Page 10 - Drumul_socialismului_1968_12

€ RUM UL S U C I
H

Obligativitatea

participam
v*'
® ©
j o
©
Cum era şi firesc, conferinţa o n e m a iin liln ită efervescentă, si cu suficientă convinqerc In numai să facă bilanţul a c tiv i­
organizaţiei orăşeneşti do generată de m ăsurile luate de cuvîn tu l său, tovarăşul loan tăţii, ci sî să stabilească mă­
parlid Orăştie si-a concentrat partid pentru perfecţionarea Cocoş, preşedintele consiliului surile pentru îm bunătăţirea
principala atentic asupra p ro ­ în tre q ii a c liv ilă li social-econo- sindicat local recunoştea : m uncii de parlid. penlru edu­
blem elor economice si sociolc mico şi culturale, pentru dez­ — Nu am organizat ptnă în carea colectivelor în care ac­
ale colectivelor do muncă. voltarea şi adîncirea democra­ prezent form aţii cu llura l-a rtis- tivează A vln d un pronunţai la muncă
Redăm pe scurt citeva din ţiei socialiste. Toate acestea lice, dar pe v iito r ne propu­ caracter de lucru, conferinto a
succesele colectivelor de pe oferă m uncii ideologice si cul- nem să facem reuşit să jaloneze cu cla rita ­
raza oraşului : îural-educative un vast teren La TÎndul lor, reprezentanţii te d ire cţiile In care noiil or-
de acţiune şi de afirm are asu­ o rg an izaţiilor de tineret şi fe­ qan ales va trebui să acţio­ porlinri num ărul de zile-m un-
© In 10 luni din a­ pra conştiinţei oam enilor. Co­ mei au recunoscut acelaşi lu ­ neze. c j olectuaie (care este mai
cest an, planul produc­ m itetul orăşenesc de partid a cru După ce s-a oprit asupra (Urmară.din !po0. t); mic lată de cel plan ificat) ta
ţiei globale a fost înde­ avut în atenţia sa populariza­ In cadrul dezbaterilor s-au principalelor rezultate pe care num ărul m em brilor înscrişi re­
p lin it tn proporţie de rea şi explicarea largă a tu tu ­ făcut ample re fe riri şi la ne­ colectivele oraşului le-au do- Cu toate că an de ou eres'.' iese că în medie Intr-un an un
104,3 la sută, Iar al pro­ ror m asurilor luate do călre cesitatea rid ic ă rii n ive lu lu i ac­ blndit tn acest an. secretarul cooperator nu lucrează In u n ita­
ducţiei marfă tn propor­ conducerea partidului. folo­ tiv ită ţii sportive, lată ce spu­ com itetului judeţean a s u b li­ gradul de mecanizare a lucră­ te 10 vile elective, lia mai m ult,
ţie de 102,7 la sulă. sind în acest sens o gamă la r­ nea tovarăşul Sabin O lani, d i­ niat că toate acestea se dalo- rilo r agricole, folosirea ju d ic i­ sini cazuri cind un ii coopera­
oasă şi eficientă a (oriei
de
gă de forme ca Invătăm întul rectorul În tre p rin d e rii dc gos­ resc creşterii forţei, m aturită­ tori aduc pagube unităţii, lă-
© In accostu perioa­ de partid, expuneri, con ferin­ podărie orăşenească : muncă în C A P rămîne o p ro ­ sine) c u ltu rile ce li s-au repar­
dă au Sosi dale peste ţii şi competentei o rg an izaţii­ blemă mereu actuală, de o deo­ tizai ne in lretin ute sau nerecol-
lor de partid. Ele vor trebui
plan 110 tone mase plas­ să acţioneze si de acum îna- sebită însemnătate pentru con­ lolc. Cum oare altfel decit. ca
tice. 17 lone u tila je teh­ inle spre folosirea cit mai de­ solidarea economică a C A P o abatere gravă de la d iscip li­
nologice pentru indus­ plină o capacităţilor de pro­ Sub acest aspect apare inex­ na m uncii poale li considerat
tria chimică, 13 000 pe­ C M fc ria te p e n lru ducţie. a tim pului de lucru, plicabilă situaţia d in lr-o scrie (aptul că un ii cooperatori ca
rechi de mănuşi, 4 100 de cooperative agricole unde Sofia Cinclău. Florca Gheor-
bucăţi de confecţii din spre creşterea continuă a e fi­ din cauza pa rticip ă rii slabe la q lir lui Adain. Cornel Cazan.
cientei a c tiv ită ţii lor.
blană, 605 000 bucă|i că­ dări de scana si alegeri muncă a unor cooperatori se Sofia Corinda şi a lţii nu au
rămizi şi alte produse In fata noului com itet v i aduc serioase pre ju dicii avu­ participat la recoltarea g riu lu i
în valoare totală de trebui să stea. de asemenea, tulu i obştesc, economiei u n ită ­ >i a potum bului de pe suprafe­
8 498 000 lei. rezolvarea problem elor s o c io ­
culturale pc care le Tidică o­ Executarea lucrărilor de calitate este preocuparea majoră ţilo r. Deşi se bucură dc toate ţele stabilite? Pînă acum însă
© Productivitatea ţe, simpozioane etc Cred însă — Prin întreaga noastră ac­ raşul. îm bunătăţirea în perm a­ a lăcătuşului Voleriu Berian de lo F.C. Orăştie, Aspect din tim ­ drepturile statutare, ta C A P . con siliul de conducere a to le ­
rat cu destulă uşurinţă abaterile
m uncii a crescut tn a­ (ă activitatea în această direc- tivitate vrem să creştem un ti­ nentă a co n d iţiilo r de muncă pul operaţiunii de ajustare a unei coroane penlru reductorii de Ilrad peste 70 la sută din nu­ acestor cooperatori, neluind
cest interval cu 3,6 la tie n-a iost sulicicnt dc cu­ neret sănătos m oraliceşte şi şi de viată m aterială si s p iri­ turaţie. Foto : V. ONOIU mărul m em brilor nu efectuea­ nici o măsură îm potriva lor,
sulă ; peste 80 la sută prinzătoare. In slera ei n-a in ­ fiziceşte. Dar al îl latura edu­ tuală a lo c u ito rilo r săi. Nouţ ză m inim ul de zilc-m uncă sta­ deşi se ştie bine că S tatutul
din sporul producţiei s-a trat întreaga masă de oameni caţiei spirituale, cîl şi ce» n organ orăşenesc trebuie să ac­ b ilit de adunarea generală. Ra- cooperativei agricole, în a rti­
realizat pe scama creş­ ai muncii educaţiei fizico lasă de dorit ţioneze mai hotarît în p rivin ţa colul 12. prevede astfel de
te rii p ro d u ctivită ţii m un­ In general, munca dc edu­ Avem o bază sportivă frum oa­ rid ic ă rii a c tiv ită ţii o rg an izaţii­
cii A u fost obţinute c- caţie m arxisl-lem nislă. do c u l­ să si nici pe aceea u-o în g ri­ lor de bază şi a com itetelor de IN CONSTRUCŢIE: sancţiuni. In plus, şi aplicarea
conom li la preţul de tivare a c lic ii socialiste a avut jim ca lumea, dar încă să moi partid, penlru ca acestea să legii p rivind apărarea, conser­
cost in valoare de peste citeva lin iile între care slera creăm şi altoie, oare or fi ne­ determine dobîndirco unor re­ La Teatrul popular din Hunedoara varea şi folosirea păm întului
3 m ilioane Ici. zultate tot mai bune in înfăp­ asigură cadrul uecesor penlru
dc cuprindere insuficient do cesare! N ici organizaţiile noas­ tuirea sarcinilor economico l i Stafia de sai- cn fiecare cooperator să-şi în ­
largă şl pătrunzătoare, iar u- tre do ra rlid şi nici ie le ah? politice stabilite de partid. 9 deplinească în mod exem plar
© Cooperativa ag ri­ U.T.C. nu se ocupă suficient
nenri destul de. sporadică şi Trebuie insislat mai mult — :t în d a to ririle statutare.
colă de producţie a rea­ sărară in continui. O conse­ de tineret, dc creşterea .şi e-
lizat o rreşlere a pro­ cinţă a acestei realităţi a fost dticarca lui m ultilateralii. Con­ spus tovarăşul C.heorqhe V iu - vare din Gojdu Cu nim ic nu pot li s c u lili do
ducţiei agricole n i 800 el ic ion ta sa scăzută. sider că este un domeniu în dea — asupra acelor aspecte* răspundere m aterială nici a­
kq la griu, 600 kq la care \'a trebui să muncim mai care vizează creşterea neînce­ UN JUBILEU AL cei cooperatori care fac lu cră ri
orz şl 300 kq la porumb M ai m ulţi tovarăşi, printre m ult si mai bine tată a ro lu lu i conducător al La Deva, în apropierea superficiale, de slabă calitate
lată de cea a anului tre ­ rare Vaier Gheoighe, Bene- La lu crările conferinţei a organizaţiei de partid, selec­ ca rtie ru lu i Gojdu. a început Nu constituie oare o pagubă
cut. dic Roşu. Pavel Cârd, Ana ţionarea ntento a problem elor construcţia unei sla tii noi adusă cooperativei agricole din
Herlea, Sabin O lani şi alţii, participat tovarăşul Gheorghe re urmează să fie dezbătute dc salvare Aceasta va d is­ Hejan nelucrarea deloc sau
au arătat că deşi marea ma­ Vuşdea, secretar al Corniţei.i- pune de spatii corespunză­
© In perioada care a 1 ii i judeţean Hunedoora al in plenare şi adunări generale, efectuarea unei singure praşile
Irccut de la conferinţa jo rita te a organ izaţiilor de P C R . care luînd cn viu lu i, a organizarea minuţioasă a m un­ toare şi alte dependinţe ne­ PASIUNII la cultura porum bului de călre
precedentă, pe raza o- partid $i-au Îm bunătăţit m un­ apreciat activitatea desfăşura­ cii penlru înfăptuirea hotărî- cesare desfăşurării In bu­ cooperatorii lo sif Manea. Ion
rasului au fost date în ca do educaţie şi că (aptul a­ tă dc către com itetul orăşe­ rilo r si m ăsurilor stabilite, a­ ne conditiuni a a c tiv ită ţii M otoc şi Roman M otoc ? Pen­
fo!osln|ă 180 de aparta­ cesta se face tot mai bine sim ­ tragerea tu tu ro r com uniştilor acelora care trebuie să in ­ tru astfel de situ a ţii statutul
ţii, există încă m ulte neajun­ nesc de parlid. de către to ii
mente, precum ş» alte <>- la o intensă muncă po litică şt tervină operativ, în anum ite precizează clar : „In cazul cînd
bleelive social-culluralc suri care dovedesc că asupra com uniştii din întrep rind erile orqanizalorică, sporirea răs­ cazuri, pentru a co n trib u i a p ricin u it pagube cooperaţi:
acestei latu ri a a c tiv ită ţii dc si in s titu ţiile oraşului penlru punderii fiecărui om pentru la salvarea şi apărarea să­ Se spune despre a e lo ti că u n t oam enii care reu­
U nul din m eritele princip a­ partid trebuie insistat M ai şesc dc minune să-şi ascundă c mol iile. Am urm ă rii vei, cel vinovat va fi obligat
le ale conferinţei orăşeneşti a înfăptuirea sarcinilor econom i­ îndeplinirea exemplară a sar­ nătăţii cetăţenilor. La par-
sînt încă m ulte abateri de la dum inică dupâ-amiază un spectacol in interpretarea la plata despăgubirilor, răspun-
fost acela că, dezbalînd eu norm ele de conduită socialistă ce ce le-au stat în fală cinilor. stim ularea in iţia tiv e i 'er vor funcţiona camere co le c tiv u lu i Teatrului popular din Hunedoara, cu co­ zînd şi disciplinar dacă este
răspundere principalele p ro ­ Pe bună dreptate conferinţa a C om uniştii sînt chemaţi în ­ creatoare etc. pentru m edicii de salvare, media nTake, lankc si K a d ir’ de V ic to r Ion Popa. cazul". A tun ci de re co n siliu l
bleme ale în d e p lin irii sarcini­ subliniat ideen cu organizaţia l»*ier, in fo rm aţii, grup sa­ do conducere trece cu vede­
lo r economice, a luai In dis­ orăşenească dc parlid are da­ să — a spus v o rb ito ru l — nu C. ARMEANU nitar, slatie de radio em i­ De la prim ele re p lici spectatorii au lost cuce riţi rea asemenea aspecte ? Tot aici
cuţie si aspectele esenţiale toria su acţioneze nu numai sie — recepţie ele. Ftajul de siquranfa actorilor, care s-au contopit parcă cu
ale v ie lli socialo şi culturalo viito a re i clă diri este desti­ persana iele cărora Ic dădeau viată pe scenă. A plau­ sînt unii cooperatori ca Ion
în lim itele întrep rind erilor si lanc, V icto ria Cînda. Rozalia
a lo c u ito rilo r acestui oraş. A ­ nat pentru servicii adm inis­ zele izbucneau spontan, ca la un spectacol obişnuit.
in s titu ţiilo r, ci şi pe alte căi, Pîrva şi alţii, care nu au efec­
ceasta a dat conferinţei un Hibridul de porumb 1194 trative, sală de şedinţe, far­ Acolo, intre decoruri, nim ic mi trăda sem nilicatia
cum ar fi activitatea cu ltu ra ­ acestui spectacol. tuat nici o zi-muneă tn cadrul
plus de Interes lă cu toate form ele ei. să de­ macie şi staţionare pentru
In darea de seamă au fost term ine îm bogăţirea perm a­ Datorită producţiei mari cit şl rezistentei saie la bărbaţi Si femei. $i lotuşi, cl marca un jubileu al pasiunii, care cooperativei Iată de ce n ive­
lul p ro d u cţiilo r si al v e n itu ri­
destul de preqnant prezente nentă a v ie ţii spirituale a o- secetă, boli şi cădere, hibridul de porum b nr. 1 194. G arajul statici va dispu­ vine să ateste ca lită ţile T eatru lui popular hunedn- lor realizate de cooperativă
aceste probleme, dar şi mai obţinut dc cercolăloril de la Staţiunea experim entală ne do mai m ulte com p arti­ rcan ; era cel (tc-al dnuăsulclea spectacol cu come­
rasului U nii vo rb ito ri îşi r * . este nesatisfăcălor. situînd u n i­
bine s au conturat in discuţii lo v rin , s-a situat pe p rim ul loc in tre rel peste 80 mente dotate corespunzător dia „Take. lankc şi K a d ir. Dc-a luncjul celor 10 ani
m im au regretul ca In Orăştie, tatea In rîndul celor cu o pu­
tln obiectiv principal ol acti­ dc h ib rizi c u ltiv a ţi în acest an pe terenurile Comisiei penlru adâposllrea autosal- care au trecut de la prem iera acestei piese, a cto rii
unde există o bogntă tradiţie tere economică redusă
v ită ţii de partid — se. arăta culturală si co n d iţii pricini'»* dc stat pentru încercarea so iu rilo r Deşi anul a (osl vărilor. platform ă de parca­ am atori hunedoreni au încercat satisiacfii nebănuite,
In dorea de seamă — a fost mai puţin favorabil penlru porumb, de la acest hibrid, re, atelier şi spatii pentru lucind pe d ife rite scene ale clu b u rilo r şi căm inelor De asemenea, „u ilîn d " dc n-
pentru în flo rirea ei, nu este
ridicarea continuă a n ive lu lu i va lo rifica t cu suficienta inten­ sem itardiv. din grupa dinte de cal. s-au obţinut pro­ repararea şi întreţinerea culturale din iudei. De Drolesii şi \ lrslc diferite, dar b lig a tiilc ce le revin, in loc
de trai al lo c u ito rilo r oraşu­ sităţi* potenţialul existent, p ri­ ducţii dc 6 000 — 6 900 kg boabe la heclar la Peelu in m aşinilor. Slatia qsle pre­ n n ili dc aceeaşi pasiune pentru artă. aceştia au în ­ contribu ie la consolidarea eco­
lui. Au fost luate măsuri pen­ Banal. Slatina, Calafat. Tecuci, la Ditqa în Bărăgan şi la cercat, si au rcus't >Je cele mai m ulte ori, să-şl îm p li­ nomică a u n ităţii lor. coope­
ceperea si capacitatea oame­ văzută. de asemenea, cu in ­
tru lărqirca Tctelei comerciale, M ih ail Kogălniceonit în Dobrogea. Cea mai mate pro­ nească pasiunea cu acelaşi sentiment de răspundere ra to rii Roman Topor. Floarea
n ilo r dornici să se alirm e pe stalaţii de alim entare cu pm iqsiona lă.
aprovizionarea acestora cu acest plan A rra sta se dâlo- ducţie de 10 100 kg la ha a fost realizată la Centrul do apă caldă, canalizare si în ­ Stoica şi Luică Cili. 'Şerban din
produse Industriale şi alim en­ reste în mare măsură faptului încercare a so iu rilo r Dohanqia Pe terenurile Irigate re­ călzire centrală. Firesc, eu trecerea anilor, a cto rii care au d:il Nandru i-au adus însemnate
tare în cantităţi cresclndc şi că organizaţiile de masă — sin- coltele acestui hibrid dc porum b au variat intre 10 000 viată personajclot acestei piese, au clştiq al in m atu­ pagube fiecare lăsînd g riu l do
rin bună calitate. In primele, rlirat. U.T.C., com isiile dc fe­ şi 13 000 kq la ha ritate, şi la propriu şi la liq-ira l. A lexandru Stânei care pe suprafeţele repartizate îiî
trei trim estre ale acestui an mei — nu acţionează unilar a jucat ic începui rolul lu i Ionel. Interpretează acum scama cooperativei In urma
volum u l m ă rfu rilo r desfăcute licjura plină dc savoare a tu rcu lu i Kadir. Doi actor/, reviziei de fond s-a propus
către populaţie a crescut cu Pavel Crişan (la nkc) şi V ic to r Stana (Take) au jucat sancţionarea lor.
peste 6 m ilioane lei. iar prin insă in toate cele 200 de spectacole, iar M aria Stoi­ Din păcate, slaba m obilizare
cooperaţia meşteşugărească — Fundaţii ca (baba Saltal. M ihăilă M arcela (Ana). Roman Teo­ si participarea nem ultum itoare
cu peste un m ilion do lei. S-au dor (Itic), au jucat în toate spectacolele prezentate In a cooperatorilor la muncă se
vln d u t cu 32 la sută mai m u l­ u ltim ii ani. Ur. sinqur actor — Florin Limoncn — din întîlneşle îndeosebi în u n ită­
te frigidere, cu 9 la sută mai din piloţi m otive personale, nu a putut participa la acest spec­ ţile cu o situaţie economică
multă mobilă, cu 20 la sută
tacol jubileu nesatisfăcătoare. La C A P . Li-
ipai m ulte produse alim enlare. vadia. de pildă, tn tim p dc
In cei 10 ani care au trecut dc la prezentarea
lutndu-se In acelaşi tim p mă­ de beton p rim u lu i spectacol, decorurile com ediei ..Take. lankc nouă luni ccî 469 cooperatori
surile necesare pentru o bună
Si KadU‘ au lost rclăcule de 0 o ri de către seci lo ­ apfi de muncă au efectuat a­
aprovizionare a populaţiei po
A fost pusă la punct o ara/// am atori Finii Otondis si K'orberl Tauqner. ace­ bia 9 105 zile-m unră. revenind
tim pul ie rn ii S-a lă rgit bazo fn medie mai puţin de trei z i­
m aterială pentru in s titu ţiile de nouă metodă de realizare a iaşi care au făcut decorurile la rănile piese a lla lc fn le efectiv lucrate pe braţ de
comerţ, sănătate si cultură. fu n d a ţiilo r pentru construc­ re p ertoriul permanent al T eatru lui popular Iv m c d j- muncă într-o lună (?).
S-au dat spre folosinţă trei lo ­ ţiile agrozootehnice Această rean
caluri pentru comerţ, două metodă preconizează în lo cu i­ Acest spectacol jubileu nc-a dai p rile ju l dc a lacc Cunoscînd că respectarea
pentru învătâm int, o clădire rea clasicelor fun daţii m ono­ şi o s a n ia incursiune în activita tea T eatru lui popu­ pre ved erilor statutare a hotărî -
pentru policlinică, una pentru lite, din beton sim plu sau lar din oraşul de Inc. In u ltim ii 12 ani. co le ctivu l său, rilo r adoptate de adunara ge­
t roşă ctc. Au fos 1, de aseme­ armat, cu fundaţii realizate lorm at din m uncitori, tehnicieni, inqincri. funcţionari, nerală si consiliul de condu­
nea, întreprinse acţiuni pen­ din p ilo ţi din beton, de. fo r­ a prezentat 780 de spectacole In rare au participai cere constituie condiţia esen­
tru înfrum useţarea si În tre ţi­ mă helicotdală pe care se aproxim ativ 240 000 de spectator* din d ile rile lo ca lită ţi ţială pentru buna desfăşurare
nerea ordinei şi curăţeniei o- sprijin ă o grindă în formă ale judejutu. a a c tiv ită ţii cooperativelor n-
rasului de U. Baterea p ilo ţilo r nu Acum, a c to rii am atori hunedoreni se preqălcsc gricole, so cere ca în toate u n i­
P articipanţii lo discuţii an necesită u tila je speciale, rn- penlru o nouă co n lru n la rc cu publicul. Ei vor prezen­ tă ţile să fie analizat cu m axi­
abordat un marc număr de Jlqerea lo r în pămînt fă- mum de răspundere modul cum
probleme referitoare la viata cîndu-sc prin simpla în şu ru ­ ta In prem ieră leeria muzicală „tn ş ir-lc m ârqărilc'’. de fiecare membru cooperator se
socială si culturală a lo cu ito ­ bare manuală, operaţie ce \'ic to r F.ltimiu, cu care vor participa la fazele supe­ achită de în d a to ririle ce-1 re ­
nu Impune o am enajare vin. lutndu-se m ăsurile Cuve­
rilo r oraşului O răştie rioare ale concursului rezervat fo rm a ţiilo r dc am a­
prealabilă a terenului de fu n ­ nite îm potriva tuturo r acelora
lată ce spunea In cnvîntnl daţie. Fundaţiile realizate tori. Va li un nou p rile j dc olirm orc a ta le n tu lu i lor care sub diverse form e si mo­
său tovarăşul Petru Pavel, d i­ artistic, a m a tu rită lii.
Deşi acum furajele or trebui sâ lie depozitate la fermele de animale, in unele unităţi astfel se com portă bine a tit tive sâvîrşesc abateri d isci­
rectorul casei orăşeneşti de
cantităţi apreciabile de nutreţuri mai stau pe cimp. Zilele trecute, la C AP. Foit trifoiul adu­ la acţiunea sarcinilor v e rti­ plinare ş| nu-sî aduc co n trib u ­
cultură : MIRCEA NEAGU
nat în cîteva sute de copite, după cum se vede in imaginea de faţă, se găsea „depozitat’' cale cit şi la cca a m işcări­ ţia Ia creşterea producţiei aqri-
— Viata p o litică în tara tot pe locul de unde s-a recoltat. Consiliul de conducere cum priveşte oceastâ situaţie ? lo r seismice.
noastră a cunoscut de la Con­ cole. la consolidarea econom i­
gresul al IX-lea al partidului că a C A P.
C oordonate industriale ® C oordonate industriale ® Coordonate industriale ® C oordonate industriale © C oordonate industriale
Pe şantierele C entralei te r­ g rin zilo r din beton armat cu Cu tot arsenalul de măsuri cum şi din lipsa d isla n ticrilo r,
LIVRĂRILE LA EXPORT S-a deschis I m oelectrice de la M in tia con­ cofraje susţinute de grinzi cu luate din partea fa ctorilor răs­ acoperirea cu beton a arm ătu­
stru cto rii şi m on lo rii execută
arm ătură
autoporlanlâ, care
punzători pentru realizarea lu ­
rilo r în speriat la lucrările h i­
lu crări care reclamă un înalt
nivel dc execuţie. O rganele s-au executat la tin înalt nivel cră rilo r de calitate, în unele drotehnice. unde acest lucru
(a b la tiv.
cazuri se mai acordă prea uşor
are o im portantă deosebită —
un uou | veghere desfăşoară o activitate lu cră rilo r îşi lasă de cele mai „rab at" accslui indicator sinte­ este insuficientă şi nu se în ­
tehnice de conducere şi supra­
Exigenţa
faţă de calitatea
tic. Nu întotdeauna se respee-
cadrează în tolerantele admise.
OBLIGAŢII FERME Oazin susţinută pentru aplicarea unor m ulte ori am prentele încă din lă toate elem entele de execu­ «mnlinua si cu alte operaţii,
Ş irtil
exem plelor ar putea
noi
fazele incipiente ale procesu­
tehnoloqii
de
construc­
ţie prevăzute în proiect, ceea
ţii. penlru ca
obi­
fiecare
ectiv tn parle să întrunească lui de execuţie, cînd unii mun- ce dereglează ritm ul dc m un­ mai ales cu bclonareo. m onta­
< ito ri se transform ă în o-gan
că. Astfel, s-au făcut în lo cu iri
rea prefabricatelor din beton
norm e­
exiqentele cerule dc
armat şi confecţionarea
con­
SAU FACULTATIVE ? forestier | le de calitate. De altfel la s tru c ţiilo r metalice, dar consi­
cea mai mare parte din are.şii
derăm ră cele individu alizate
„m eşteri" cu o veche e xp e ri­
Prelungirea cu aproape 5 \ enţă în durerea term ocentra­ INVESTIŢIILE ANULUI 1968 de noi vor fi suficiente pentru
l.F. Hateq n-a liv ra i paite- s ib ililu lile de care dispun kilo m e tri a drum ului auto j lelor electrice. desărvîrşirea ea cei re se far răspunzători
de funcţionarea ireproşabilă a
pe Valea Bîlci, pînă in in i- ■
n e rilo r dc peste hotare 653 întreprinderile, cifra este pci lor profesională a început în ­ acestui im portant obiectiv îl
(Ormorle W pog m etri cubi dc lemn pentru deplin realizabilă înainte de ma codrilor, a creat posibi- : că la şantierele din Luduş, tă rii noastre să ia măsuri. Nu
lilatea începerii exploatării i
celuloză, 1 46H metri cnhi de termen şi menţinerea la F inlîn elc şi altele şi se co n ti­ punem lo îndoială ră nu se v i
lemn pentru construcţii şi linele anului a unui aprecia­ şi punerii în valoare a „au- j nuă aici pe măsura noitor e x i­ Controlul calităţii atinge arest de7.jdorat, dar
pundere şi pe care o res­ 2:50 m etri cubi bile-manele, bil volum dc depăşiri. ru lu i verde" d in lr-o nouă i gente considerăm ră înlăturarea tu-
pectă întocm ai iar l.F. Petroşani. 200 me­ Avîndu-so însă în vedere zonă îm pădurită a m u n ţilo r ! Ca urinare, colectivu l de lu ro r carenţelor care mai le­
l.F. Deva a î
Poiana Ruseăi
Dincolo de aceste re a li­ tri cubi dc lemn pentru ce­ că absolut ţoale sarcinile de deschis aici un im portant j muncă al şantierului Enerqo- zează încă calitatea lu cră rilo r
zări. se allă Încă o seamă luloză. livra re la export trebuie în ­ bazin forestier din care se ; construetia. prin aplicarea ce­ să pornească să fie în centrul preocupărdor
de Între p rin d e ri ale căror O situaţie negativă aparte deplinite pînă cel tîrziu la vor scoale în anii urm ători j lo r mai avansate metode de fiecărui constructor chiar din
com itete do direcţie nu p ri­ o prezintă Întreprinderea de 20 decembrie, din partea peste 350 000 mc de masă j execuţie, pc Ungă calitatea bu­ faza incipientă a execuţiei.
vesc cu seriozitatea şi răs­ m ateriale do construcţii lîîr- conducerilor întrep rind erilor lemnoasă. i nă a lu cră rilo r, a reuşit să în ­ Consemnarea unor abateri de
punderea cuvenită în d e p lin i­ ( ca şi „M a rm u ra " Simena. se impun măsuri do maximă registreze un ritm înalt Jo la normele de calitate numai
rea planului la export, adu- operativitate Acestea trebu­ Liniştea speciiică a pădu- j sarcinile de producţie. P rintre de ia executant în fazele avansate ale lucră­
execuţie.
lunar
depăşindu-şi
La prim a unitate, rămînerea rilo r a început să fie Uilbu- j
clnd prin aceasta serioase ie să vizeze cu deosebire rilo r, fiind deci puşi în fata
p re ju d icii economice, fina n­ în urmă se ridică pînă acum îndeplinirea si depăşirea sar­ rată de zgomotul licrăslra- \ noile procedee de lucru am in­ unui fapt îm plinit, refacerea
la 14 000 un ităţi cahle de ielor mecanice Pentru mnn- 1
ciare şi morale o rg an izaţii­ cin ilo r de producţie la s o rti­ tim turnarea betoanelor în lor încetineşte m ult ritm ul dc
lo r noastre de com erţ exte­ teracotă, iar la Si meri a, du­ mentele destinate exportului, rito rii forestieri s-n conslru- ■ structura balei cu cofraje g li­ execuţie cu in fluente destul
rior. Pornim la această a fir- pă recuperarea restantelor la respectarea s lrirtă a norm e­ it o cabană cu aproape 1 sante. excutîndu-se concom i­ de control al c a lită ţii pentru de bare prevăzute în proiect de hotărîtoare asupra stadiilor
rpatie de la constatarea co blocuri de marmură şi pla­ lor de calitate si a term e­ 50 dc locuri P regătirile fă- i tent grupuri do stilp i cu sec­ munca ce o desfăşoară, facili- de anum ite dim ensiuni eu al­ fizice. Recuperarea lo r orîn
un număr de 8 unităţi eco­ caj. se m enlin m inusuri la nelor de livrare, in te rve n lii cule pînă acum şl cele afla- j ţiu n i" variabile, inclusiv con­ lînd astfel sarcinile de se rvi­ tele de m ărim i mai reduse lucrări suplim entare generează
nomice din judeţ nu se pre­ dale din marmura şi b o r­ stăruitoare la organizaţiile le în curs de desfăşurare ] sole şi grinzi longitudinale pe ciu ale con tro lu lui tehnic do ceea co nu este de lo r indi munca în asalt cu in fluente ne­
zintă cu o b lig a ţiile la ex­ duri. dc comerţ exterior penlru perm it organizarea m un cii ; în ă lţim i mari ceea ce a redus calitate pc şantier. De m enţio­ cat. Unele arm ături au fost fa­ gative asupra c a lită ţii. ColcciU
port achitate. Astfel, între­ Comparîndu-sc realizările preluarea şi expedierea tu- brigă zilo r în acord global ; m ult perioada de execuţie. D=' nat ră controlul se face totuşi sonate la lungim i mai mari vele de muncă de pe şantierele
prinderile forestiere co n ti­ valorice obtinntc pînă acum lu ro r produselor. FxiMă con­ In arest fel, r-e asigură eres- : asemenea în executarea coşului aproape săplăm înal şi în notele decît cele prevăzute în proiect, de la M in tia dispun de poten­
nuă so rămînă sub nivelul in sarcinile anuale de li­ d iţii favorabile ca unităţile teren procentului la in di- j de fum, 220 m elri înălţim e dc constatare care se în toc­ fapt ce a condus la g re fu iri ne­ tele necesare, . însă trebuie s.1
sarcinilor minime. l.F. O răş­ vrare, rezultă că unităţile din economia judeţului nos­ c e|e de lemn de lucru din ; lucrare foarte pretenţioasă, s-a corespunzătoare. De asemenea le va lo rifice într-un mod mai
tie a rămas datoare pînă a- economice de pc roza jude­ tru să-şî îndeplinească o- volum ul total ol masei lem- ; folosit cu mult succes turna­ mesc se indică m ăsurile de re­ s-au constatat deficiente şî t.s superior astfel ca în cartea de
tum cu 835 m etri cubi che­ ţulu i nostru mai au dc e x­ b lig a tiile fată de beneficia­ noase exploatate, sporirea ! rea betoanelor eu cofraje g li­ mediere. termenele şi persoa­ execuţia a rm ă tu rilo r din ele­ vizită a con stru ctorilor - la
restea dc fag, 304 m etri cubi p ro d u ctivită ţii m uncii şi re- j nele care trebuie să le aducă ro p ito lu l calitate — să fie în ­
pediat in exterior produse ducerea ch e ltu ie lilo r dc i sante. De o deosebită atentic mentele din beton armat De
lemn de construcţii. 30 me­ rii externi şi penlru aceasta la îndeplinire. inclusiv cele scrise numai laude.
tri cubi bile-m anclo si 282 in valoare de aproape 75 m i­ trebuie depuse b ale străda­ producţie j s-a bucurat procedeul de con­ care trebuie să ve rifice a p li­ exemplu din cauza pozării ar­
m etri cubi dc lăzi dc fag ; lioane Ici. Raportată la po- niile. fecţionare a prefabricatelor şl carea lor. m ăturii cu unele abalcri. pre­ îng, MINICĂ NEAGOE