Page 2 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

Alegeri în organizaţiile de partid scopului pentru care au lu p ­ zuinţelor vitale ale poporului. le fireşti cu aspiraţiile supreme concepţiei partidului nostru
tat şi s-au jertfit alilia fii ai
despre rolul maselor în fă u ri­
ale naţiunii. In practica pa rti­
sale
In
elaborarea politicii
Mărfuri româ­ (Urmare din pag. 1) poporului. industrializării so­ partidul porneşte de la reali­ dului nostru n intrat de m ul­ rea istoriei. Crearea Frontului
Procesul
tă vreme preocuparea atrage­
tăţile economice si sociale ale
U nilătii Socialiste, a consili­
cialiste. al făuririi relaţiilor a­ tării, de la cerinţele obiective rii oamenilor muncii la soluţi­ ilor oamenilor muncii dc alte na­
Continua perfecţio­ neşti livrate rea dcmocrafiel socialiste, re­ multilaterală a întregii econo­ pă istorică, aplicînd creator onarea problemelor majore ţionalităţi v o r deschide not
nilătil poporului. în dezvolta­
dezvoltarea
«le dezvoltării din fiecare eta­
grare socialiste,
posibilităţi pcnlru intensifica­
ale construcţiei socialiste. A-
zolvarea in spirit
marxist-
mii. avintul impetuos al şti­
marxist-leninislă.
ccasta o devenit una din tră ­
rea participării întregului po­
învăţătura
| la export leninist a problemei naţiona­ inţei şi cultu rii au fosl Inso­ avind In vedere In permanen­ săturile fundamentale ale de­ por la activitatea economică,
asigurarea egalităţii
le,
in
tă punerea în valoare a re­
mocratici noastre
socială,
lite permanent in tara noastră
politică şi culturală,
socialiste.
drepturi a naţionalităţilor con­
nare a muncii întreprinderea româ­ locuitoare cu poporul român, la conducerea treburilor ţării,
la asigurarea mersului înain­
dezvoltarea frăţiei în muncă
te al societăţii socialiste.
nească de comerţ exte- şi luptă a tuturo r celor ce tră ­ Etapa desăvîrşirii construc­
iesc pe meleagurile României.
• rio r „Tehn olorcstcxporl" ţiei socialiste determină o
In procesul dc.săvîrşirii con- creştere considerabilă a ro lu ­
a livrat in aceste zile d i­
:
politice — sarcina : ; ferite ambarcaţiuni în slruc(iel socialiste, o dală cu artidul Comunist lui conducător al partidului,
W
•
3 9 A 9
înflorirea vie ţii materiale
si
Danemarca şi R.F a Ger
aceasta
In
manifcstîndu-se
spirituale a poporului român
j l maniei, materiale pen- şi a naţionalităţilor conlocui­ forme noi, superioare ca u r­
mare a volum ului şi
com ­
tru construcţii In Ceho-
: slovacia şl Ungaria, pre- toare, se accentuează u n ita ­ plexită ţii sarcinilor ce ii r e ­
mereu actuală \ : cum şi articole de iiz tructibilă dc ţeluri a marii fa­ oman —- chezasia vin. Congresul al IX-lea şi
tea şi fră(ia lor, sc afirmă lot
mai intens comunitatea indes­

f i
^
B
w
Conferinţa Naţională — sub li­
casnic din lemn în A n ­
glia, Austria şi Olanda.
Ceauşescn — au
dezvoltat
: în Franţa, R.F. a Gerroa- m ilii a României socialiste*. niază tovarăşul N i c o l o e
Lichidarea exploatării omu­
: nici. Grecia. Israel, lta- 0 creator, ridicind pe n treaptă
Adunarea de dare do sca­ pectelor negative în munca ! lia, R.A.U. şl Uniunea lui de către om, făurirea so­ şi mai înaltă misiunea socialo
mă si alegeri a organizaţiei de fostului birou si a tratării lor î Sovietică au fosl livrate cietăţii socialiste înseamnă d w H ■ ■ B O B g v d B B a partidului nostru comunist,
partid din cadrul Cooperati­ corespunzătoare dc către noul diferite tipuri dc lăzi şi nu numai baza libertăţilor şi tramiciei si umtctu au perfecţionat activitatea sa
vei meşteşugăreşti „Retezatul- organ. Din discuţiile m ajorită­ i butoaie. drepturilor sociale egale pen­ de factor conducător în loato
Haţeg a dezbătut activitatea ţii celor cc au luat cuvîntul — tru tot i oamenii muncii in d i­ 0 0 domeniile construcţiei socia­
desfăşurată, de-a lungul unui Dumitru Balintoni. Ghoorghc Aceeaşi întreprindere ferent de naţionalitate, ci şi liste Dar. io tu l conducător al
an, de către comuniştii de Mărqincanu, Ion Străitaru, A u ­ a expediat mobilă de di­ baza unilătii întregului nos­ 0 b an n partidului arc în vedere nu
aici pentru îndeplinirea tu tu ­ rel Micloşoni, Constantin Nei- : ie rite lip u ri în Anglia. tru popor. Desfiinţarea nedrep­ orinduirn soci numai elaborarea politicii,
ror sarcinilor ce lc-au reve­ coni, Ion Alimpescu şi allii — 1 Austria, Belgia. R.D. Ger­ tăţilor de natură socială, a compoziţia şi modul său de
nit. Din darea de seamă pre­ au lipsit referirile concrete iM : mană. Olanda. Polonia. discrim inării de rasă. de sex organizare. E!aborîndu-şi po ­
zentată precum şi din discu­ carenţele activităţii biroului : Ungaria, Uniunea Sovic- şi naţionalitate, asigurarea de­ litica sa profund ş liin liliră ,
ţiile participanţilor a reieşit organizaţiei de bază care au ; lică şl in alic ţări. plină a egalităţii in drepturi expliclnd-o r e larg maselor de
pregnant faptul că lu crătorii facilitat manifestarea unor acte De asemenea. în urina a tuturor cetăţenilor reprezin­ oameni ai muncii, el desfăşoa­
din secţiile cooperativ?», au de indisciplină — absente, ne- : tranzacţiilor încheiate, tă una din cele mai im portan­ ră în acelaşi timp o vastă
obţinut o seric de succese im ­ folosirea tim pului de lucru — întreprinderea „M ineral- te transformări revoluţionare muncă organizatorică pentru
portante In ceea ce priveşte neîndcplinirea sarcinilor de • im p o rtcxp o rl" a trimis înfăptuite în tara nnas-trâ de întărirea continuă a alian­ surselor materiale şi umane care asigură participarea ac­ înfăptuirea sarcinilor ce şi le
buna deservire a populaţiei şi plan de către uncie secţii. j In Bulgaria, Canada. Ce­ Realizarea unităţii şi Irătiei pune. Accasla cere, fără în ­
hoslovacia, R.F. a Gcr- oamenilor muncii romăni. ma­ ţei munciloreşli-tărăneşli. de de caro dispunem, a tot ceea tivă, nemijlocită, a m uncito­
lărgirea gamei sortimentale a Faptele denotă că este ne­ doială. din partea lierărei nr-
j maniei. R.D. Germană. ghiari. germani si de alte na­ consolidarea u n ită ţi moral- cc creează sliinta şi tehnica rilor. ţăranilor şi intelectuali­
produselor. Evidentă In occst cesară perleelionorea muncii ro lilic o a societăţii. în care contemporană. In scopul acce­ lor la elaborarea şi înfăptuirea g u n i/a ţi do partid, din partea
sens este popularitatea ce au politice desfăşurată de organi­ - Iugoslavia. Polonia. U n ­ ţionalităţi din patria noastră rolul lioturitoT ii revine lerării dezvoltării economice măsurilor şi holăririlor. tu tu ro r com uniştilor eforturi
cîştigat-o prestaţiile secţiilor zaţia de partid, că noul birou I garia şi Uniunea Sovic- a fost unul din telurile lu p ­ Partidului Comunist Român. susţinute, cu un înalt grad dc
de încălţăminte. De aseme­ aies va trebui să-şi indreple j ilcă Importante cantilătl tei seculare pentru eliberarea Partidul îşi înfăptuieşte rolul si social-cullurale a tării. Dezvoltarea continuă a de­ organizare, o slriclă respecta­
sociala şi înlăturarea jugului
nea. si alte secţii şi-au înde­ In mai marc măsură atenţia de produse industriale. domipatiei- slrăinc Acum. u- conducător în societatea noas­ Partidul Comunist Român mocraţiei socialiste In ţara re a disciplinei de partid <4
plin it sarcinile de plan lună de înspre lichidarea lipsurilor ma­ [ printre care barttă. geam mti sub acelaşi steag, oame­ tră in primul rinei prin p o liti­ îşi realizează cu succes rolul noastră, crearea climatului de de stat, stăruinţa, holărîre şi
lună — conlecţii femei, Jcnge* nifestate în activitatea fostu­ mecanic tras şi laminat. conducător datorită leqături- înaltă echitate socială In toa­ devotament fără margini pen­
Tle, tinichigcric, foto, etc. lui organ Pentru realizarea a­ : placaj ceramic, diferite nii muncii jo m ân i şi cei n- ca sa justă, profund ş tiin ţifi­ te sferele de activitate, a me­ tru îndeplinirea exemplară a
Succesele cooperatorilor se cestor deziderate este necesar j obiecte sanitare, m ine­ partinfnd naţionalităţilor con­ că. corespunzătoare cerinţelor lor sale indestruclibHe cu ma­ diului prielnic pentru deplina politicii partidului Indreplolă
: reu ac mangan. pirită şl
datoresc în special muncii ca la nivelul organizaţiei să locuitoare sini fericiţi să-şi a­ particularităţilor dezvoltării tă­ sele cele mai Jorqi ale po ­ afirmare a personalităţii uma­ spre lericiroa întregului nos­
: altele.
politice a com uniştilor pentru se desfăşoare o susţinută m un­ ducă aportul la înfăptuirea rii noastre, intereselor si nă­ porului, datorită identificării sa­ ne sînt parte integrantă a tru popor.
permanenta mobilizare a lu ­ că de educare a tuturor coo­ (Agerprcs)
crătorilor la îmbunătăţirea de­ peratorilor. Numai prinlr-o e­
servirii cu produse şi servicii ducare multilaterală — p o liti­
de calitate a populaţiei. In o- că, profesională, ctico-cetăte-
dunările generale din cursul nească — calitatea produselor
anului, membrii de partid au si prestărilor către populaţie „OLIM PIADA MESERIB"
analizat si urm ărit o scrie de se va îmbunătăţi. La înfăp tu i­ STARTUL S-A DAT.
aspecte liotăritoaie pentru rea acestei munci educative Sarcinile îndeplinite exemplar
soarta producţiei : aproviziona­ Sînt chemaţi loji comuniştii.
rea cu materiale, contribuţia Pentru reuşita acţiunii, com u­ pundă prin crearea tuturor
com uniştilor la realizarea pla­ niştii trebuie să dovedească că jOrmote din pag, t) con diţiilo r necesare desfă­
nului, calitatea deservirii popu­ au un ridicat nivel politico-i- şurării unei munci la ni­
laţiei. reducerea preţului de deoloqie. o conştiinţă înain­ velul sarcinilor si In pe­ TREBUIE ASIGURAT SUCCESUL FMALEI (
cost şi altele. tată. Continuarea pe un plan rioada de iarnă. Fata de
Tot din darea de scamă si superior de pregătire politicn- no respectivă vor trebui planul suplimentat, la care
mai ales din discuţiile cc an ideologică trebuie să sc des­ materializate peste 60 Io nc-am angajat. deţinem Anii de ucenicie la şcoala p rin tie sarcinile înscrise in do ­ Petroşani un loc bme definit. sînlem In ultim ul an de studii.
avut loc s-au reliefat însă şi făşoare prin folosirea celor sulă din totalul prevederi­ un avans de trei z i­ meseriei sini anii In care ele­ cumentele de partid si dc In acest an şcolar ea a fosl — Deşi nouă. celor din anul
alte aspecte. La adresa unor mai variate forme — învătă- lor. V olum u l uriaş de m u n ­ le. Cred că acest a­ vul parcurqe un întreg proces stat — a fost preocuparea organizată judicios, după c ri­ III al şcolii profesionale ni
secţii — reparaţii radio şi te­ mi n-tul de partid. conferinţe, că eşalonat pentru luna vans poate fi nu numai dc maturizare profesională. De conducerii grupului de a avea terii care asigură eoni urnit ale s-au rezervat patru zile dc
levizoare. zidari-zuqravi, cu- expuneri, informări politice, noiembrie impune in te rven­ menţinut ci şi mărit prin Io simpla întlln ire cu viata n- cadre profesionale cu funcţia în procesul tehnologic Cele practică săptămînal— precizează
relărie — s-au semnalat In munca politică de la om la om, ţia operativă a com itetu­ aprovizionarea tn mod r it­ zinală. pină la cunoaşterea şi de bază In şcoală. Am reuşit trei zile de practica sâplămî- elevul M iron Chică, din anul
lui de direcţie, stabilirea slăpînirea maşinii, el trece să obţinem, în aceasta direc­ nală, efectuate de elevii şco­
icpetate rînduri sesizări a).* ele. Angrenarea tuturor com u­ mic şi la timp a tuturor III A. electricieni de mină —
cetăţenilor, ce vizau calitatea niştilor. desfăşurarea unei susţi­ celor mai corespunzătoare locurilor dc muncă cu cele p rinlr-o perioadă dc ascensiu­ ţie. un adevărat record Dacă lii prolesionalc alternativ cu consider că e necesar să ape­
nesatksfăcâtoare a reparaţii lor, nute munci politice prin tra­ măsuri pentru devansarea necesare ne. dominată de frămlnlări, in anul şcolar trecut numărul orele de teorii? (o z.i practică, lăm la mai multe ore de labo­
lipsa de solicitudine a lucrato­ sarea de sarcini concrete termenelor dc execuţie, în ­ M in erii din Poiana Ri scă amintii, insuccese sau satisfac­ cadrelor didactice care nu a­ una teoriei au lost program a­ rator şi meditaţii la obiectele
tărirea con trolului în com­ ţii. Ucenicia este, de tapt. în ­ veau funcţia de bază la noi te consecutiv'. asigurindn-sc care cer aprofundare. E vorba
rilor fată de clienţi, refuzuri şi urmărirea îndeplinirii lor, au sporit productivitatea
din partea acestora la presta­ prin controlul competent asu­ partimentele ce an tangen­ muncii. In comparaţie cu trecerea pentru cucerirea co­ era de 46, In acest an şcolar, astfel, o mai bună corelare de „organizarea m uncii" si
activităţii de producţie. Ea se
numărul acestora este de nu­
m orilor meseriei, olimpiada la
ţiile efectuate in condiţii do pra activităţii la jn c u l dc inun ţă directă cu pregătirile de aceeaşi perioadă a anului capătul răreia — In locul me­ mai 12 Am reuşit aşadar, ca desfăşoară In unităţile C om bi­ ..proiecţia muncii" Aceasta
slaba calitate olc Problemele că, va contribui eficient la în­ iarnă. trecui, cu 8,5 la sulă. reali­ daliilor - - cişligălorul va p r i­ maturitatea profesorilor să aibă natului carbonifer al Văii J iu ­ datorită specificului deosebii
relatate mai sus. criticate în tărirea organizaţiei şi deci a — înfăptuirea integrală si zările la producţia globală mi „brăţara de aur" In aceşti asigurată în şcoala funcţia de lui în funcţie de specialităţile pe care II ore munca în dom e­
darea de seamă, au canali­ activităţii de conducere a pro­ In bune condiţii a prevede­ sini mai mari cu 7,4 la su­ ani sc formează profilul profe­ niul m ineritului. Practica pe
zat discuţiile participanţilor pe blemelor economice. rilor planului de măsuri — tă. iar la salariul mediu ru sional al elevului, acum se bază La cursurile profesiona­ la care sini înscrişi elevii : care o efectuăm la atelierul de
fâqaşul unei analize de p ro ­ Noul birou va trebui să de­ remarca loan (Jngnrea- 4.4 la sută. Acest lucru ilus­ preqăle.şlc muncitorul de mfi- le nu avem nici un cadru d i­ electricieni de mină. lăcătuşi reparaţii electrice din Vulcan
ducţie. pună loa-te eforturile pentru nu, şeful serviciului p ljn i- trează capaeilatca colecti­ _pey^ De Udul . ln ( rare, cei che- ne asigură o calificare bună.
Este adevărat că In alenlia remedierea ’ acestor deficiente, fi< are — an o ' însemnătate v u lu i i muncă rle a ree­ liiali să 'îndrume, să coordone­ aş spune şi datorită intere­
com uniştilor se alia la loc pentru continua perfecţionare deo>obita, deoarece activi­ dita succesele obţinute pe ze accasla pregătire, de res­ sului 'şi sprijin ului pe care
de frunte problemele legate a activităţii. Prin utilizarea tatea de producţie, rezulta­ un plan superior. Este de ponsabilitatea cu care sc vor V I A T A Ş C O L A R A ni-l poartă tovarăşul inginer
de producţie. Dar în adunarea tuturor m odalităţilor dc îmbu­ tele economico-financiare datoria com itetului de achita de? sarcina nobilă încre­ Suvăilo. Sînlem 8 elevi rare.
de dare de seamă trebuiau dis­ nătăţire <) muncii de partid, de pină acum ne dau drep­ partid, a com itetului de d i­ dinţată de seriozitatea cu ca­ fâcind practica aici ne-am p ro ­
cutate aceste probleme prin organizaţia de bază a com u­ tul să anticipam un bilanţ recţie de a promova măsuri re d e v ii îşi vor însuşi cunoş­ filat ca bobinatori, şi faptul
prisma muncii politice cc <> niştilor de Io cooperativa „R e­ final favorabil. Entuziasmu­ operative care să creeze tinţele predate, depind succe­ dactic dinafară Acolo und? de mină (pentru elevii anului că tovarăşii din conducere?’ a-
desfăşoară organizaţia de bază. tezatul" se va întări continuu, lui. activităţii plină de răs­ cadrul tehnic şi organizato­ sele in conturarea omului ne Inlosim de profesori cu UI aceasta se organizează in le lie rului ne-au apreciat, ce înd
şcolii să fim repartizaţi tot a-
pentru îmbunătăţirea activită­ competenta ci în conducerea pundere desfăşurată de b ri­ ric necesar desfăşurării mun< i i . funcţia de bază în în tre p rin ­ subteran | <olo. ne dă încredere tn posi­
ţii de producţie Aceasta Ire- pioblem clor economice va găzile de mineri, comitetul unei aclîvităli rodnice şi (n t a Grupul şcolar minier deri contăm pe oameni cu Cooidonarcn practicii este bilităţile noastre şi ne în s.fjo *
buia să constituie tema discu­ creşte sim jitor de direcţie trebuie su-i răs- perioada de iarnă. din Petroşani, startul pen­ multă experienţa, atît în p ro ­ asigurată de maiştri din sec­ tesle munca, alît cea teoretică
ţiilor. In vederea relevării as­ N. STANCIU tru pregătirea v iito rilo r mun­ ducţie cît si fu invălăm înt toarele respective. pe baza u ­ cil şi cea practico.
citori s-a dat de mai bine — Electrotehnica, disciplină nui program, a unui plan de | a Petroşani, cei peste f 000
de o lună Peste 1000 de pc care o predau Io clasele instruire bine stabilit, precum — de elevi ai C.rupului şco­
elevi .şi-au început munca in I A (maiştri m inerii $i I H şi de instructori din cadrul lar m inier ce se pregătesc
rlase şi laboratoare. în alelic- (maiştri lăcătuşi mecanici) pen­ (trupului şcolar O îm bunătăţi­ pentru a deveni mnneilcyi şi
rele şcoală. în unităţile de pro­ tru industria constructoare de re cunoaşte şi practica pentru tehnicieni cu o temeinică pre­
ducţie ale Văii Jiului La maşini sî prelucrarea metale­ elevii şcolii tehnice de maiştri gătire atil de necesari u n ită ţi­
cursurile de zi şi serale ale lor face parte din specialita­ şi tehnice post-liceale. lor do producţie din bazinul
celor trei tipuri de scoli care tea mea de bază Activitatea
— As put^a veni cu nume­ carbonifer al Văii Jiului, au
funclioncază aici — şcoală pe care. In mod curent, o des­
roase exemple despre efieai i- păşit (n noul an dc (nvăto-
profesională, scoală tehnică de făşor la slatia de cercetări fnira orelor rle practică fn in ­ mint. avind asigurate condiţii
maiştri şi cursurile telgiice pentru securitatea muncii mă struirea noastră — ne m ărtu­ optime de desfăşurare a pro­
post-liceale — au fost asigu­ ajută mult şi la predare tn fa­ riseşte losif S/eri. elev în a­ cesului inslrucliv-educaliv şi
rate condiţiile necesare desfă­ la elevilor pol veni mereu cu nul III A, electromecanică ma­ de perfecţionare profesională
şurării optime a procesului dc exemple inedite cu aspecte şi şini şi utilaje a şcolii tehni­ Un curp profesoral (ormat din
învăţăm! nl. lucrări nor apărute alît în ta­ ce post-liceale Numeroase cadre de specialitate cu vechi­
— O atenţie deosebită am ră cît şi în străinătate. Mă a- probleme ridicate la orele de me si experienţă in munca de
Lecţie practico cu vii­ acordat repartizării cadrelor jntă, de asemenea, experienţa (lasă le urmărim concret in instruire, asigură pregătirea
didactic^ pe specialităţi şi dis­ pe care am acumulal-o tn cei desfăşuiaiea practicii din în ­
torii strunguri, in atelie­ teoreliră a elevilor, tar acti­
cipline dc predare — ne-a in ­ II ani de activitate (Preciza­ treprinderile Văii Jiului, unde vitatea p r ă j i r ă o acestora a
rul Grupului şcolar profe­ format ing I. Legrand. direc­ rea ne-a făcul-o profesorul Ni- ne sînt asigurate condiţii op ti­ lost încredinţată unor ingineri
sional C.S.H., sub îndru­ torul Crupului şcolar minier colae Oprea, inginer, sef de me de munca Insă pentru noi, şi maiştri care vor putea a­
marea maistrului instruc­ din Petroşani. Am întocmit un laborator la Slatia de cerce­ cei care sînlem profilaţi ne i orda o îndrumare competen­
orar în aşa tel ca să mergem tări pentru scruriialoa muncii c o n s tm r ţi de maşini, o e x ­ ta calificată.
tor Alexandru Poenaru.
pe o specializare a cadrelor din Petroşani) cursie de studii prin l-irâ la Aşadar, la Petroşani, startul
didactice pe discipline C un D ra clica . această activitate întreprinderi de acest fel ne ar pentru „olim piada meseriei"
Foto : V. ONOIU
aspect Important al muncii, ■ de producţie ţâră de care li de un real folos Vorbesc fn s-a fa» ut în condiţii bune. Des­
(are va duce la o mai com ­ nu poale fi ro m e p u lă pregăti­ numele clasei, deoarece, per­ făşurarea ei cere îndrumare >i
petentă pregătire a elevilor. rea profesionalei n elevilor, o ­ sonal am beneficiat. în vacan- control peimar.enl. o munca
Lin alt aspect ce ne-a stat în la de vaiâ de o astfel de e x ­ susţinută pentru ra în .fin a la "
atcntic in acest nou an şcolar cupă în procesul de instruire cursie. E cerinţă ce se im ­ surcesul să lie asigurat
— care dc fopt se numără a G rupului şcolar minier din pune mai ales acum deoarece LUCIA LtCIU
f
La slirşilu l secolului al rilo rom<n)ilor- sintetizate In le se apropia de momentul din politica înlr-un singur slat a
X Y I I t - W şi Începutul secolu­ importantul memoriu cunoscut (are nu-şi mai putea găsi ieşi­ ram nriloi lă z lrle ah* naliunii
lui al XlX-lca. pe măsura des­ sub numele de Supplcx Libol- re Revoluţia din 1848 era pre­ române. Arest deziderat a lost
trămării feudalismului, a dez­ lus Valachorum — document UNIREA - CHEIA gătită alît adincirea ron- prc/enl nu mimai în m inţile
voltării relaţiilor dc producţie curajos şi răsunător de rin- I r a rl î< Iii lor de ordin social, r- cărlurai ilo r . FI ora nrodanint
copitalistc a început să se în ­ duloli — linteau schimbările ( onoinlr şi politic, cit şi de de m ulţim ile care îl purtau d<>
chege si mai mult comunitatea radicale de ordin constituţio­ noua ideologie. transform a­ multă vreme in conştiinţa lor
de viaţă economică a pro vin ­ nal în Transilvania, tn sensul tă în|r-<> forţă înnoitoare.
ciilor române. In aceste Îm pre­ participării românilor în pro­ A EDIFICIULUI NATIONAL (!) Toate concurau la e fo rtu ­ şi care ( creau : „No» vrem
jurări. înlăturarea fărim ilării porţia numărului lor — adică rile răsturnării urînduiriî să ne unim g i tara".
statale feudale, lăurirea stalu­ îu majoritate absoluta — la vechi pentru a netezi calea V ite jia m ulţim ilor ardelene,
lui naţional unitar s-au impus viaţa politică a tării integrării naţiunii române,
ca o necesitate obiectivă, ca o Semnificaţia acestui me­ (o n s iilu ile In fr-11n singur stal (onduse de tineri abia ieşiţi
condiţie indispensabilă a pro­ moriu şi a mişcării naţionale plină dezvoltare, de n făuri le­ „Magazin istoric pentru Dacia", gură şi aceeaşi naţie” iar Ni- mân o organizare puternică independent de pe bânnle şcolii dar trans­
cesului economic, social şi din acei ani sporeşte şi mai gături de colaborare i i i m oldo­ editai de N. Bălcescu şi tran­ colac Bălcescu socotea „un.i- In anii 18.10— 1014 îşi des­ Dezideratul unirii a consti­ formaţi de evenimente In nri-
cultural al societăţii romăneşli. mult prin faptul că prom otorii venii. „ea unii ce sinleni dc silvăneanul A T. Laurean. cro- rca tuturor românilor intr-un făşoară la Luqoi activitatea so- tuit un t*>| al revoluţiei româ­ rep uli comandanţi de oşti, a
Tocmai de aceea, idero unirii şl autorii Simplexului an (ost un neam şi de o lege” pentru îndu-se astfel climatul cultural stal politic'* în timpul lui Mi- cictalca secretă „C o n s titu ţia ”, ne dc la IH-48 gâsindu şi o cx-
s a uliim at cu deosebită forţă aceiaşi luptători »u condeiul a ciştiqa „drepturile acestor şi politic care viza unirea. liai o faptă ..măreaţa .şi singu­ care întrunea intre conducăto­ urimaro (Iară în programele apropiat poporul român de
în conştiinţa socială a epocii. — Samiiil M ic ii. C.lieorghc Şin- princip aluri" „Gazeta Transilvaniei", caic ra inintu itoare” rii ci intelectuali şi meseriaşi revoluţionarilor m o l d o v e n i realizarea a s p ira ţilo r sale prin
Asemenea idei sini cuprinse rai. Fetru Maior, loan Rudai Această mişcare, ce a cu­ aduna în jurul său condeiele Mişcarea nu se m ărgi­ iar în program avea înscrisă .Frm tipiile noesite pentru re­ victoriile obţinute, prin orga­
în programul răscoalei popu­ Deleanu noscut un puternic ecou in neşte doar la răspîndiroa lupta pentru unire. înfăp­ formarea patriei" şi „D o rin ţe ­ nizarea m olilo r de rătro A ­
lare de la 1704— 1785 condusă cele mai prestigioase. dar ideilor înaintate cu caracter tuirea acesteia era înscrisă le panirloi naţionale din M o l­
Este vremea cînd profesori rindul ţărănimii române din vram lancu înlr-o putere p o p u ­
de Horta, care urmărea, pe lin ­ ardeleni îşi căulou şi şi găseau Transilvania, unde ora aştep­ şi prin autoritatea întemeieto­ naţional, ci desfăşoară, în a- în programul societăţii se­ dova” (are proclama unirea
gă emanciparea naţiunii româ­ crete româno-poloneze des­ drept „cheie de boltă Iară de lară, prin instaurarea unei nd-
eimp dc activitate tn Princi­ tată cu nerăbdare întinderea ei
ne pe pion politic, intenţia de palele Române, deoarece nu n dală cu sosirea „cră iu tiilu i coperită în 1884. înţeleasă (arc s-ar prăbuşi ('dificilii na­ ministratii româneşti in H une­
a scoate pe nobili din dregă­ şi-o puteau desfăşura în Tran­ Todoraş". a scos in evidentă u sub forma unirii celor trei ţional". Această dorinţă era doara. 7^rand, Alba. Făgăraş
torii. do a institui o putere silvania Cheorglie La/ăr, „a mai mult tendinţele de unitate tari româneşti înlr-o rep ub li­ exprimată în mai multe artico­
populara romanească. In fm n - cărui mimă sălta de sa- d in iie românii din cele trei că democratică. Gruparea con­ le din foile oficiale ale revo­ Coalizarea forţelor reacţio­
lln d vigilenţa autorităţilor, răs­ 1 isfnc ţinni că vede realiza­ tăn romaneşti, a desc ins < aloi dusă de Ion Cîmpincanu In lu te i din Ţara Românească — nare interne şi externe n înă­
culaţii plănuiau legaturi de te dorinţele sale de redeştep­ reformelor caro au favorizat Tara Românească întocmeşte „Pruncul roman" şi ..Poporul buşit revoluţia de la (846. Dar
ajutor cu moldovenii şi m un­ un proiect de constituţie cu suveran". Prezenta masivă a
tare a românilor". < uni II ca­ ascensiunea capitalismului ostile coalizate ah* despotllor
tenii, care. in mintea lor, în­ racterizează IVtrache Pocnorti. a mişcării de eliberare socială caracter biirgb ezo lib era l în revoluţionarilor moldoveni şi
semnau intenţia de unire a şt naţionala rare era înscris dezideratul u­ a unor rcvolulionari munteni vremii (sultanul kofzemt şi la-
Transilvaniei cu celelalte t-lri un merituos elev al său, a în- rului si a redactorului ei, C.h. cclaşi timp. şi importante ac­ nirii (clo r trei ţări româneşti la marea adunare de pe Cîm- rull n au losl In stare să aba­
româneşti Era manifestarea temeial la Bucureşti Şrnala de In deceniile următoare, idecn Baritm. a fost „şcoala politică ţiuni cu caracter politic. îm­ Intr-un stal naţional indep^n pia lib e rtă ţii de la Blaj. din tă gîndunte m ulţim ilor nici dc
unirii politice a românilor a
conştiinţei naţionale, vie pină In Sf. Siiva. care „deveni (ora şi literară a toată „Dacia" prejurarea ră teritoriile lo ­ (lent. Societatea secreta. Fră­ 8/15 mai 1848. avea deosebi- la probleme sociale, nici de Ia
îi. straturile de jos ale popu­ rul din rare srintein entuzias­ fosl propagată cu tot mai m ul­ Ideea unirii o profesau oame­ cuite de români erau îm părţi­ ţia, organizată de N. Bălcescu, u* semnificaţii. Adunarea de
laţiei. intuită de unii. inlelen- tă tărie în ‘ oale rele tr• -i ţări nii înaintaţi ca pe un program te în trei state lipsite* de inde­ I. Cîliira. Chr. Teii la 1848 în la Blaj a losl o manifestare fă­ cele notionale.
tă de alţii, propagată de < ele mul patriotic". române, prin scrierile mioi oa­ politic cc* sc* ecr^a realizat fă­ pendentă şi că aspiraţiilor de Ţara Românească, care urm ă­ ră precedent prin maturitatea Ridicate de revoluţie la rang
mai luminoase şi mai îndrăz­ In ar ost context se îns< riu meni de cultură i noi ni al i >i ră înlîrzicre. M iliail Kogălni- unire şi independentă ale po­ rea înlăturarea regimului feu­ dovedită în cumpănirea lucru­ de principii de însemnătate
neţe minţi. gindurile şi tendinţele lui Tn- prin mijlocirea soi iotalilor c u l­ roanu. în „C u vin t pentru des­ porului român li se opuneau dal şi înfăptuirea unităţii de rilor m prin ho«ăfîrile procla­
turale şi literare, a ziarelor şî mai?* de m ulţim ii'' adunate din primordială, unirea naţionala
Acest lucru l-au îndeplinit dor Vlndimircscu. conducăto­ revistelor (are. de cele m.ii cinderea cursului de istorie lortclc reacţionare din interior stat, avea legături strinsc
pe rla n cullurol-ideoloqic în ­ rul mişcării revoluţionare din umile ori purtau denumiri naţională". îndemna la 1848 p»» şi (ele trei imperii absolutiste tu mişcarea democratică din toate colturile T ransilvan ie i: şi dezrobirea socială se vor
văţaţii lum inişli (Şcoala arde­ românii din Transilvania. M o l­ — otoman, habsburgic si ţa­ Moldova, condusă de M. Ko- o \in la uiiieneas» ă m ulţim ilor îm plini in vremi viitoare
leană), iar pe plan politic, miş­ Tara Romanească dc la 182!, semmlicaliv e : „D aria lite rară”, dova şi Tara Românească să rist — imn»)nea luptei pentru qălniceann. oprimate, drenluri naţionale
carea Supplexuîui. Revendică- exponent al forţelor sociale in editată de M KogâBniceanu. se considere parte dinlr-o „s in ­ formarea statului naţional ro­ Criza vechii societăţi feuda­ pentru poporul român, unirea Prof. IOAN ANDRIIOIU