fll. răm as singu r
tu lb u ra lin işte a p a rcu lu i, sub ţeava, proaspăt vopsit, şi-n cl eşti geambaş. In fiecare zl tea o dată cu venirea lor. Co­ balcon. — Cc s-a in tim p la t V Insistă — l'ă i. eu am cre zul că i a-
supravegherea atcniA a sub re­ ursul. Un p u ia n d ru dc urs, aceeaşi poveste. Eşti o lichea p il! dc la şcoala profesională — Ş tiţi, de acolo sc vede b i­ cl. pc balcon, oftă uşurat, ing»- devărau» poveMoa... rx p li« ‘A
te lo r şl a douA b u n ici. Fem ei­ care se plim bA nervos şi rage fără nădragi, asta eşti. Mi-a» fugeau h irjo n h u iu -s e şl s tr i­ ne ec-i fn parc şl In stradă. — Un telefon, aş vrea să niud : „sla vă d o m n u lu i". Işi încu rcat o fiţe ru l de serviciu .
luă bastonul şi plecă pc c o ri­
le dc 9C rvlctu stau aproape de dc sc aude pinA departe In spart pînă acum tre i sticle. gau ; U rsul, a scâput ursul !f F iţi lin iş tit. dau un telefon la m iliţie . dor încet, cobori scara. şl. Si- in vrem ea asta, se auzi m
cop il, 11 Ajută sA sc urce in oraş. P ’astea cine ie plăteşte ? — Cum 7 sări ca ars *t»>mnul — Stal dom nule, stal cA vin — Ce telefon ! Cc eauţ» d u m ­ dind bineţe p o rta ru lu i, ieşi »n uşă uu ciocâtiic sinii, nchotâ-
leagăne, ii dau huţa, Ic fac — V a s A z itl asta era ? In tre tim p d o m nul P a m fil s-a P am fil şl cu. V in , vin , păi sigur că neata alei 7 'f r a ilj. tn u e tim p m aşina m i­ rit.
o b se rva ţii In mod discret, tră - D om nul P a m fil stA aproape dc ap ropia t pe neobservate. — A scăpat ursul, o ţineau da... dacă 2lc l că de acolo se — D om nule, a scăpai ursul liţie i se întorsese. In uşă se — In tră , răspunseră to ţi
glnd cu o ch iu l la Im b râ ră m lo - dispensarul ve te rin a r. A sta-I — L -a ţi adus aici, hal ! făcu co p iii (n tr-u rta fu g in d dc le vede bine. din parc şl ţoală lum ea din Im iln i cu o fiţe ru l care locm al deodată. In fala lo r apăru un
tea su ra te lo r lor. Desenele altA „m a rc pro stie '1 — li p la ­ el ră stit. scăpărau picioarele şi hoho­ Şl p o rta ru l (I a ju tă pc dom ­ oraş c îng rozită , li explică vrea să Intre. In clipa cind b ă trin in a h , uscăţiv, adus p u ­
m a ri, In c u lo ri v ii, ale ro ­ ce lu i sA spunA — A. bună dim ineaţa, dom ­ tin d tir rls. nu l P a m fil sA sule scara in dom nul P a m lil cu o m iine ţin dc spate, eu bastonul şl
c h iilo r, pIcptânA tura decentă, Aşa o du m nea lui. gAseşto nule P a m fil. Nu v-am mal vă­ Vestea cuprinse pc dală p a r­ spira lă, tin in d u -l dc braţ. vădită în glas. l-a observut, ar f» v ru t sâ-i pă lă ria in m ina. Sc făcu tă­
spună ceva. dar s-a ră zg in d it.
p rin d bine puştanccle. Dc fap t peste to t cile o „m a rc pros­ zut dc m u ltă vrem e. Ce mal cul, ca flă că rile a ţlţa tc de o A junseră sus, tre cură p rln - — PAi, cum aşa ? , Prea m u lt il obosise povestea cere.
cel mal bine Ic prin de tin e ­ tie ". Şi u n e o ri asemenea o p i­ face ţi ? oco li el întrebarea. boare dc v in t. tr-u n c o rid o r şi ieşiră pe ba l­ — Aşa bine. H alde să v o r­ asta. Avea nevoie de linişte. D om nul P a m fil sc sim ţea
reţea, d a r aşo-5 oam enii : se n ii sînt im pA rtA şitc şi de a l­ — Ce să fac. Iacă privesc. C opiii au fost lu a ţi în b ra ­ con. bim cu m iliţia . s tîn je n it de p riv irile aspre,
(asA deseori adem enit! dc a- ţii. — Da, do m nule P a m fil. N ici ţe şl ciu rd a de fele ieşi In C ind pricepu despre cc-l Mergea pe sira tlâ incct, u ltin - făcu un pas cu m ină întinsa
du-se în g ă d u ito r la co p iii caic
p a rrn ţc. Se apropia nervos şi nu -l ve­ nu vă p u te ţi da scama c it II vorba, om ul puse m ina pc te ­ treceau pc tro tu a ru l celălalt şi ingin ă :
S p riţln ln d u -ş l bA trincţea în nea sâ croadA. A sta-i IninA. dc isteţ. Cum ntă vede nu m ai le fo n u l din m ijlo c şl. form ă al stră zii, riz in d zgomotos. — lin i da(l voie 7 P a m fil mă
basion, dom nul P a m fll Işi fa ­ SA ş tii c-au b ro d ii-o . In pâr- arc asUm păr. Se bucură ca n lşic num ere. — v-aş fl văzut cu cum aţi num esc, pensionar, in tine reţe
ce plim b are a ob işn uită do tu le ţu l Acesta sA aduci o a- un copil. Nu prea-m i place După pu(in tim p vo rb i In m al fi ris dacă vă Ieşea u rsu l avocat. A vocatu l P a m fil, con­
diim iu icA . Se opreşte d in cind scruenca lighio ană. H alal gos­ nilc rAgetul, da1 ce să-i fac ! re cepto r : A ici Stancu. o fiţe ­ In cale — re flectă b ă trln u l, tin u ă el, s irin g ittd m ina şi ce­
In c!nd sA adm ire toaleta po­ podari... Ce m iopie a d m in is­ — Cine I-a adus aici 7 sc ru l tle serviciu de la consi­ pizm aş pc veselia ne vinovată lo rla lţi.
m ilo r. fAculA dc cu rin d do tra tiv ă . dom nule, ce m iopie. răsti dom nul P a m fil. U R S U L liu l popular... Cu cine v o r­ a co p iilo r. — D um n e a lu i m-n Indus h»
N iţa flo ra m l. In fieca re p rl- In vrem ea asta, .Moş C ircel, — C onsiliul, cine să-l aducă : besc ? Tovarăşe locotenent. Tocm ai atu n ci cineva II a- eroare, expllcA o fiţe ru l de ser­
mdvarA, sc apucA de curA ia- în g rijito ru l. Işi m ustra b lin d D a‘ ce, n u -i fru m os 7 A ii scăpat ursul dc aici. din pucâ dc braţ. Sc întoarse şl v ic iu şi d o m nul P a m fil făcu
iu l p o m ilo r. fărA 9.\ ccarA p rizo n ie ru l. Pe dom nul P a m fil II lndu - parc, L u a ţi m ă suri urgente sr trezi fnţă în faţă cu p o rta ­ och ii m arh
cuiva voie si n im e n i nu -l — MAI M a rtinlcA , m ăi. T acI, loşă na ivita te a b ă trin u lu l. Işi să-l p rin d e ţi, n u n noroc. ru l — Dc ce fael larm ă tova­
opreşte. C o n siliu l p o p u la r ia ­ nu\l bAicte, că ne dă lum ea veni in fire şi începu s.A cer­ Puse re ce p to ru l in fui'că şi, — D om nule P a m fil, to v a ră ­ răşe. cind eşti In nccunnştin-
ca ch itic. La început l-au aş­ ufarA d in parc m ăi, ş l-l val ceteze cu luare am inte „ m i­ Schijă satirică cu och ii in pA m int. ceru In şul preşedinte va pofteşte sus ţâ dc cauză 7 in tră in subiect
teptat sA vinA dupA platA. de noi. Taci — flţl-a r lim ba ia nunea". con tinuare e x p lic a ţii. la con siliu . M-a trim is după preşedintele.
P reşedintele vrea sA parA au­ ursească. MAI cra iu le, mAi. — *>i cum s-a in lim p la t 7 dum neavoastră. — La m ijlo c e>le o ne înţele­
— Şl ce cazemată i-au fă­
to rita r ; „a m sA-t în tre b eu A poi căuta îndelung In cut • , — Nu ştiu, toi oraşul e în ­ gere. îm i paro ră u că s-a a­
(in c i-a spus sA facA treaba traistA sticla cu lapte, scoase stiadA fug ind şi tip in d : U r­ In stradă, lin işte . D in cind grozii. Eu mă duc pc icrnsă, — T o vară şul preşedinte 7! făcu Juns aici, dar vă rog să mă
— Pă| ce, te Joci cu fia ra 7
asta !“ Dar om ul n-a ven it. I d in buzunar b ib e ro n u l, a ţlţin d E p u tern ică , o dată iţi face sul ! Lum ea agitată, speriată, In cînd clte o m aşină tu lb u ra dc acolo sc vede bine. m ira t do m nul P a m fil — Iar credeţi. vA dau c u v în tu l meu
te parc firesc sA con tinue o p rin calm ltatea m iş c ă rilo r lă ­ şandram aua arm onică ! cind in cep ca să priceapă ce-l In trecere am orţeala. încolo, — V iu şi eu. după o vrem e con tinuă : L a ­ dc onoare...
t:c:»bA pe care o face do po com ia şl răbdarea p u iu lu i de — D a. cum de s-au g in d lt şl cum , o lua Ia goană, cx- nim e ni. — H aide ţi, în c u v iin ţă d o m ­ să, dom nule, nu c nevoie, am — Cc să facem cu c u v în tu l
vrem ea cln il pa rcul era al siA- urs. Cum îl întinse sticla p rin * Ja aşa ceva 7 Au strica t lin iş ­ p lic ln d in fugă i-cloi tm iln lţ) — Ş tii ce mâ gîndesc eu : nul P a m fil. şi-o p o t/il înainte. a ju ta t şl cu la în lă tu ra re a u n u l de onoai c 7 Am rid ic a t tot
p ln u lu i şi o face şt acum . u c g ra tii, M a rtinlcA se repe­ tea p a rcu lu i, şi m iro sul... m i­ in calc : U rsul, a scăpat u r­ hai sâ dăm un telefon la m i­ S trăb ătură co rid o ru l in tă­ pe ricol, 2ău n-uş m al veni. oraşul p e n tru h a lu c in a ţiile
D om nul P a m fll W adm irA zi m o lfă ln d cu nesaţ bibero­ ro sul Asta n e su fe rit de d ih a ­ sul !! liţie . cere şi-l in liln iiă ţie p u rl.ir, — Nu, nu. vă rog să ve­ d u m lta lc. Tc dăm in Judecată.
-- T rebuie v o rb it cu o fiţe ­
m unca şi se gindeşte cu nos­ nul. C ind laptele d in sticlă nie, spune şl dum neata, hai. Cclc douA b A tiin c răm ase in ru l dc serviciu , ş tiţi, noi n-a­ «■arc cobora. „Să în ch id uşa n iţi. M -au trim is să vă chem A sm -!, te dâm In Judecată...
talg ic : cind n-o m ai fi X iţA , s-n te rm in a t, a prin s cu d in ­ nu m ai spune... urm ă. fugeau u itim iu -se în a ­ vem voie. dc la in tra re cu cheia" — le înapoi, Inslsiu p o rta ru l spe­ — De cc Eă ma daţi tn Ju­
rin e s o m ai în g riji de pom i ?! ţii do bibe ron şl căuta să îm ­ poi m g in in d : lesus M ana I — Vorbesc eu, cum *A n»i. spuse cl g ră b ii. ria t de re fu zu l n e hotâ rît al decată, tovarăşe preşedinte ?
T o ro p i! dc g in d o ri negre, işi pingă cu laba |>c Moş C ircel. — Ce să spun dom nule P am ­ Deodată una văzu o tulA miş- lasă că vorbesc eu. Unde-I 7 N u după m u lt tim p , m aşina d o m n u lu i P a m fil. C hiar dacă, sâ ad m item , am
continuA plim b are a, agale, po t M oşul se ferea bo scorodindu-l. fil, aşa a fost o rd in ii1 f... cind şi strig ă : u iic -l, ia r cea­ — H aide ţi câ vă conduc... m iliţie i, broscuţa aceea cu lu ­ In tim p ce do m nul P a m fil fAcut o prostie, ara făcu t-o eu
iiicca M rA jnilA „d c soborul cu- — O ată-tc dum nezeu de ne­ — O rdiQ ul d ra cu lu i. laltă începu să ţipe. Fugeau Ieşiră din nou pc corid or, m ina albastră deasupra, cla ­ sc întorcea, o fiţe ru l dc s e rv i­ In te n ţii bune. A m v ru t să c-
v;oş dc ic l'\ Licean fiin d , a bun viclean. P tiu, flţl-a r nă­ — Ba asta să n-o mai spu­ ţip in d . u itin d u -sc înapoi $1 cind ajunseră in cnpnt. p o r­ xona şi, p rin m egafon, o voce ciu încerca să exp lico cazul v lt o ne noro cire, ch ia r dacă
scris cu g in d u l la „dragostea ra vu l s.\-tl flc, lighio ană sp u r­ neţi cA se supără dom nu’ pre­ n.\m.»s singu r, dom nul Pam ­ ta ru l ii arătă o uşă şl sp u ­ înd rum a p o pulaţia să sc ic - tovaiă.şului preşedinte, locote­ s-a dovedit neîntem eiată. Cu
l;»i »’e» m a rc“ , ln s p lrn t de a- cată re eşti. LnsA-ţl mA z iir- şedinte. Ş tiţi cit tin e Ia el ? fil da să fugă, a ju tin d u -sc do se in şoaptă : tiag ă de pe stradă. n e n tu lu i de m iliţie şi a lto r doi, cc-9 v in o v a t 7 O ricin e , tn lo ­
«ccaşl a lriţ şl o poezie. ale bagiule laba, t:A-ml cro io şll A ii in tirz ia t citevn zile cu baston, sl uu reuşea n ic i­ — Eu cred că ar tre bui core nu Intcrvcnea u In dlscu- cul meu, cura ar fl procedat ?
rA rci u ltim e v e rsu ri Ii vin pielea şl cămaşa şl-apol io con strucţia şl s-a făcut foc. cum. F iin d cu och ii in p a irii — A ici e, eu mă retrag. chem aţi şl p o m p ie rii, filo z o ­ ţie. M i-am fă cu t d a to ria de cetă­
cM irn in m inte : Pc data au şl ve n it doi meş­ sc îm piedică şi se întinse cit V o rb iţi dum neavoastră cu cl. fă o fiţe ru l dc serviciu . Cum — Mă pomenesc că In lră la ţean, dacă-1 plnă acolo. Ce,
, Te-ant aşteptat In flecare calcă.,. te ri dc-au gătai-o. era dc lung pc alee. Se r id i­ — B ine, b in e ... Şl do m nul au să-l prin dă cu m aşina 7 m m e v a l-v lrtc j un b ă trin şl dum neavoastră nu p u te ţi des­
scară A u rAmas o vrem e îm b ro b o ­ “ DacA-l place n lit dc m u lt. că r»»r(.u şi-o poi'hi m ai de­ P a m fil aşteptă o clipă să sc — Ein' cel p u ţin să se afle mA roagă d ispe rat să dau te ­ luşi cc-i bine do cc-l rău ?...
d iţi dc lu m in a am iezii, fa|A de ce n-a făcut po rcăria asta parte. Aceraşi sudoare rece 11 depărteze p o rta ru l. Işi înche­ unde e. La o asemenea re p lică neaş­
Uc eiu; o ri pc-n lo rto ch ca tc-a le i iu faţă, ca in tr-u n Joc p re ­ Acasă la el. nu aici, în paie. brobonl fru ntea , ieşi din parc ie n a stu rii la haină, apoi — i\'u, dom nule. asto-I o lefon la m iliţie . Da’ ce-l dom ­ teptată preşedintele sc do m oli.
i' >b, rn l cuvios de ie i destinat ; m oşul su d u in d u -l şt — Eu asia n-o m al ştiu. in- şl ncv.V/ind pc nim e ni, sc g ră ­ ciocăni, la început in e rt, apoi treabă serioasă. I'ărâ po m ­ nule, cc s-a in tim p la t 7 — D a’ recunoaşte şi d u m ­
Nbugca a nu ştiu cim oar.V. ţin in d cu m îin llc de sticla gtnă Moş Clrceî şi. o c o liiid u -l bi s:i traverseze strada. In lră mnt tare, dar nu p rim i nici pie ri, spun eu. nu fac nim ic. — Au scăpat ursul, zice. neata câ n u -i Just să to tel
Sc pomeneşte o flin ti fArA sA p riv ire a , luă găleata şt pleca un răspuns. Se uită pe uşă. — A u scăpat pe draeu, In­
ştie dc ce. goală, ursul cu bibe ron ul prins la co n siliu l po pular. P o rta ru l — Să m ai aşteptăm . Să ştim te rvin e locotenentul. N -au scă­ după ce-al a u zit de la nişte
in tre d in ţi, cu o rlu l a ţin tiţi după Apă. se rcptv/l şi închise uşa »n u r­ văzu lA b iila „S e c re ta ria t", ezi­ prccl.s undc-l. A sta-i acum pat n ici un urs. $ i-a b ă tu t Joc cop ii care so Joacă.
Apoi lin işte a p a rcu lu i o tu l­ spre el, lin iş tit şi şugubăţ D om nul P a m fil rămase sin ­ ma lui. tă »> cllpA. da» deschise. pi in« ip a lu l. dc dum neata. Asta c. SA fi vă­ — Recunosc, tovarăşe preşe­
burata de un fel dc m orm A it — Ia r începi, hai ! Stai tu gur, fre m ă iin d dc m iilie . P rin ­ — Ce nenorocire — u f — Un Ins. Instalat com od in ­ Ini re tim p începură să so­ zut cc ridea în g rijito ru l, cind dinte, recunosc.
E iv u rAţ$ct. pe care do m nul cA le potcovesc cu, im p ic ll- tre g ra tii, ursul li sroiea lim ­ cc nenorocire. Să scape ursul- tr-u n fo to liu , eu picioarele sească m aşinile. O preau în a a fla t dc cc nc-am dus aco­ — N oi am adus u rsu l In
P am fil. in n c d u m c iirc a Iu), ţa iu lc . Şi se aplecă încet, a­ ba im b iin d u -l să-l dea ceva Auzi dum neata, să-l scape ră şchlruic. dorm ea dus. D om ­ faţa c o n s iliu lu i, sc auzeau uşi­ lo... Ne spunea cA e le vii do parc să sc Joace co p iii, nu
nu l poate descifra. Ce l por- ten t la urs şl, cu m ina ţin in d dc m încarc. ziua in amiaza mare. Ce oa­ nul P a m fil făcu och ii m ari. le ilin iile şi sc vedeau oam eni la şcoala profesională an tre ­ oam enii m a ri.
cArla asta ? Sc opreşte lo cu ­ dc sticlă, căută p ră jin a cu ţe ­ l.in g â cişmea, se aşeză pe m eni dom nule, ce oam eni ! »uş» Insin uam , sc apropie dc g râbinilu-sc să in tre . cut p rin parc şl. In Joaca lo r. au — Asm aşa-l. se g ră b i să fie
lu i. apoi. din d u -şl scama de puşe In v irf căzută Ia picio a ­ bancă şl începu să înşire toi — L i11 işCiţI-v fi. dom nule Pam ­ In d ivid , dar nu Indr.T/nl sA-l Nu după m u lt (im p sc auzi început să sirig e c-a scăpat u r­ de acord, pocăit, d o m n u l P am ­
unde vine „p o rc ă ria ", se ln - re. Cum reuşi s-o rid ice , u r­ ce există în lum ea asia „m a ro trezească. P riv i încurcat cele cla xo n u l m lliţc i, şl, cind a ju n ­ sul. A stn -i toată povestea. Z v o ­ fil.
drcaptA g ră b it in ti-n c o lo . sul slobozi bibe ron ul şl sc re­ p rostie", vo rb in d la ie şl d»nd fil — aici nu mai sîniem in tre i leleîoane de pc o m ăsu­ se m ai aproape, sc desluşea nu l s-a ră sp ln d lt, lum ea s-a X. ION