Page 6 - Drumul_socialismului_1968_12

M EN PENTRU f LI

S ALÂ PREVEDERI PL LUI UAL

Colectivele din economia judeţului nostru se apropie de încheierea unui nou an de
numea. Este o ultimă etapă hotăritoarc pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor Preli rea nerea- Numai păcatele
planului anual. Aceasta impune ca IN FIECARE ÎNTREPRINDERE, COMITETELE DE
DIRECŢIE, ORGANIZAŢIILE DE PARTID ŞI SINDICALE SÂ PRIVEASCĂ CC MA­
XIMA RĂSPUNDERE SITUAŢIA FIECĂRUI INDICATOR DIN PLANUL DE STAT, SÂ Uzării verdict iurnliorilor ?
ANALIZEZE TEMEINIC TOATE REZERVELE SI POSIBILITĂŢILE CAPABILE SA ASI­
GURE ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A SARCINILOR. ESTE NECESAR SĂ SE FRUCTI­
P rivită prin prisma înde­
FICE CÎT MAI INTENS ÎNTREGUL POTENŢIAL TEHNIC, ECONOMIC SI UMAN EXIS­ a b ţ * p lin irii in dica torilor ca n tita ­ tate din o b lig a ţiile co !c-au
revenit la aceeaşi sperie in
TENT ÎN FIECARE ÎNTREPRINDERE. dat cu U N I tiv i activitatea desfăşurată perioada respectiva Iii fa­
Activitatea din această lună trebuie să se desfăşoare sub semnul obligativităţii ca pînă la începutul lu n ii no­ ta conducerilor acestor un i­
iem brie dc colectivu l In ­ tăţi si a organelor agricole
fiecare colectiv, indiferent de specificul şi ponderea in economic, să aducă maxima contri­ dustriei cărnii — Deva a judeţene se ridica deri un
Nc-am deplasat zilele Ire in funcţionare, lipsă de m ij­
buţie la realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor trasate de partid. cute la şantierul 503 Hircca. loace de transport. Acum sta­ parc (a satisfăcătoare. In acul semn de întrebare p ri­
vind răspunderea ce trebuie
Pornind de la această necesitate deosebită, redacţia ziarului nostru continuă investi­ în speranţa că. după repe ţia nu are agregate sortate ceea ce priveşte calitatea, s-o manifeste pentru respec­
se ridică
însă un serios
tale in te rve n ţii critici', vum — nisip şi halasi — deoa­
gaţiile în unităţile care nu prezintă incă garanţii ferme pentru îndeplinirea sarcinilor ce le putea consemna re virim e n ­ rece balastiera de la Său- senin de întrebare Este v o r­ tarea întocm ai a graficelor
revin din planul anual. tul m ult aşteptat în a c tiv i­ Icsli, dată dc curbul In bo de faptul cu faţă dc che l­ de livra re o producţiei ani-
m alicrc-m arlă.
tu ie lile planificate la I 000
tatea acestui colectiv dc lu n rţiu n c, nu asigură nece­ dc Ici producţie marfă s a
muncă Speranţele aveau c a sarul nici in proporţie dc înregistrat o depăşire a pre­ — Ga o primă măsura dc
suport prom isiunile făcute 50 la sută M o tivu l : ba­ recuperare restantelor,
vederilor de 17 lei. oe to ­ ne spunea contabilul se! al
de nenumărate ori, atit dc lastiera nu atinge capacita­ tal această depăşire însu-
conducerea şantierului, cil tea proiectată din cauza mînd pesle 3 000 000 lei. Industriei cărnii Deva, am
şi de forul tutelar — 1 ruslul ii nor defecţiuni ele exploa­ Fiind un indicator care aplicat penalizări pentru tie-
rcspoclarca < ou lra cle lo r in
5 braşov. Spre regretul nos­ tare. exprim ă eficienţa a c tiv ită ­ sumă dc peste 600 000 Ici.
Un indicator O lună tru, ajunşi aici nc-am dat ceastă ju s tilic a rc dacă se ţii economice, ncîncadrarea clar aceasta nu nc ajută de-
a­
Pare foarte curioasă
seama că lo tu l a fost doar
în ch e ltu ie lile stabilite a in ­
la îndeplinirea
cît parţial
iluzie
simplă
o
Res­
ca
faptul
vedere
negativ şi planul
fluenţat
tanţelor substanţiale înre­ are în tocm ai... fost execu­ dc beneficii aferent perioa­ planului de h cn ctirii. de
balastiera
a
Com plctînd şirul m asuri­
pînă acum o lună
gistrate
tată
şantie­
de
dei respective, dim inuindn-l
lor luate de com itelui
Bircea. In această
dat uitării producători, o li s-au adăuga! altele noi rul 503 defecţiunile balas­ cu aproape 4 600 000 lei. direcţie în scopul îm bună­
şi astfel activitatea şantie­
situaţie,
Nu mai este cazul să
co­
tă ţirii
economic o-
situaţiei
ru lu i răm îuc şi pe mai de­
tierei s-au transform at
in-
mentam im p lira ţiile pe care
tinanciare a unităţii, in g i­
îm potm olită in tr-u n
parte
ir-o verita bilă
lo vitură de
le arc pentru econom ic nc-
/V
•
w»
zi vmzatori ■ loc care slîm eşlc în g rijo ­ bumerang pentru construc­ realizarea integrală a acu­ nerul N icolnc Pîrvu. direc­
torul în trep rind erii, ue-a re­
rare.
torul ei.
băneşti p la n ifi­
m u lărilor
întreprins o
latat că s-au
Este adevărat că in u lti­
necazurile şantieru­
Dar
Vrem e de clteva luni, la u i canlilalea totală de (ăr- ma perioada s-a muncit mai lui nu sc opresc aici Pe cate. Ele sî n t binecunoscu­ seric de acţiuni pe lin ia spo­
te si dc către com itetul de
C om binatul carbonifer V a­ luine extras Exemplul ara­ bine însă nu la înălţim ea măsura desfăşurării proce­ direcţie al în tre p rin d e rii In ririi capacităţilor de pro ­
lea J iu lu i şi la exploatările tă cil se poale de clar că La Întreprinderea dc in ­ evidenţă m ultiple olanuri sarcinilor de producţie. sului dc producţie apar al­ cauză. Se pune insă intre- ducţie şi lo lo sirii lor n a i
sale. s-a v o rb ii cu multă «i( olo unde conducerea e x ­ dustrie locală din Orâştie. in care nu s-a acţionat < u Realizările, cu excepţia lu­ tele noi. cu im p lica ţii ne­ harea : ce factori an con­ depline, a reducerii ch e ltu ­
insistenţă despre în d e p lin i­ ploatării. specialiştii, b rigă­ în nouă luni la preţul dc suficientă holărîre. De aici nii august, au lost sub n i­ gative asupra execuţiei. dus la asemenea stare de lu- ie lilo r în afara producţiei
rea planului producţiei de zile de m ineri, nu sini indi- cost s-au obţinui economii, depăşirea pre ţu lu i de < ost. velul planului De fapt, pen­ D intre acestea trebuie Şă ( ruri şi îu ee d ire rţie tre ­ prin punerea în funcţie a
cărbune. Canalizarea preo- lerenlc cu re grad de pu­ clar în luna octom brie s-au neindeplinirea p ro d u ctivită ­ tru anul in curs antrepreno­ lic subliniată lipsa dc con­ buie orientale e fo rtu rile tunetelor de congelare la n-
ru p ă rilo r cu precădere In ritate sini trim ise vagone- contabilizat depăşiri. S itua­ ţii muncii, rentabilitate rul general a dat singur cordantă in lre proiectele de pentru ra in dica torii de batornl din Haţeg, încadra­
această direcţie n-a Iost în- iole cu cărbune la zi. se ţia este sim ilară si in ce scăzută. vcrdM lnl. prtrJim inind o ne- execuţie pentru lu cră rile de plan să fie înd epliniţi In rea în consum urile speri-
tîm plătoarc ; ea s-n impus poate obţine o calitate co­ priveşte productivitatea — Pentru perioada ,ii- rcalizore a planului în va ­ construcţii si proiectele de mod exem plar ? fire do materie primă şi
cu acuitate, dale fiin d d i­ respunzătoare a cărbunelui, muncii. După lin işu l pu te r­ toore — ne spune lovaiăşul loare ele aproxim ativ 11.6 la m ontaj care a clus la sis­ Din analiza rânzelor de­ altele. Continuă să Tămînă
fic u ltă ţile în lîm p in a lc în tara a se dim inua rilu ş i de nic in tuna septembrie, in m ilioane Ici. Gonducerea tarea tem porară a unor lu ­ însă nerezolvală n proble­
Pavcl Gara. d irrc to r.il în ­ păşirii ch e ltu ie lilo r la 1 000
realizarea sarcinilor canti­ puţin volum ul, producţiei şi prezent întreprinderea are tre p rin d e rii - avem asigu­ şantierului, conştientă de crări pînă la schimbarea so­ lei producţie marlă rezultă mă (a rc generează vi de
tative. nivelul randam entelor com partim ente a/lalo in rate comenzile la nivelul potenţialul slab productiv, lu ţiilo r „Jocul" proiectelor ră m odificarea stru ctu rii zi pierderi pentru în tre p rin ­
Este un fapt apreciabil că La extrem itatea rezultate­ ipostaza om ului ce nu şi-* sarcinilor dc producţie. Chc- dar nu şi în stare să-l am­ a obligat şantierul să dărţ- producţiei şi creşterea pre­ dere : lipsa spaţiului nece­
în lu nile octom brie şi noiem ­ lor înregistrate de m inerii dozai bine e fo rtu rile pen­ ia unor rezultate lume o plifice, a inclus în aceste m r şi să refacă din nou ţului de ro.sl pe unitatea de sar ndăposlirii anim alelor
brie s-n reuşit să se redresez.'.' de )a Pelrila se află minele tru a parcurge distanta pro­ avem deci in mică >i stă pre lim ină ri şi restanţele ce unele obiective îjioful şan­ produs ro n s lilu ie punctele destinate sacrificării Ia a-
pulsul producţiei aciim ii- Aninoasa şi Vulcan A m ­ pusa (ii o intensitate ega­ in puterea nnaMru -ă în ­ se vor crea în lu n ile noiem ­ tie ru lu i declara : „Un foar­ n o vralqicr în activitatea în­ halnru) din Petroşani. Cu
lindu-sc peste pion mai b i­ bele exploatări au plătii un lă. Consecinţa i Frecvente­ cheiem anul 1068 la n ive ­ brie şi decembrie... te mare volum de muncă tre p rin d e rii Pe această li­ luate că există asigurate
ne de 40000 tone do căr­ tribut greu pentru ignora­ le o p riri la u tila je penim lul cerinţelor şj exigente­ Din d iscuţiile purtate cu suplim entară a necesitai re ­ nie trebuie arătat că ncrea- fondurile si m aterialele u rn ­
bune brut Această depă­ rea in dica torului de ca li­ remedierea defecţiunilor. lor im p u s e . De asemenea, inginerul Pavel Giobanu, facerea lu cră rilo r gresii pro­ liză rile se localizează la im realizarea lui. din cauza
şire a ovul darul să asa­ tate. Penalizările se ridi< ă In atest tim p stau si oa­ anul t% 9 il vom incooc in şeful şantierului, am re ţi­ iectate. De exemplu, la sla- sectorul abatoare, unde in lipsei de solicitudine m ani­
neze situaţia unor indica­ la 23 600 tone si 26 000 to ­ menii ce deservesc instala­ lo n d îţiî favorabile. In lru rî! nut că „la n ţu l slă b iciu n ilo r" l ia dc comprpsoare. după trim estrul Uf preţul de cnst festată de C onsiliul popu­
tori im portanţi cum sînl ne de cărbune, ceea te face ţiile respective. Urmarea i avem asigurate' comenzile semnalai in articolele an­ ce au fost executate funda­ a fost mai mare decîl cel lar judeţean se tărăgănea­
producţia marfă vin d n lă şi ca pe întregul com binai să Folosirea incom pletă a tim ­ necesare la nivelu l întreg u­ terioare se m enţine şi , .1,?. ţiile, găurile burlanelor de prevăzut cu peste 4 700 000 ză în mod nepenni.s începe­
încasată şi ch e ltu ie lile la se ajungă la uriaşa < ilr.i pului aleclal m u m ii pro- lui an. ora actuală Asigurarea fo r­ aeraj propriu-zise nu mal lei Pe elemente, ponderea rea lu crărilor.
I 000 lei produclie marfă de 135.700 tone de cărbu­ (lu clivc şi in consecinţă scă­ Snbsrriem la acest o p ti­ ţei de muncă continuă să corespundeau De asemenea, o deţin m ateriile care au A considera că s-au epui­
Dar dacă la m inele din ne penalizări Cu alte i n- derea volum ului can tita tiv n- mism si nu no îndoim <ă lic pe mai departe cel mai calea de rulare de la ate­ grevat preţul de cost cu zat toate rezervele existen­
Valea Jiu lu i s-a iy.butil prin \ inie din abataje au lost lo rin l decadei respective aceste con diţii avanlajoaso greu obstacol in realizare) lie ru l de arm ături, după ce 3 980 000 lei, deoarece in te în cadrul Industriei căr­
efo rtu ri stăruitoare să se re­ extrase şi s-au vehiculai pe C oincntind aceste aspecte, vor li fru ctifica le în mod sarcinilor de plan. N im eni a fost montată, am fost ne­ mare parte achiziţionarea nii — Deva. pe linia rid i­
zolve aspectele cantitative lin iile de transport din sub­ tovarăşa M aria Popa. şeful < orespunzălor. Revenim în nu neagă lipsa forţei de vo iţi să o demontăm. A fost anim alelor s-a făcut la alte cării re n ta b ilită ţii în tre p rin ­
ale producţiei. datele sta­ teran si de la suprafaţă, se rviciului plan şi organiza­ să la o form ulare enunţată muncă pe şantier. Dar. se o operaţiune foarte greoaie categorii de greutate fată derii este o mare greşeală
tistice, re a lită ţile existente s au .p lim b a t" prin insta­ rea muncii, remarca că ex­ mai sus in legătură cu con­ consideră ca a s ig u ra ta ei şi costisitoare'’. de cele planificate, precum In co n d iţiile rîn d din cau­
la exploatări, demonstrează la ţiile uzinelor de prepara­ plicaţia este folosirea incom ­ tro lu l în d e p lin irii sarcinilor face parte din a trib u ţiile Prin urmare, deficienţele şi che ltuielile in afara pro­ za întreru perilor. în v o irilo r
că latura ca lita tivă a p ro ­ re nn tone de că r­ pletă a capacităţilor de pro­ Se observă că în expedierea de bază ale s e rviciilo r func­ numeroase se ţin lanţ, fără ducţiei Numai la carnea de si absenţelor se înregistrea­
cesului de extracţie a fost bune, (i de steril Aceas­ ducţie prin aprovizionarea produselor se manifestă in ­ ţionale din cadrul şantie­ a fi „stopate" încă Ia sur­ porc acestea sînl mai mari ză peste 1.5 000 de oin-ore
de m ult împinsă undeva la tă „plim ba re" a s te rilu ­ ncritm ică a lo c u rilo r de că destule lacune. Pentru rului. înlăturarea acestui să de cei răspunzători. Do rlecit cele stabilite eu 433 000 nclueratc iese clar în e v i­
periferia preocupărilor spe­ lui lipsită lo ial de ju s lili- muncă cu m aterii şi m ate­ edificare cităm uncie date neajuns impune conducerii aproape un an de zile san- lei dentă neresiiatea în tă ririi
cia liştilo r Indicele calitativ, ( uri. grevează serios preţul riale. ncncopcrirea produc statistice : procentul In ca­ şantierului, organizaţiei de lie rn l îşi desfăşoară a c tiv i­ Faptul că o scrie dc fu r­ disciplinei si rid ică rii ca li­
exprim at in procentul de de cost al cărbunelui, con­ tioi o i contractele necesare pito lu l facturi emise si în ­ partid, o analiză critică, rea­ tatea în co n d iţii necores- nizori nu şi-au onorat obli - fică rii lucrătorilor. Totodată
duce la folosirea ncraţionala ş.a listă a (m ize lor care d im i­ pu'nzătoare, care puteau fi se cer intensificate efo rtu ­
cenuşă din cărbune a fost. casate In ultim a decadă pe g a tiilc contractuale a deter­
si uzura prem atură a u ti­ nuează aportul forţei de înlăturate dacă din partea rile in sectorul de a p rovi­
se pare, dai u ită rii. încetul Prin urmare, în triu n ­ luna august reprezintă 34 T rustului .5 Braşov şi a m i­ minat întreprinderea să gă­
o i încetul. A ltă explicaţie la je lo r şi mecanismelor din ghiul aprovizionare — pro­ Io sula. în septembrie 7t la munca. Gu siguranţă. în sească alte surse dc apro­ zionare. < are are datoria să
flu xu l tehnologic. „în g h ite " acest caz. se vor si oale la nisterului de resort era mai asigure îndeplinirea ritm i­
nici nu se poate da, de v re ­ ducţie — desfacere apar de­ sută. iar în oclom brie „sca­ m ultă preocupare. Şantie­ vizionare ceea ce, fireşte, a
me ce in lu nile scurse din a­ o parte din cîşliq ul m ine­ reglări ce se cer studiate de" la 59 la sută V olum ul iveală „barierele" care vor dus la m ajorarea che ltuie­ că sj Po sortim ente a pla­
nului
cest an la 6 exploatări v o lu ­ rilo r din abataje. Dar seria la un nivel autocritic în exagerat dc muncă eşalonat opri plecările de m uncitori ru lu i ii lipsesc forţa de lilo r în afara producţiei si
mul penalizărilor a atins dezavantajelor nu se lim i­ com itetul de direcţie. iar la sfîrsilu l lu n ii se explică ca lifica ţi .şi necalificaţi dc muncă, m aterialele şi u tila ­ la schimbarea stru ctu rii ei A preciind p o sib ilită ţile de
tează doar la atit. Procen­ pe şantier, se vor găsi me­ jele necesare, procesul de
cifre în g rijo ră to a re Para­ m ăsurile ce urmează a li prin deficienţele de ordin Astfel s-a ajuns în situaţia recuperare a n e ro a li/ă n lo r
tul ridicat de cenuşă re­ tode si practici de folosire execuţie nu este organizat
doxal, dar perfect real este stabilite să vizeze proble­ oroanizatoric, in vită la mă­ în forma cea mai eficiontă. că la carne de porc, produs de pînă acum, cere privesc
că Îngăduinţa faţă de încăl­ duce randam entul prepara­ me de profunzim e in cit e­ suri substanţiale pentru eficientă a forţei dc m un­ dar organul tutelar, deşi a care asigură rentabilitatea < lie lin ie lite la I 000 lei pro­
carea norm elor de calitate ţilo r . volum ul producţiei fectul lor. chiar şi în n n rlo reaşezarea sarcinilor în mo;l că existente prin elim inarea rea mai ridicată pentru în ­ duc |ie marfă şi beneficiile,
a crescul direct p ro p o rţio ­ nete, determ ină declasarea con diţii mai vitrege, să s i­ egal pe decade si con­ absenţelor nem olivate şi în ­ luat cunoştinţă de aceste treprindere. planul sn iu i ta rto rii de răspundere din
nal cu penalizările. „T o ­ unei părţi din producţie de tueze realizările pe o linie tro lu l în d e p lin irii lor. v o irilo r şi printr-o org a n i­ nereguli încă din lim p, nu fie îndeplinit cu pesle 25 de cadrul com itetului de d ire c­
la calitatea superioară la zare mai raţională a proce­ ia nici o măsură concretă ţie apreciază că la capito--
n u l" s-a dai chiar în co­ ascendentă îndeplinirea Au fost situa ţii rînd procente, ncrealizarca res­
altele interioare De aici se unor in dica tori de plan la in tr-o singură zi s-a liv ra i sului constructiv, deoarece, de îndreptare a lu cru rilo r, lolc respective în trep rind e­
m itetul de direcţie, unde s-a nasc cunoscutele im p lica ­ după cum relata in te rlo cu ­ m ărqinindu-se la lot felul pectivă „acoperindu-se" pe
lim ită (producţie globală, 50 la sulă din producţia lu ­ seama depăşirii producţiei rea va rămîne datoare, aici
diclat cu prea marc u şu rin ­ ţii economice asupra în ­ marfă, marfă vîndulă sî nii. Or. consecinţele asu­ torul. nici procesul de p ro ­ de adrese $i telefoane pen­ la carnea de mîuzat dc Ia spunindn-şi cu vlu tu l înlr-o
d e p lin irii planului produc­ ducţie nu s-a desfăşurat în tru „d irija re a " şantierului.
ţă ridicarea procentului ad­ încasată) arată că unitatea rare se înregistrează o re n ­ oarecare măsură, pe lingă
ţiei marfă vîndulă sî înca­ pra refacerii volum u lui m ij­ variante optim e. Astfel, dc Aşa se face că. deşi cu­ aşa-zisele cauze o h tp rlivc,
mis de cenuşă. Astfel, pen­ dispune de p o sib ilită ţi în­ noştea necesitatea rem edie­ ta b ilita te inferioara celei
sată. asupra reducerii r hel- semnate ce pot fi v a lo rili loacelor circulante sînt e v i­ foarte m ulte o ri s-a ajuns şi unele neajunsuri «are vi
tru m inele U ricani şi Lu« tu ie lilo r la I 000 lei p ro ­ «atc p rin lr-o activitate mai dente. Stabilind aceste p ro ­ in situaţia de a se sista lu ­ rii urgente a unor proiecte, medii. Dar, contrar aşteptă­ z.ează modul de planificare
rilo r, şi la carnea de mţn-
peni — producătoare de ducţie m arlă şi sn o ririi vo ­ consecventă clarviziune în cente de livra re a produse­ cru l la anum ite puncte din organul tutelar a trim is 5 zal sarcina planificată la a a ctivită ţii. A vfnd In ve­
cărbune co csifirn b il. unde lum ului de beneficii. De toate detaliile problem ei lor. tovarăşul Tiberiu Dicu, cauza ncasignrării elem en­ proiectanţi pentru rem edieri preţul de rost s-a depăşit dere <ă orice abatere de la
altfel, trebuie arătat că rea­ telor dc construcţie. Aceas­ dc docum entaţii abia spre indica torii de plan stabili ti
In mod normal exigenţa prin întărirea m uncii de în ­ mi 957 000 lei. ach izilio nîn-
lizarea acestor indicatori drum are şi ro n tro l. Nu ne­ contabilul şef al în tre p rin ­ ta a condus la necesitatea jum ătatea lu n ii noiem brie, se repercutează negativ tn
pentru calitate trebuie în ­ prevăzuţi pentru anul în găm e fo rtu rile com itetului derii. îşi exprim a totodată unei noi organizări şi re ­ cînd ncconcordanlele din du-se animale do alte g ru ­ ansamblul a c tiv ită ţii eeono-
greutate şi calităţi
pe de
tărită — s-au stab ilit p ro ­ curs este pusă sub semnul de direcţie pe lin ia asigu­ uim irea faţă de o asemenea partizări a fo rţelo r dc pro ­ proiecte sc repcrrulascră (Ic n i role prevăzute în plan mîce. se rere co în v iilo r
cente de 3.r>.r> şi respectiv în treb ării tocmai din p ric i­ ră rii la zi a necesarului de stare de fapt. Noi ne m a­ ducţie. cu in fluenţe de Inc deja asupra ritm u lu i dc c- şi de la distanţe mai mari com itelui de d ire rţie să ar
4.5 la sută cenuşă. na ca lită ţii slabe a cărbu­ m aterii şi materiale, creării nifestăm nedum erirea şi1 pozitive asupra ritm u lu i de xecuţie. In p rivin ţa aprovizionării, Im n^/e energie şi cu mai
Înlăturarea tu tu ro r aces­
desfăşurare a execuţiei.
de stocuri de sem ifabricate multă holărîre pentru ea
Consecinţa acestui mod nelui. tor deficienţe ca şi a alto­ se constată ră există se ri­
necesare desfăşurării rit m i­ sperăm că în co n d iţiile în Un punct nevralgic al ac­ o b ic rtiv e lc stabilite să fie
de a trata problem a ca lită ­ Practica arată că, spre tiv ită ţii pe şantier a fost şi ra dc strictă actualitate re­ oase restanţe şi din partea
re a producţiei, dar solu­ care com itetul de direcţie u n ită ţilo r agricole din ju ­ îndeplinite în mod exemplar
ţii n-a în tîrzia t să-şi arate deosebire de alte. situa ţii d i­ ţionarea unor probleme n- are în buzunar com enzile se m enţine turnarea betoa- clamă măsuri operative al îl deţul nostru. Pe zere luni
,it
partea şantierului
din
efectul negativ. La cele ficile pentru exploatări, cum bia In prag de iarnă (com­ pentru producţie atît pentru nelor. Staţia de betoane a si a organelor tutelare pen­ numai LA S . O răşlie nu a să fie puse în valoare toate
bustibil). preocuparea pen­ fost pusă pe picioare cu p o sib ilită ţile întrep rind erii
două u n ită ţi conţinu tu l de ar fi de pildă. redresarea luna decembrie, cît şi pe tru rceuperarea restanţelor, liv ra t 240 lone carne de
tru reducerea re b u tu rilo r foarte mare înlirziere . Du­ pentru a obţine o eficientă
cenuşă a trecut rapid peste ritm ic ită ţii. în ce priveşte astfel in cîl term enul de pu­ porc. iar cooperativele a-
(cărămizi), asigurarea lo cu­ anul 191)9. o asemenea prac­ pă o perioadă în rare lu ­ grieolo din Prieaz, M ă rli- economică cit mai ridlcafă
„ştachetele" excesiv de în ­ revenirea la indici de c a li­ rilo r de producţie cu forţa tică va răm îne de dom eniul cru rile păreau că se în ­ nere în funcţiune a fa b ri­ neşti, Beriu, Gurasada şa
găduitoare, atingind valori tate corespunzători, nu pre­ de muncă necesară scot in a m in tirilo r. dreaptă, au urm at defecţiuni cii de prefabricate din be­ nu şi-au onorat nici jum ă­ în fiecare sector de produc­
ton Bîrcca. să fie respectat
alarmante, cuprinse in lre 3R supune nici un fel de inves­ ţie.
şi 4B la sută Aşa se face tiţii m ateriale ci numai m ă­
că, după 10 luni. m ina Lu- suri tehnice si organizato­ • T w w r ,, - i -i umj i i i f i car^i nf tTfi ■ ii ^—-g^ j jim n n îip I
^■ii^
peni a fost penalizată pen rice energice. Este vorba
tru calitatea necorcspunză- in prim ul rînd de îm bună­ Investigaţia j acuta de redacţie la nui Fabrica chimică Orăştie, l.F Deva, de construcţii, destinate şantierelor so- reflecţii „savanteu asupra pulsului vie­
loare a producţiei cu 33 200 tăţirea puşcării selective în zece intre prinderi de profiluri diferite I.M.C.. hheea, Fabrica de conserve Ha­ cial-culturafe dm judeţ. De altfel, Di­ ţii economice din întreprinderi, dns.trc
tone de cărbune, iar mina abataje şi la lu cră rile de privind mersul îndeplinirii principali­ ţeg şi l.l.L. Petroşani. recţia judeţeană de statistică atrage ti- voluminoase cu studii şi planuri de mă­
U ricani cu 26 170 tone. )n pregătire cu in te rca la ţii dc lor indicatori dc plan pentru acest an, tenţia că de la începutul anului piuă suri. hste o perioadă de maximă con­
faţa acestor exemple con­ steril şi aplicarea acestei au scos la iveala citeva concluzii ce In contradicţie cu rezultatele bune acum, hi unele produse principale centrare a gîndivii şi competenţei teh­
cludente, orice com entariu metode in lo cu rile unde a trebuie sd stea in atenţia comitetelor 2 obţinute pe ansamblul economici se înregistrează! un volum mare de nc- nice a conducătorilor din întreprinderi
sau argum entare sin i lip s i­ fost abandonată Se poate, de direcţie fi a organizaţiilor de judeţului şi cu cele ale întreprin­ rcahzăn. Cităm din situaţiile furnizate, şi a specialiştilor, de mobilizare a tu­
te de consistenţă şi baza de asemenea, acţiona pen­ partid din întreprinderi : derilor amintite, se prezintă o de conducerile întreprinderilor urmă­ turor factorilor care condiţionează ho-
reală. Tot ceea ce se poate tru îm bunătăţirea podirii seamă de unităţi economice cu serioa­ toarele restanţe : întreprinderile foresti­
spune acum este necesita­ abatajelor şi, in mod deo­ Un fapt pozitiv il constituie c- se rămincn in urmă la unii indicatori ere — 13 000 mc buşteni, 1 210 mc tăntor îndeplinirea sarcinilor econo­
de plan şi la unele produse de mare
tea de a se reveni grabnic sebit pentru alegerea şistu­ f ort urile unor mari colective din importanţă pentru economia naţională. cherestea, 2 000 mc lemn de mină şi mice.
industria judeţului pentru iu­
la exigenţa impusă de ce­ lu i v iz ib il în abataje şi la 1 nlrepnnderile miniere Parza şi Deva 430 mc celuloză ; Industria laptelui dm j\ u mai este timp de promisiuni, ci
rin ţe le producţiei, ale eco­ punctele de încărcare. A lîl de plinirea exemplară a prevede­ Smieria nu a livrat consumatorilor de fapte concrete, care sa determine
conducerile exploatărilor rilor cc le revin din planul de stat. Pi­ au restanţe hi producţia fizică şi valo­
nomiei. ua la s fir fitul lumi noiembrie, jurnaliş­ rică ; întreprinderile forestiere din O- 5725 hectolitri lapte şi 6 tone hrin- realizarea tuturor indicatorilor de plan.
Aceeaşi optica deform a­ i îl si organizaţiile de partid
tii de hi Hunedoara şi Calau au produs
răştie, Haţeg şi Petroşani, din cauză că
tă asupra n o ţiu n ii de cab­ şi sindicale au datoria sa suplimentar 40 250 tone fontă, oţelarii acumulează minusuri la sortimentele zeturi, iar Industria cărnii Deva a ră­ lată ce sc cere acum conducerilor în­
late a producţiei tronează reconsidere in iţia tiv a „N ic i au dat in plus 17 000 tone de oţel, iar buşteni, cherestea, lemn de mină şi pen­ mas datoare cu 732 tone carne de por­ treprinderilor.
şi la celelalte exploatări. O un vagonel cu cărbune rc- lannnatorii aproape 3 700 tone lamina­ tru celuloză, sînt periclitate de a nu cine.
singură excepţie exista — butat pentru şist v iz ib il", te finite. Un merit deosebit revine co­ realiza nici unul dm indicatorii de plan Se cunoaşte că cea mai impor­
la m ina Pelrila. A ici s-a lu ­ să Iacă (lin sporirea pro­ tantă obligaţie a comitetelor de
crat in 8 luni fără penali­ ducţiei de cărbune dc ca li­ lectivelor dc nimeri din \ alea jiului, pe acest an. Intr-o situaţie similară se direcţie, a organizaţiilor de Pagina realitate de
zări şi numai în două luni tate superioară nu numai care au redresat pulsul producţiei, reu­ tiflă Industria laptelui din Simcna şi partid este să facă totul pentru A. NAGY, L. VISKI,
volum ul acestora atinge c i­ o obligaţie permanentă, dar şind să depăşească cifra „rotunda' — întreprinderile de industrie loctilă de îndeplinirea integrală a sarcinilor de
fre nesem nificative în ropori r>î un titlu dc cinste 40 000 tone cărbune peste plan. Cu re­ hi Hunedoara şi Deva pentru neinde- plan Dată fund apropierea încheiem NI. TiRCOB, A. MOLDOVAN
zultate bune, promiţătoare, inchcic ţi­ plinirea prevederilor la unele materiale anului nu se mai pot permite