Page 2 - Drumul_socialismului_1968_12

u l s u c ix m m m m w

■ | -------............................. ................m

• I decembrie. Astăzi se îm ­
plinesc 50 de ani de la Unirea
Transilvaniei cu România.
Primul tren măr al revistei „T în ă ru l le n i­ e a le n s i
In 1924 a apărut prim ul n u ­
nist", organ al C,C. al U.T.C.
S-au născut : în 1891, G.N1.
în Deva Vasilescu — Vasia, activist do
frunte al P artidului Comunist
Român (m. 1929); In 1892, s c rii­ 50 de ani de la declanşarea gang Amadeus M ozart (n.
torul Cezar Petrescu (m. 1961);
Se împlinesc In curînd o grevei celor 5 000 de m unci­ 1756); în 1870, s c riito ru l fran­
suta rlc ani de la trecerea In 1882, Goorqe Pascu. lin g vist tori de la Regie din Bucureşti. cez Alexandre Dumas — ta ­
p rim u lu i tren prin Deva, ca­ şi islo ric lite ra r (m. 1940). In 1931, între 3-24 decem­ tăl (n. 1802).
S-au îm p lin it 10 ani dc la
re a co n trib u it m ult la dez­ proclamarea R epublicii A frica brie, a avut Joc Congresul ol In 1929, R.S S. Tadjică a in ­
voltarea oraşului. Centrală. V -lea al P artidului Comunist trat In componenta U R S.S, In
Calea ferată s-a construit Român. 1936 arc loc form area R S.S
In 1945 a fost creată Fede­
pe traseul care a rămas pi- Au loc, în 1950. prim ele ale­ A zerbaidjan*, Gruzină şi A r­
raţia Democrată In tern aţion a­
fl nd In zilele noastre. Ea a geri de deputat! pentru consi­ meană (prin desfiinţarea
lă a Fem eilor (F.DI.F.). L-a
I tăiat o parte din va tra o ra - liile populare în tara noastră. R.S.F.S. Transcaucazia).
H elsinki, sub auspiciile F D1.F .
* Sului, trecJnd p rin cantierul S-a născut, în 1888, com pozi­ • 6 decembrie. S-a născut,
num it „In G reci" şi aflaturi are loc Conqresul m ondial al to ru l şi d irijo ru l rom ân Ion în 1857, m edicul Criste.a Şte­
de cel zis „Partea co ră b icri- fem eilor, cu te m a : „R o lul fe­ Nonna Otescu (m. 1940). fan Buicliu, unul dintre înte­
lor", iar qara a lost aşezată meii contem porane". La Geneva începe sesiunea m eietorii c lin ic ii medicale ro­
nu departe de ce n tru l urbei, Intre 1-4 decembrie, la O her- C o nsiliu lui O.N.U. pentru Co­ mâneşti (m. 1918).
pe locul unde se allă şi as­ hausen are loc un Festival In­ m erţ şi Dezvoltare, p rivin d Au m u rit: In 1903, compo­
tăzi. te rn a tio n a al film u lu i sportiv. problem e de navigaţie. z ito ru l G a vril Muzincescu (n.
In septem brie 1868 intră • 2 decembrie. Se îm plinesc • 4 decembrie. In 1855 a 1847); în 1912, arhitectul Ion
In Deva, venind de la A rad, 200 de ani dc la naşterea lu i luot fiin ţă la Bucureşti Şcoala M incu (n. 1852); în 1950, acad.
cel d in ţii tren tras de o lo­ O B I Ş N U I N Ţ A Veniam ln Costache, m itro p o lit de medicină. prof. Gh. N icolau, om de şti­
com otivă, condusă de către al M oldovei, s p rijin ito r ol c u l­ S-au n ă scu t: în 1870, prof. inţă (n. 1886).
m ecanicul M a rtin Gross. tu rii si în vfită m ln tu lu i (m. ing. Ion Ionescu, om de s ilin ­ In 1917 a avut loc procla­
deci, după 43 ani de la p ri­ Hepatitele 1846). ţă, care a co n trib u it la dezvol­ marea independentei de stata
ma cale Ierată din lume. Zorile II găsesc în flecare scoală şl, pe jum ătate somno­ El m urm ură ceva ca penlru S-a născut, in 1935, poetul tarea reţelei de şosele din ta­ Finlandei.
deschisă In A ng lia la 1825. dim ineaţă pe nenea State în roasă, ii înveleşte Intr-un şer­ sine, apoi tace. • N lcolac Labis (m. 1956). ra noastră (m. 1946); în 1075, • 7 decembrie. S-a născut,
lata geamului. Cind aude s i­
E venim entul a con stituit rena simte că fnim a-î hale pu­ veţel alb mlncarca. Face trea­ — lasă State — II (a hătrlna grave vor putea A m urit, In 1950. pianistul poetul şi s c riito ru l austriac în 1884, em inentul om p o litic
In adevăr o senzaţie nem ai­ ternic. A tu n ci sc-mbracă în ba asta dc peste 30 de ani. lu i nevastă cu vorba. O se te Dinu L ip a lli (n. 1917). Rainer M aria R ilke (m 1926). si de stat, dr. Petru Groza
pomenită. Ţ ăran ii şi llrq o - grabă şi slriqă Ia nevastă : Nenea State îşi ia servieta obişnuieşti şl cu viaţa asta de La Paris au loc reuniunile A m urit, în 1967, picto rul (m. 1958).
v e îli vedoau In „c a ru l de şl pleacă grăbit. Face un drum pensionar. A poi rid am lndol, fi vindecate Com isiei U N.E.S.C.O, ' pentru Ştefan Szonyl, maestru em erit
— Hai, Tico. pune-in! ceva plnă la poarta uzinei şi sc-n- In 1919, a avut loc greva
lo c ' o adevărată minune ca doi copii. cercetări oceanografice şi Co­ al artei (n. 1913).
în traistă, că o să -n lirzli dc la toarcc înapoi Nevasta îl aş­ m u n cito rilo r de la S.TB. pen­
drăcească, iar d o m nji se' m i­ In fiecare dim ineaţă zorile II m itetului U .N .ES.C O . Ln pro­ Se îm plinesc 10 ani de la
nunau şi nu puteau pricepe, şut. teaptă rîzînd găsesc pe nenea State la qeam. j Dr. David Hume, chirurg bleme de hidrologie. Se des­ proclam area R epublicii Doho- tru m ărirea salariilor, redu­
Cătrina lui nevasta, cum o- — Ei, cum e. II întreabă ea. cerea zilei de muncă şi alte re­
cum J u p e lărâ sd fie tras : din Richmond (V irq m ia). a chide, la bombay, sub auspiciile mey.
bişnnlcştc să-l spună el. se Gata serviciu! ? vendicări.
sau îm pins dc ce\*o‘ ... Pu­ N. PANAITESCU I anunţat la cel ric-al 54-lea A L E A ., reuniunea reqională • 5 decembrie. S-au născut:
terea cazonelor cu ab uri nu j Congres anual ol C olegiului pentru Asia şi Extrem ul O rient în 1866, poetul Traian Dctnc- A m urit, în 1896, eroul cu­
era încă înţeleasă de lume j american al ch iru rg ilo r, ca- în rroblem a dc radiologie La trcscu (m. 1896); în 1872, pic­ banez A nto nio Maceo. In Cuba
şi apariţia tre n u lu i, cu a tlt mul de educaţie fizică al co­ j rc a ovut loc recent la A t- Turson (S.U A ) începe Coloc­ to ru l Gheorotx? Petrascu (m. este „Ziua naţională de do­
mai puţin. încă din februa­ Cum a apărut baschetul le giu lu i din S pringfield. Tot j la n lic C ity, că m ajoritatea viu l in ternaţional p rivin d u ti­ 1949). liu în memoria e ro ilo r"
rie 1865, Societatea de mine mai m ulţi „s u p o rte ri" veneau | boln-avlloT de hepatită qravă lizarea tehnicii în hidrologie. Au încetat din viaţă: în 1791, In R.P. Ungară se sărbăto­
şl furnale din Braşov, p ri­ să privească întrece rile dintre î ar putea fl salvaţi cu ajuta- • 3 decembrie. Se îm plinesc com pozitorul austriac W o lf- reşte „Z iua presei".
meşte de la stat autorizaţia La colegiul din Springfield sm ilh a propus studenţilor să echipele studenţeşti. î rul babuinilor. E| a arătat că
de proiectare şi con stru ire a (stalul Massachusells — S.U A ) încerce noul său joc. In sala S tudenţii se adunau Ia bal­ j a reuşit să prelungească cu
că ilo r ferate A rad — A lba orele de educaţie îizică cran de sport a colegiului s-au a- coanele de care erau agăţate [ 22 de zile viata unei persoa-
lu lia şi Sim eria — Petro­ la s lirş itu l secolului trecut, riunat 18 persoane El le-a îm ­ cele două coşuri si uneori t-i : ne bolnave de hepatită, care
şani, îm preună cu o conce­ foarte plictisitoare. Studenţilor părţit în două echipe, cîte no­ „ajutau *1 p re fe ra ţii să obţină ■ era dcja în comă, datorită unui
siune de exploatare, cu de­ nu Ic plăceau dc Ioc e x e rc iţii­ uă ju că to ri in fiecare, şi apoi cît mai m ulte puncte „corco­ j babuin. M etoda constă In R e c o r d u r i
num irea de : ,„Prima Cale Pe le monotone de gim nastică pe le-a adus la cunoştinţă cele lin d " aruncările. Pentru a e v i­ j înlocuirea sînqclui babuinu- Un adevărat
rată Transilvăneană". care la predau profesorii. A - 111 reguli pe care le-a stabilit ta această incorectitudine la ! lu i cu sîngp uman, apoi în
lu c ră rile că ii ferate Arad Vunri, James Noysm ith, colabo­ şi care se păstrează în gene­ joc între balcoane si coşuri nu j leqarea sistem ului circu lato r
— A lba lu lia au lost term i­ rator al colegiului, şi-a pro­ ral pînă în zilele noastre In ­ (ost aşezate nişte panouri ds i al m aim uţei cu cel al bol- campion
nate in toamna a n u lu i 1868 pus, din sim patie penlru siu- tre timp, paznicul căuta două lemn care au rămas pină as­ j ua vului pentru a perm ite fi­
dar. din cauza p lo ilo r, des­ denti. să inventeze un ioc cutii dc carton tn care urma tăzi. D im ensiunile acestor pa­ : catului babuinului să func- Prim ul loc la cam pionatul r e c o r d u r i
chiderea c irc u la ţie i s-a fă ­ sportiv' interesant El s-a in ­ să se arunce mingea. Dar ne- nouri — 183 122 cm au rămas j tioneze în locul fica tu lu i In tcrno lio nal de sărituri, ce s-a
cut abia la 22 decembrie In spirat dintr-un ioc pe care îl qăsind cutii, el a adus din gră­ în viqoarc şi acum în requli- : boln avului de hepatită.
acelaşi an. Linia Sim eria — practica în copilărie ■ cu p rie ­ dină două coşuri de nuiele le oficiale ale baschetului. j Dr. Hume, care a obtinut desfăşurat In orăşelul am e ri­
Petroşani o fost dală In c ir ­ tenii de vlrsta sa : aşezau două Ibasket in limba engleză în ­ In ciuda pra cticii curente din j si alte rezultate încurajatoa- can Engels Câmp (S.U.AJ, a
culaţie după doi ani, la 28 pietre una peste alta $î apoi seamnă coş). N avsm ilh a aqă- Am erica, Jomes N aysm ilh nu | re, consideră că folosind a- lost ocupa/ de un participant Recent a apărut la Londra o nouă cdîtlc a „C ă rtif de
se străduiau să o răstoarne ne lat cele două coşuri dc bal­ care a atins înălţim ea de 5,5
auqust 1870. s-a străduit să obţină patent j censtă ' metodă. 00 la sută recorduri m ondiale", care conţine date statistice dintre cele
Pentru deservirea şi sigu­ cea de ios ru o lo vitu ră de coanele săii, fată in fată, la o pentru idece sa. El a încetat ■ din cazurile grave ar putea m. .Să fie prea mult ? Depin­ mal neobişnuite.
rre c iz ie tu altă piatră A stfel înălţim e de trei m etri (co si de pentru cine I Cam pionatul
ranţa l ral ic u lu i se proiectase din viaţă în 1939 fără să p'oată I fi salvate. In ce priveşte fiin ţe le umane, în carie se arată ca. po‘ ^t-
construirea unor ateliere de el s-a hotă rit ca la baza nou­ acum) şi prim ul meci de bas­ să-şi răscumpere casa pe car<* s-a desfăşurat In rîndut hroaş- v lt „d a te lo r incontestabile", un oarecare Robert Pcrshing,
rep ara ţii şi un depou de lo ­ lui joc cu mingea în qrup să chet din istoria sportului a în ­ o amanetase telor... născut în anul 1918 în statul Illin o is (S.U.A.) a avut cînd a
com otive in Deva. N o b ili­ pună p rin cip iu l aruncării la cepui. m urit la vîrsta dc 32 ani înălţim ea de 2,72 m.
mea şi v lrlu rile burgheziei lin iă Curînd acest joc spo rtiv cap­ Cea mal scundă fiin ţă umană a fost Poulline Masters,
locale însă, s-au opus, din Intr-o zi a anului 1891, Nay- tiva n t a fost inclus in progr.i- Radar pentru născută în anul 1876. Cind a m urit, la vîrsta de 18 ani. avea
consideram , zise „ d ? Înălţim ea de numai 58,9 cm.
linişte şi curăţenie". Nu Ic Cel mai greu om a fost Robert Earlc Huse, născut în a*
plăcea acestora, ca In ora­ orbi nul 1926 în Illin o is. El a atins qrcutalca de 484.9 kq. Pentru
şul „q e n trilo r", — adică al inm orm ln ta rca lu i în 1958 s-a folosit o ladă do plan care a
n o b ililo r scăpătat i, dar orgo­ fost coborîtă în m orm înl cu macaraua.
lioşi — sd apară lu m ul de Profesorul englez Leslie Kay Recordul de le cun dllate aparţine unei femei din M os­
cărbune şi m uncitorul cu a realizat p rin cip iu l de func­ cova, Vaslleta, care a născut 69 de copil in viaţă. Ea a
haina m urdară şi petecită. ţionare al unei „b a te rii pen­ născut de 16 ori cîte doi gemeni, de 7 ori cîlc tre i şl dc 4 ori
D afonld acestor m entali­ lru orb i* bazîndu-se pe natura, cile patru. 11:
tă ţi si îm prejură ri, ate lie re­ şi mai precis, capacitatea u im i­
le şi depoul de locom otive toare a lilia c u lu i de a se o ri­ Cca mal lungă garnitură de tren din lume a circulat la 15
s-au construit In 1866-67, pe enta (ără nici o greşeală în în­ noiem brie 1957 din V lrg ln la de vest pină in statul O hiu
clm pul din hotarul satelor tuneric. (S.U.A.) Era un tren m arfar compus din 500 vagoane încăr­
Simeria Veche, Biscaria si Acest aparat portativ, ase­ cate cu cărbune.
Şăulesti. In ju ru l acestor a- m ănător cu o lanternă, em tle C u vin lu l folosit cel mai rar tn lum e este c u v in lu l japonez
telicre, depou şi gară, a luat ultrasunete, captează reflecţia „c in ", persoana în tii im perială la singular, dc caro bineînţe­
apoi naştere o nouă Incăli- lo r şl Ic transform ă In sem­ les nu face uz dccît îm păratul Japoniei.
tate, num ită la început „C o ­ nale sonore. Auzind semnale­ Cea mal lungă denum ire a unei lo ca lită ţi din Noua Zeelan-
lonia Sim eria", devenită a­ le, variate ca Ion, om ul îşi dă este alcătuită din urm ătoarele sunete: Taum atavhacatangi-
poi. In 1890, comună cu poale crea o im agine despre hangarm oauauoUm atea tu ripucacapichl m unqahorom icupocalyh- I
1 485 lo cu ito ri şi In JOII cu depărtarea obstacolelor, lorm a enuachltauatahu, care in traducere înseamnă : „f.o calila lea L.r-
4250. ia r astăzi oraş cu pes­ lo r st chiar m aterialul din ca­ dc Tamatcu, om ul cu genunchii mari care s-a căţărat pe m unţi
te 10 000 de lo cu ito ri. re sînt făcute. Bateria poale si a în g h iţit dealuri, liin d vestit ca m işcător dc păm inturi, a
Acum, clnd se îm plineşte stabili pină Ia o distanţă dc cîntal iu bite i sale la fla u t". - '
un secol de cln d prim ul tren 3-7 m prezenţa unei uşi şl deci La cap itolul despre bancnote se menţionează că bancno­
a in tra t In Deva unind de­ a clanţei ci şl prin urm are lo ­ ta cu cea maî mare valoare nom inală este de 100 000 dolari,
JAPONIA. — Primul submarin pitic de cercetări, construit
părtă rile ardelene. credem cul exact al broaştei. dor în A n g lia au fost emise înainte de anul 1812 bancnote de
recent în Japonia, „Shinkal" care va efectua probe la 600 m
cd cele citeva date pe care 2 m ilioane lire sterline, care mal există, dar se (oloseştc de
le dăm c itito rilo r nu sint lip ­ adîncime. ele numai quvernut brita nic pentru decontările sale Interne
site de interes. Monedă cu Cea mat mare companie aeriană din lume este conside­
Dr. VICTOR ŞUIAGA rată compania sovietică „A e ro fto t* rare dispune dc circa 2 009
de avioane dc transport şt care a transportat în anul 1967
peste 53 m ilioane de pasageri
şapte coifuri A u fost consemnate fireşte şi m ulte recorduri, culinare.
Pubertateo modifică omul în minţenîe nu ou nevoie numai Acest lucru e valabil atit pen­ L'ntil dintre acestea se referă la cea inai com plicată m încare
întregime, de Io oxiaorea celu­ de o temeinica instruire, ci mai tru fam ilie cit şi pentru şcoală. preparată vreodată — cămilă la Irigare pentru o nuntă dc be­
lară pină ta dezvolloreo anato­ ales, de o inteligentă dâltuire Pubertorul sau adolescentul, în A nu l viito r. în A nglia va (I duini. Prepararea a decurs tn le lu l u rm ă to r: mai în tii. au fost
mică. de la sentimente pină la o personalităţii. Aceşti educatori vlrtuteo evoluţiei sale. este preo- pusă în circulaţie o monedă um pluţi peşti cu ouă fierte, au fost apoi Introduşi în pui
gindire, în sensul de furtunooso uită uneori că în elevii din ban­ cupot sexual in măsura mai cu şapte colturi, pentru a pu ­ frip ţi, care la rîndul lo r au con stituit um plutura pentru oi
omplificore. Totul capătă în că există intense trăiri psihice, more sau maî mica. Asta e de­ tea fi mai uşor deosebită de fripte, iar oile in trc q i au (ost împinse in cămila fripâ la jar
scurt timp un puternic vîrtej ridicate de freamătul vîrstei la parte de-o insemno viaţă sexu­ monedele vechi (A nglia trece în proţap.
La capitolul diverse se menţionează ca un record doosehM
de energie. Pubertoteo înseam­ culmi nebănuite. De osemenea, ala şi ■ cu otit mai puţin imora­ Ia sistemul monetar decim al a­ distanta de 4,7 km la care a fost aruncată dintr-un Iun dc
nă primul pos în reoiitotea omu­ ei uita că ceea ce este denumit litate. Asta înseamnă însă că ti­ doptat dc întreaga lume). — Şi în încheiere putem raporta că activitatea clubului circ o fiin ţă omenească. Este vorba dc V ictoria Zachlni care a
lui motur şi eo corespunde unei în mod curent cu termenul cla­ nerii sesizează prezenţa sexului Se apreciază că cel puţin a­ nostru tinde spre apogeu 1 stab ilit acest record în anul 1959 la circu l Rînqlinq-Darnum -
expansiuni de dezvoltare care, sic „abatere disciplinoră", este opus, iar psihologia lor specifi­ ceastă formă ciudată îi va pu­ Baly. Direcţiunea circu lu i este în g rijo ra tă . că după ieşirea la
în această perioadă se desfă­ uneori monifestareo unei vîrsle că acaparează această consta­ tea consola pe adepţii adevă­ desen de VICTOR MIHAILESCU pensie a V icto rie i Zachlni cu qrcu va mai putea qăsi pentru
şoară rapid şi în care cvolu|io care orc cca moi more nevoie tare şî o transpune imediat în ratei oriqinalM ăt! britanice. acest număr o altă lată dc acelaşi calibru.
sexuala joaca un rol ce nu poo- de o intervenţie educativă ra­ sfera afectivă, care are o pu­
te fi trecut cu vederea. Succe­ ţională. dor care prea des este ternică rezonanţă în viaţa su­ :rnmrr:. - r
sul sau falimentul unei educa­ lăsată în voia soartei Tinerii, la fletească o acestei virste. Ado­
ţii se hotărăşte tocmai cind e această vîrstă, se monifesto de­ lescentul e copleşit de aceostă
vorba de oceastă virstă. Un e- seori vehement, Unii sint obraz- noutate, dar e departe de-a o
înţelege. El simte tulburarea co- P O Ş T A Ş U L
re-şî măreşte amploarea de !a COLTUL ttEBUSISTUUJI easca
o zi Io alta si care deseori este
accentuată de faplul că nu g ă ­ R E B O
Educaţia pubertăţii seşte nici unde un răspuns sin­ p o zito r polonez a u to ru l lie d u lu i cro lcc ; 2) Ceasuri — M are pont de Sus ; G heaţa s-a spa rt şi a­
o r i z o n t a l : t) M ittta r — C om ­
V n lcriu M lhăicscu — O răştloara
cer si prietenesc la miile de în­
ro m ân, a u to ru l poexiel ..în ch in a ­
trebări
core-î apasă cugetul.
— S erviciu dc p a tru orc fă cu t pc
Tocmai angajarea atit de inten­ ..S o ld a tu l” ; 2) O nom atopee — re lu i Ştefan Vodă" ; 3) Iscoadă ve m ... p rim a colaboratoare ! Ne
A cţiu n e m ilita rfi tactica : :») M are
că
b u curăm fo a rte m u lt, pe ntru
să o vieţii psihice ridică cu toa­ s c n lto r am erican, a u to ru l ro m a n u ­ puntea unei n a ve :•<) serveşte ! — In ju d e ţu l nostru, avem num ai
lu i „A d io arm e" — T ip ie
In fru n te a b a ta lio n u lu i — A des­
Uig.) :
co la b o ra to ri. D ebu tul l-a ţi
şi a adolescenţei tă seriozitatea necesitatea Im­ 4) B ucluc (reg.) — O pera dc V er- coperi ; 5) Bum bac ră su cii — Con­ bine. A m a rlu ţc l — C ila n ; In
făcut
perioasă de-a face puţină lu­
di — P rin tre general» ! : S) A în ­
du cători ; 0 Orăşel In Suedia —
Ionel
g h iţi un lic h id — In tiln ltt la ca­
mină în mintea învolburată o tî­
7) S c riito r no rd-a m crlca n a u to ru l
va le rie — S upărare ; 6) Elena în s o ţit de a c ţiu n i m ilita re (pl.) ; rebus nu s-a tre cu t la abstrac­
nărului. Mateoscu — T ru n c h i c o jit — Ici, sch iţe lo r „S o ld a tu l L u c rc ţlc l ţio n ism . aşa că păstrăm Încă o
E bine să se acorde acestor colo, cîte un ul ; 7) Ceartă (rcg.) S m lth ". „O rd o n a n ţa neagră a legătură strînsă cel pu ţin in tre
re la ţiile titlu -tc m ă . pe ntru că sem­
ducător iscusit vo şti so d irije ­ nici (este primo exterîorizore a lucruri importanţa cuvenită. Nu — Uşt o rizo n ta le care In c h k l pu n­ g e n e ra lu lu i W ashing ton" şl al n u ­ n ific a ţiile au căpătat un carac­
tea unei nave : fl» A flu e n f al v is -
vele lo r „C am pan ia mea m ilita ră "
ze acest teren psihic obil de tendinţei de independenţă şi a­ în sensul exogerot exprimat de tu le l — S c riito r cehoslovac, auto­ şl „E xtra se d in vizita c ă p ita n u lu i te r m odern, lă u d a b il st apreciat
dc toată lum ea.
oşa manieră incit, fără o ţine firmare pentru care această freudişti, după care sexualita­ ru l ro m a n u lu i „S o ld a tu l SvcJIC ; S to rm fild In ra l" — Seu 1 — Cer ! ; T itlu l „D iv e rtis m e n t" se p o tri­
de porte de conştiinţo tînărului virstă luptă cu toate forţele) ; tea ar fi cheia de înţelegere î») U n ita te de lu cru m ecanic — a) D o m n ito r (poetic) — A m ab ilă ; veşte tem ei.
a u to ru l
C om pozitor austriac
fi)
— A m b a r­
A rm ă crea dc a rtile rie
Vlad M etcşan — D obra : Careul
secretul clocotului său biologic, alţii îşi dau aere de genii ne­ a istoriei omeneşti : pentru că caţiune ; 10) S oldaţi — C apabi’l lu c ră rilo r „S im fo n ia m ilita ră " şi „J u d e ţu l H unedoara" a ajun s cu
el îl va proteja cu o mare dis­ înţelese (este primo cultivare o omul este departe de-o fî nu­ <1e re a liză ri excepţionale : 11) D*; „ r tlp tiiu i to b e lo r" — R obert K cn - bine la noi. Am ţin u t cont de
creţie de posibilele înrîuriri ne­ orgoliului şi a părerii bune de­ mai instinct sexual Dor în nici ce? — La început sergent ! — nedy — Aţă : 10) Jum ătate dc cele ce ne scrie ţi şl vă asigurăm
ogor ! — A p rim e n i a cru l — Ţ a ­
S erviciu m ilita r ; 12) Care conţine
faste o le intensei sole existente spre ei înşişi) t mulţi devin me­ un coz în sensul părintelui sau a u r — Ţ in tit. ră : ii) P entru — G rade dc oCt- că Ia tim p u l op ortu n se va pu ­
blica. Pentru v iito r, vft do rim să­
lăuntrice Un educotor iscusit lancolici, visători, suferinzi profesorului care începe să-şi V E R T IC A L : l) C om p ozitor ţe rl : 12) Udare a rtific ia lă — A rin ; nătate şl m u lt sper.
nu vo face niciodotă uz de o ri­ chiar (este incendiul sufletesc ol „educe" fiico sau eleva atunci austriac, n u to ru l cim eeulu) „P re ­ U) A nivela — R1u H o r Ia C rişan — Haţeg : Am re­
ce intervenţie brutală care du­ primei iubiri, vîrsta primelor vet- cînd dejo e grovidă. Părinţii sen tim entul osta şului" — Poezie IAŢENCO VICTOR ţin u i triu n g h iu l care se va pu­
liric ă . In care se e xp rim ă faptele
blica. tnsă. eu unele
m o d ific ă ri
ce şl moi mult la tulburarea u- suri şi o primelor scrisori de trebuie să fie nu numoi stăpîni Petroşani In s e m n ific a ţii. P ă tra tu l e mie
ne! fiinţe dejo tulburată prin dragoste). la ei acasă, dor şf prietenii co­ (de 5/5) şl nu-I publicăm .
E m anoîl D uican — H unedoara :
însăşi firea ei şi nu preo apro­ Sub mosco unor principii în­ piilor lor, lor unii profesori tre ­ L im ita m a xim ă a p u n cte lo r ne­
piată de echilibru. vechite de educaţie, se folosesc buie să înţeleagă că distonţo gre este de 15 la sută. d a r aşa se
La oceastă virstă omul este pe alocuri osemenea metode pe­ de fa catedra Io boncâ es­ obişnuieşte. ca la ca re u ri cu
probabil cel moi greu de înţe­ dagogice, incit nu numoi că nu te uneori cu totul inoportună, D ivertism ent g rilă redusă (ca ol dum neavoas­
de exem nlu). n u m ă ru l punc-
tră
les. dor tocmai ocum el ore ţin cont de necesitateo de o a ­ co in bănci sînt oameni, încă te ln r negre să nu depăşească 10.
O R IZ O N T A L : 1) E venim ent ce
ceo mol more nevoie de în ­ propia de conştiinţa adolescen­ neformoţi, dar totuşi oomenî, re prezintă S em icentenarul de la 1 clnte cul „D eştcaptâ -te rom ăne" : G heorghe Radu — H unedoara :
13) S ărb ă to rire (ca la 1 decem ­
ţelegerea celor mori. Natura, tului adevărurile acestei virste. plini de vise si idealuri, oomeni decem brie o.e. — T re c u tu l dc brie. de exem plu) — Lucia N isto r! U tiliz a u în careul trim is m ulte
cu vin te ru «tresei! de o rto g ra fic .
pentru o putea fi ţinuta în friu dor reuşesc să înăbuşe tot ce a- care în curînd 7$r vor lua zbo­ lu p tă al p o p o ru lu i nostru ; 2) V E R T IC A L : 1) G eneral l — P etru P ardau - H unedoara ;
trebuie, înainte de toate, ^ cu­ porţine in mod firesc de aceostă rul, dor core deocomdotâ ou Elem ent de In sp ira ţie !n artă — S trig ă t entuziast al v ic to riilo r : Vă com unicăm că am p rim it lu ­
2) T in e ! — SUI la in o t — 1918 :
In re acţii chim ice, ponte fl mono,
prinsă într-o occepţiune şi cu­ perioodă o vieţii. Am cunoscut aripi stîngoee şi insuficient de b i.„. 1 ; 3) In te rv a l dc tim p — ;n l ’ire fncttclte — A nu sufe ri c ră rile dum neavonsfră. S in t m u l­
te. sin t bune. c h ia r fo a rte bun?
noaştere largă, pentru o găsi un profesor core a declarat co puternice pentru morile a ltitu ­ D ocum ente ce legiferează u n d o pc u n ii (pt.) ; 4) Trasee — P ic io r şl se vor bur.ura în cu rîn d dezle­
în succesiunea evenimentelor degeneraţi şi imoroli cîtivo e­ dini. alia n ţe : 4) In vecin i ! — V îrstă — de biserici din tre cu t ; 5) v în ă to r g ă to ri! dc cu vin te încrucişate.
dc
Elem ent ch im ic qazos de culoare
de greşeli ! (fem .) — F ilm e
locul şl momentul optim adec­ levi care. reproducem textuol - Să ajutăm tineretul să a!bă galbcn-vci7.ui : 5) Perioadă geo­ scurt m e traj : G) D re p tu rile fă u ­
vat unei intervenţii raţionale. „inchipuieşte-ţi dragă, ou în­ ochii torg deschişi şi să vodă logică — U n ii şi-o dau pe faţă 1 rite de isto rie tre ’oul-i păstrate cu
Acest principiu se cere respec­ drăznit să ceară lămuriri în tot ce-i oferă lumeo şî viaţa a- (flg.) — ...... Ipâtescu înflă căra tă sfin ţe n ie ! — Gata, gata să dea Dezlegarea jocului:
m Icte r ! ; 7) A asalta I — T rla !; 8)
lu p tă to a re de )n 1R48 : G) Isto ria
tat mai ales de către cei ca'e chestiuni legate de sexualita­ cestuî secol de mare ascensiu­ le vindecă cu tim p u l I — In accsi Seve ! A lt num e fe m in in ! — Două
se consideră competenţi şi-şi te''. ne o raţiunii, Dor înainte de loc 1 — P icto r st g ra ficia n rom nn in tre n ( — A d m in is tra ţia In n o r­ f l
îngădui© să facă educaţie, cdîcc Pentru a preveni adevărata i- toate, să-l facem să înteîeogâ lu p tă to r o c n iru lib e rta te , u n ita ­ dul Ita lie i I : 9) G u lc ra i în Rete­ Alpinism
za1 ! — V erb ul a vu ţie i
— Nota
te şl Independentă naţională ; ")
să dirijeze o evoluţie în care moralitote care găseşte în o- proprio sa fire Doar aşa vom S chim b ? — In nem işcare ! — redacţiei ; in» Curie»- călare — 19
materia primă are ca aliat a ceosto virstă terenul optim toc­ reuşi să păstram intacte frumu­ V ln ză to r de apă (od) ; 3) Curein* Fără dc pa trie (fem pl.) • 11) E O R IZ O N T A L : 1) Escalada — AN
rotiune şl o voinţă (şi ambele mai datorită aspectelor am inti­ seţea ş! echilibru* acestei mi- tro p ic a li — P rim a fem eie (m it) - su fle tu l co m e rţu lu i ! — Dragoste !: — U ; 2) ie rn i — Evercst : 3) Greu
1") In te rn a ţio n a la cîntată de m u l­
— D in ebraică t ; !>) C ura t
— N u ­
— A balaltov ; 4) EPA — S cu lp to r :
pentru prima dotă intr-o tum ul­ te. e cazul să se înţeleagă ne­ nunote v'rste. ferind-o in acelaşi me fe m in in : 10) O acţiune de. m a­ ţim e ! — Num e m asculin : 13) A- S) R asli — T A A - Rlp : G) STE —
tuoasă ascensiune), deci, n cesitateo unei educaţii susţinu­ timp de tot ce tinde s-o ame­ gie — In tă rjt cu fle r ! : 11) D ocu­ nroape veteran — M a rto r ocular Manşa — NO : 7) M — A nzl —
n^-co<nolitate umană. Unii edu- te în acest sens. Fapt inexplica­ ninţe. m ent înch eiat In tre state — In v a ­ flc la evenim entele de la I de­ Solo — R : 8) AS — Scrpa —
liz i. o rfa n i, văduve de
război
m *'v i (cadre didactice) uita din bil este că totuşi nu se foce (abr.) : 12) Cp.tăţl sub do m inaţie cem brie 1!U8. P ort ; 9) L u n i — A l — OH : lfh
Lion cI — SM — Apa : 11) O — RG
păcate că cei core stau educaţie sexuală deciî cel mult ^CHULSRi FRWIN otom ană — ..... M ureşanu. po rt LIVIU COVACI Ascensor : 12) Rob — S lpotc —
Deva
bănci, cu veşnic reiotivo lor co­ ou totul si cu totul sporadic. medic io Spitalul din Deva rom ăn paşophst, a scris '.oxtul Ia T T ; 13) Young — C ristcn.
----- ..... r.........
tir:: iî:s■ :»r uri îtirFtiii:;: :::» iii îTrîEiî/fTFÎi