Page 4 - Drumul_socialismului_1968_12

D RU M U L S O C IA L IS M U L UT]

SECVENŢE INTERNAŢIONALE---- m m m i i i m i i i i i i / i n i m i r t ! | | / | f 11(1 l l l l l l I M I M I I 11 n ! ! » ' { « j i ; ; ;
— . I 11 l l l l t l l l l t i n i i
!
............ ...... m 1111 n m i 11 l l l l l l M i I I! 1111M I ! I ) 111

COMUNICAT

o m Dezbaterile din Comitetul | MANIFESTĂRI
cu privire la cea de-a 37-a.
i CONSACRATE
politic al Adunării Generale SEMICENTENARULUI şedinţă a Comitetului Executiv

al Consiliului de Ajutor
Cuvîniul ambasadorului român N. Ecobescu UNIRII

NEW YORK :»0 — T rim isul liza în nici o îm prejurare ar­ rele Europei să-şi poată va lo ­ TRANSILVANIEI Economic Reciproc
special Aqerprcs, N icolae lo- mele nucleare îm potriva state­ rifica po tenţia lu l lo r creator,
nescu, tra n s m ite : In Com itetul lor rare nu le posedă, iar pe fără teama că munca lo r paş­ Intre 25 şi 28 noiem brie 1968 C om itetul E xecutiv a apro­
po litic al A dunării Generale a de altă parte dc a nu amenin­ nică va fi zădărnicită de con­ CU ROMANIA a avut loc la Moscova cea bat planul său de lucru pe a­
O .N U . continuă dezbaterile ţa nioiodată aceste state cu flic te şi războaie. Relevînd dc-a X X X V Il-a şedinţă a Co­ nul 1969, in care sin i incluse
p rivin d problem ele dezarm ării. folosirea lor. Interzicerea re- marea im portanţă ce ar avea-o m itetului Executiv al C onsiliu­ problem e care determ ină p rin ­
In şedinţa de vin e ri dim ineaţa curq erii la forţă sau la ame­ înfăptuirea unor măsuri de FRANŢA lu i de A ju to r Economic Reci­ cipalele d ire c ţii şi con ţinutul
a com itetului au luat cu vîn lu l ninţarea cu folosirea forţei destindere m ilitară pe acest proc. La şedinţă au participat a c tiv ită ţii organelor C o nsiliu­
reprezentanţii României, F iii* este de altfel un princip iu ca­ continent, reprezentantul ro ­ Asociaţia Franţa-Românio reprezentanţii ţă rilo r membre lu i pe anul v iito r.
pinelor, Canadei şi Ungariei. re, după o îndelungată expe­ mân s-a re fe rit la Declaraţia a organizat vineri seara ale C.A.E.R. în C om itetul E­ La şedinţa C om itetului Exe­
Reprezentantul României, am­ rienţă a om enirii, s-a impus de la Bucureşti din 1966, care o masa, urmata de discuţii xecutiv : T. Ţolov, vicepreşe­ cu tiv s-a exam inat ra p o rtu l
basadorul Nicolae Ecobescu, p rin tre postulatele fundamen­ prevede, între altele, lichid a­ cu prilejul aniversării o 50 dinte al C o n siliu lu i de M in iş­ Com isiei permanente C.A.ER.
după ce a subliniat însemnă­ tale ale le g a lită ţii Intern atio­ rea bazelor m ilitare străine, re- de ani de lo unirea Transil­ tri al R epublicii Populare B ul­ pentru transp orturi cu p riv ire
tatea ataşam entului statelor la nale, O învederează obligaţia traqerea tu tu ro r trupelor de vaniei cu România. Au par­ garia, F. Hamouz, vicepreşe­ la sih ialia şi problem ele dez­
obiectivele O ,N U., Fidelitatea ce revine slatelor, în virtutea pe te rito riile altor state în l i ­ ticipat diferite personalităţi dinte al gu vern ulu i Republi­ v o ltă rii tra n sp o rtu rilo r de că­
lor faţă de p rin cip iile şi re­ Cartei O.N.U., de a se abţine m itele fro n tie re lo r lor na ţio­ literare, universitare şi artis­ cii Socialiste Cehoslovace, G. lă to ri Intre ţările membre «le
gulile elementare ale dreptu­ să recurgă la folosirea forţei, nale, reducerea, în cadrul u ­ tice. Weiss. vicepreşedinte al Con­ C.AE.R C om itetul Executiv a
lui internaţional contemporan, fie îm potriva in te g rită ţii te ri­ nor lim ite şi termene puse de Cu acest prilej, Jeon Vi- s iliu lu i de M in iş tri al R epubli­ adoptat ra p o rtu l şi activitatea
a sp u s: Condiţia determ inan­ toriale sau independentei p o li­ acord, a efectivelor fo rţelo r dalent, profesor la Faculta­ cii Democrate Germane, D. desfăşurată de Comisie cu p ri­
tă pentru salvgardarea păcii tice a o ricărui stat, fie In o ri­ armate ale ambelor state ger­ tea de istorie şi ştiinţe uma­ Gom boiav, vicepreşedinte al vire la îm bunătăţirea trans­
şi securităţii m ondiale este e­ niste din Rouen, Dumitru A- C o nsiliu lui de M in iş tri al^ Re­ p o rtu rilo r internaţionale de
lim inarea for tei şi e celei mai ninoiu, însărcinat cu afaceri pu blicii Populare M onqole, P. călători şi a adoptat o serie
brutale expresii a ei — răz­ „CONDIŢIA DETERMINANT A PENTRU SALVGARDAREA PĂ­ a.i, al României in Franţa, Jaroszewicz, vicepreşedinte al de recom andări îndreptate
boiul — ca m ijloc dc regle­ CII Şl SECURITAJII MONDIALE ESTE ELIMINAREA PORTEI Şl A au evidenţiat semnificaţia a ­ C o nsiliu lui de M in iş tri al Re­ spre satisfacerea mai deplină
mentare o diferendelor dintre CELEI MAI BRUTALE EXPRESII A El — RĂZBOIUL— CA MIJLOC cestui eveniment. In încheie­ pu blicii Populare Polone, G. a nevoilor crescinde ale popu­
state. Lupta Îm potriva forţei şi DE REGLEMENTARE A DIFERENDELOR DINTRE STATE". re a luat cuvîntu! Jean Hu- Rădulcscu, vicepreşedinte al la ţiei din ţările membre ale
a războiului, răspundere p ri­ gonnot, profesor de istorie C onsiliului de M in iş tri al Re­ C A E R in dom eniul trans­
m ordială a tu tu ro r ţărilor, dic­ la Sorbona. pu blicii Socialiste România, p o rtu rilo r internaţionale si
tează Întreprinderea unor mă­ A. Apro. vicepreşedinte al
ce alt mod incom patibil cu mane, m ăsuri îndreptate spre SUEDIA. — O nouă invenţie suedeză in scopul ocupării spre asigurarea creşterii con­
suri efective pentru distruge­ scopurile N a ţiu n ilo r Unite. îndepărtarea p e rico lu lu i unui JAPONIA G uve rn ului R evoluţionar M un- tinue a n ive lu lu i de deservire
rea m ijloacelor înseşi de du­ Totodată, a relevat vo rb ito ru l, con flict nuclear, cum sin i crea­ a cit mai puţin teren pentru parcarea automobilelor Lift pen­ citoresc-Ţărănesc Ungar, M. a călătorilor.
cere a războiului, înfăptuirea acceptarea de către pu terile rea de zone denuclearizate, In capitala niponă, Asociaţia tru parcare realizat de întreprinderile Kalmor Verkstands AB. Lescciko, vicepreşedinte al C om itetul Executiv a exa­
dezarm ării. Soluţia logică, ce nucleare a angajam entului de încetarea z b o ru rilo r avioanelor de prietenie Japonîo-Româ- C o nsiliu lui de M in iş tri al U ­ minat şi a adoptai propuneri
se impune cu puterea eviden­ a jiu recurge la ameninţarea străine cu bombe nucleare nia a sărbătorit semicente­ n iu n ii R epu blicilo r Sovietice p rivind exam inarea unor pro­
ţei, o constituie realizarea de­ cu folosirea si la utilizarea ar­ deasupra te rito riilo r slatelor narul unirii Transilvaniei cu Socialiste. bleme economice generale (de
zarm ării generale, a dezarmă­ melor nucleare contra ţă rilo i europene si a in tră rii în p o r­ România în cadrul unei reu­ Arestări La şedinţa C om itetului E­ com erţ exterior şi financiare),
r ii nucleare in prim ul rînd. ce nu deţin asemenea arme, ar tu rile acestor state a unor na­ niuni festive. Ambasadorul xecutiv a participat, în con­ menite să contribuie lo Îm bu­
G uvernul român, a spus v o r­ fi în lr-o perfectă concordanţă ve subm arine şi de suprafaţă întrevederile la Madrid form itate cu Convenţia dintre nătăţirea în continuare a spe­
bito rul, se pronunţă In favoa­ cu stip u la ţiile D eclaraţiei cu străine cu arme nucleare la României la Tokio, Ion Dat- C.A.E.R. şi guvernul R epubli­ cia liză rii si cooperării în
rea efectuării, paralel cu efor­ p riv ire la Interzicerea fo lo si­ bord. cu, a făcut cu acest prilej M ADR ID 30 (Aqerpres). — cii Socialiste Federative Iugo­ producţie, precum si a ltr p ro ­
tu rile în direcţia dezarm ării rii arm elor nucleare şi term o­ Convinsă de faptul că rea­ o omplâ evocare a semnifi­ preşedintelui In urma m an ifestaţiilor stu­ slavia, A G rlieikov, membru bleme ale colaborării econo­
generale, a unor măsuri par­ nucleare, adoptata de A du na­ lizarea unui sistem durabil de caţiei actului de la 1 Decem­ denţeşti de vineri, ţinute sub al Vecei Executive Federale. mice st l cîhnico-ştiinţifice, fă-
ţiale cu caracter tranzitoriu, rea Generală la 24 noiem brie pace şi securitate în Europa brie 1918, In continuare a semnul luptei îm potriva repre­ Şedinţa C om itetului Exe­ rîn d recom andări corespunză­
în vederea dim inuării p rim e j­ 1961. trebuie să fie rezultatul stră­ avut loc o gală de filme ales al S.U A. siunilor, p o litia a arestat 200 cutiv a fost prezidată dc G. toare.
diei războiului ţ interzicerea da niilo r neobosite ale tu turo r documentare româneşti. de studenţi. Corespondentul Weiss, reprezentantul Repu­
folo sirii arm elor nucleare şi Ca ţară europeană, a sub li­ na ţiu n ilo r con tinentului, Româ­ din M adrid al aqenţiei UPI a­ b lic ii Democrate Germane, v i­ In legătură cu solicitarea
încheierea unei convenţii in ­ niat ambasadorul N. Ecobescu, nia, a spus v o rb ito ru l, îşi adu­ CHILE NEW YORK 30 (Agerpres). nunţă că im portante forţe po­ cepreşedinte al C o nsiliu lui do Vecei Executive Federative a
ternaţionale în acest scop, ca România acordă o im portanţă ce propria sa con tribu ţie la Preşedintele ales al S.U.A., liţieneşti, dotate cu maşini M in iş tri al RD. Germane. Iugoslaviei, C om itetul Execu­
deosebită rea liză rii securităţii
o măsură de primă urgenţă, în Europa. Edificarea securită­ această operă, actionînd cu Cu prilejul aniversarii se­ Richard N ixon. a avut vin e ri blindate şi cu cisterne cu La şedinţă a fost exam inat tiv a fost de acord cu 1 V ■
interzicerea experienţelor cu micentenarului unirii Transil­ la „ca rtie ru l său general", in ­ apă. sini masate în cartie rul şi adoptai raportul C om itetu­ rea colaborării R.S.F.I. Ir
ţii europene constituie, după hotărîrc pentru aşezarea ra­ cirul C.AE.R in domeni
arme nucleare, crearea de zo­ convinqerea gu vern ulu i ro ­ p o rtu rilo r interstatale pe baze vaniei cu România, la 27 no­ stalat la etajul 39 al hotelului U n ive rsită ţii din M adrid, unde lu i Executiv cu p riv ire la ac­
ne denuclearizate. noi, pentru elim inarea surse­ iembrie a.c,, ambasada new -yorkez „P ierre", întreve­ în cursul zilei de sîmbătă a tivitatea C o nsiliu lui dc A ju ­ d u strici de petrol şi gaz,
mân, una din problem ele cele
N. Ecobescu a declarat, în lo r de tensiune şi anim ozitate României din Santiago de deri cu o serie de personali­ izbucnit un incendiu într-una tor Economic Reciproc între Şedinţa C om itetului Ex,
mai im portante ale v ie ţii po­
continuare, că delegaţia rom â­ care pot pe riclita pacea, pen­ Chile a organizat o reuniune tăţi, p rin tre care fostul m inis­ din vechile clă d iri un ive rsita ­ sesiunile a X X I-a şi a X X Il-a tiv s-a desfăşurat in tr-o at­
litice a încercatului continent,
nă se pronunţă si ou această tru dezvoltarea colaborării pe cu membrii coloniei române. tru, W illia m Scranton, şi Hen- re. Nu au mai fost înreg istra­ şi principalele ei d ire cţii şi mosferă de prietenie frăţească,
care afectează p rin consecin­
fcazic pentru lichidarea baze­ ţele sale întreaga situaţie in ­ ţoale p lan urile şi continuarea Despre însemnătatea acestui ry Kissinger, directoru l progra­ te cio cniri între forţele de sarcini pe perioada im ediat deplină înţelegere reciprocă
lor m ilitare străine, pentru re ­ ternaţională Considerăm că tu ­ dialogului, ca factor esenţial eveniment istoric a vorbit în­ m ului dc studii In problem ele ordine şi studenţi. urm ătoare. şi unanim itate de păreri.
tragerea trupelor de pe solul tu ro r slatelor europene le re ­ al prom ovării încrederii şi îm ­ sărcinatul cu afaceri ad-inte- m ilita re al U n ive rsită ţii Har-
altor ţări. Generatoare de vine datoria de a acţiona de b u n ă tă ţirii clim atulu i p o litic rim, Gheorghe Luca, vard.
tensiune $i nelinişte, prezenţa o asemenea m anieră tncît pro ­ european. P urtătorul de cu vîn l al lu i
unor asemenea baze si trupe cesul destinderii să nu fie frî- In încheierea in te rve n ţie i PAKISTAN N ixon a declarat că In cursul
pe te rito riu l altor state are e­ nat, ci, dim potrivă, încurajat şi sale, ambasadorul român N i­ în tre ve d e rilo r au fost exam ina­ CURIER • CURIER • CURIER
fecte nocive asupra situaţiei colae Ecobescu. s-a re fe rit la Cu prilejul aniversării se­ te problem e de politică exter­
internaţionale in ansamblul ei. am plificat p rin toate m ijlo a ce ­ problem a fo lo s irii paşnice a e­ micentenarului unirii Transil­ nă şi s-au discutat eventualele
Totodată, delegaţia română se le, astfel îneît toate popoa- nergiei nucleare. vaniei cu România, M ihai nu m iri In v iito ru l guvern.
declară în favoarea interzice­ Magheru, a m b a s a d o r u l A genţia Associated Press re ­
rii u tiliz ă rii în scopuri m ilita ­ României în Pakistan, a or­ levă că cele trei în ttln iri a­
re a te rito riilo r submarine si­ ganizat o conferinţă de pre­ vute de Nixon în tim p de cinci A p ro xim a tiv 4 m ilioane de ofensiva pregătită de p a rti­
tuate în afara lim ite lo r ju ris ­ C r iz a p o li t i c ă zile cu H enry Kissinger au alegători din Venezuela v o r zani, m em bri ai U n iun ii Po­
dicţiei naţionale, prin încheie­ să. Ziarele pakistaneze au în tă rit speculaţiile p o triv it că­ desemna la 1 decembrie pe po rului A irica n Zlmbabwc.
rea unui instrum ent in te rna ţio­ manifestat un viu interes rora acesta ar putea deveni con­ noul preşedinte al re p u b li­ au provocat în g rijo ra rea o-
nal corespunzător. d in C o lu m b ia pentru istoria poporului silier personal al preşedintelui cii, la s lirş itu l unei campa­ fic ia iltă ţilo r din Rhodcsia.
Referindn-se la im portanta român şi dezvoltarea relaţii­ nii electorale, apreciate de Acestea au ordonat, după
problemă a garanţiilor, repre­ lor româno-pakistaneze. Ra­ în problem ele secu rităţii na­ observatori ca cea mal cal­ cum Informează agenţia As­
ţionale Kissinger este conside­
zentantul român a declarat că BOGOTA 30 (Agerpres). — ciat că asemenea m ăsuri u r­ dio Pakistan din Rawalpindi rat drept un specialist în pro­ mă din întreaga istorie a (?* sociated Press, m obilizarea
şi nevoia urgentă de n solu­ Colum bia cunoaşte, înce- măresc întărirea poziţiei l i ­ a transmis declaraţiile am­ rII. Cu toate acestea, armata unor im portanţe efective m i­
ţiona In mod satisfăcător a- pînd de vin e ri, o nouă criză b e ralilo r şi asigurarea unei basadorului român. blemele secu rităţii europene. a adoptat măsuri excepţio­ lita re in valea F lu viu lu i
ecastă problemă se află in ­ po litică care, după cum apre­ m a jo rită ţi a acestui partid la N A T O . si ale zonei M ării nale pentru a menţine o rd i­ Zambczi
tr-un raport de slrînsă in te r­ ciază agenţia Reuler, ,,ame- viito a re le aleqeri. Preşedinte­ M editerane nea in tim pul desfăşurării
dependenţă cu tra ta tu l de ne- ninţă v iito ru l coaliţiei F rontu­ le Colum biei a susţinut, de a­ scrutin ului. Aceste precau-
pro life ra re a arm elor nucleare, lu i naţional, alcătuit din două semenea, necesitatea a b o lirii l(un( sînt luate pentru a c-
statele care prin tratat renun­ partide, care guvernează a­ stării de urqenţă instaurate în vita repetarea atmosferei In oraşul canadian M ont-
ţă la aceste arme fiind pe de­ ceastă ţară de peste 10 a n i” . tară încă în urmă cu trei ani. •edarapa unul purtător aleg erilor din 1963, care s-au reai s-au deschis vin e ri lu ­
plin îndreptăţite să obţină ga­ Preşedintele colum bian, Car- Toate cererile sale au fost în ­ desfăşurat într-o stare de crările C onferinţei ţă rilo r din
rantarea efectivă a securităţii los Lleras Restrepo, a demis să blocate de Congres, ceea' extrem ă tensiune politică. emisfera occidentală pentru
lor. Do aici derivă înainte dc pe m em brii C abinetului do M i- ce a si determ inat de allfel de cuvtnt al M. a. e. încetarea războiului din
toate necesitatea ca puterile nişlri, ca urm are a unor pro­ prezentarea demisiei preşedin­ Vietnam . La dezbateri iau
care dispun de arme nucleare funde divergenţe de păreri nului, demisie respinsă de Se­ al R. D. Vietnam parte ap roxim a tiv 2 000 dc
telu i Restrepo, la începutul fi­
să^şi asume obligaţia solem­ dintre m em brii coa liţie i p ri­ G uvernul C eylonului a de­ delegaţi, p rintre care şi re­
nă pe de o parte de a nu u ti­ vind o serie de reform e con­ nat H A N O I 30 (Agerpres). — cretat vin e ri seara, ca u r­ prezentanţii din R.D. V ie t­
stituţionale menite să ducă la şi acţiunile comise de forţe­
In noile co n d iţii create, ob­ Un pu rtă tor de cuvînt a) le armate ale S.U.A. în j a r ­ mare a grevei generale a nam şi ai F.N.E. din V ie tn a ­
o liberalizare a regim ului. Lle­
servatorii p o litic i din Bogota M in iste ru lu i A fa ce rilo r E xter­ tea de sud a zonei de m ilita ­ fu n cţio n a rilo r publici, starea m ul dc sud. Sînt exam inate
ras Restrepo a declarat că,
consideră că preşedintele Co­ ne al R D. Vietnam a dat pu ­ rizate. de urgenţă Forţele de p o li­ o serie de probleme re fe ri­ JAPONIA, — Clădirea Shi-
Formarea noului după părerea sa, actuala coa­ lum biei va încerca să formeze b lic ită ţii o declaraţie în care In declaraţie se arată că la ţie au ocupat im ediat d ife ­ toare (a intensificarea cam­ zuoka de 57 m înălţime —
liţie dintre partidele liberal şi
conservator ,,nu mai întruneş­ acum o nouă coaliţie, oferind este condamnată bombardarea 27 noiem brie avioane am eri­ rite puncte strategice din paniei în favoarea înce tă rii una din cele mai moderne
capitala ţă rii.
Concom itent,
războiului dus de S.U.A. îm ­
guvern japonez te co n d iţiile pe care le con­ posturi m inisteriale reprezen­ de către aviaţia S.U.A. a pro ­ cane au bombardat lo ca lită ţile nouă u n ită ţi ale m arinei şl p o triva poporului vietnam ez construcţii aie oraşului Tokio.
ta n ţilo r altor grupări politice
vinciei Quang Binh — te rito ­
sider indispensabile pentru în­ Ly Ninh. Bao Ninh şi Hien arm atei terestre au fost pu­ şl pentru retragerea trupe lo r
TO K IO 30 (Agerpres) — Du­ deplinirea program ului g u ve r­ aliate in opoziţie. riu al R D. Vietnam , precum N inh din provincia Quanq se la dispoziţia în a ltu lu i co­ americane din Vietnam . • • •
pă intense consultări cu d i­ nam ental". Un mare număr de Binfi. La 25 şi 26 noiem brie mandament al armatei.
verse fracţiun i ale p a rtid u lu i qu vem atori p ro vin cia li şi-au un ităţi ale arm atei americane • • • Jumătate din num ărul po­
acţiune conside­ Interviul premierului francez
de quvernăm înt, Partidul li- prezentat la rln d u l lor dem i­ au efectuat o serie de opera­ • • • liţiş tilo r şi po m pierilor din
beral-democrat, prim ul m inis­ siile, într-o ţiu n i în partea de sud a zo­ Cel mai marc calendar ro ­ oraşul N ew ark (stalul New
tru, Eisaku Salo, a anunţat sîm- rată ca urm ărind să olere m i­ nei dem ilitarizate, care au dus Cu p rile ju l sosirii în T u r­ man cunoscut a fost găsit de Jcrsey), au început Ieri o
bătă dim ineaţa componenţa nou­ nă liberă preşedintelui ţă rii PARIS 30 (Agerpres). Intr-un vila b ile anum ite urcări „A m .la pierderea v ie ţii unor lo c u i­ cia a noului ambasador al arheologi sub basillca Santa grevă pentru sp rijin ire a ce­
lu i guvern. Din noul guvern fac pentru a forma un nou gu­ in te rviu acordat posturilor de vrut să evităm devalorizarea, tori paşnici şi au provocat pa­ Statelor Unite, Roberl Ka- M aria M agglore, una din re rii lo r de sporire a sala­
parte K iic lii A ic lii, m inistru al vern. radio franceze, prim ul m inis­ a spus el, care ar fi avut drept gube m ateriale. raer, studenţii (urci au des­ cele mai celebre biserici din riilo r P o liţiştii şi pom pierii
afacerilor externe, Takeo Fu- Disputa dintre lid e rii p a rti­ tru, Couve de M u rville , a de­ rezultat o sporire masivă a C ontinuînd actele aqresîvc făşurat dem onstraţii antlam e- capitala Ita lie i. C alendarul a fla ţi în grevă au cerut să
kuda, m in istrul finanţelor, Kir- delor libera l şi conservator a clarai că m ăsurile de urgen­ p re tu rilo r pentru fiecare fran­ îm potriva R epublicii Demo­ rlcanc pe aeroporturile din este o pictură m urală datind fie consideraţi în „concediu
chf A rila , m in istrul apărării fost provocată de in te n ţiile tă nu reprezintă o m odificare cez". Referindu-se la re la ţiile crate Vietnam şi poporului Istanbut şl A nkara. Au avut din anul 332 al erei noastre. m edical*.
naţionale şi a lţii. preşedintelui Reslrepo de a a p o litic ii economice a Fran­ franco-americane, Couve de vietnamez, se spune In decla­ loc cio cn iri cu poliţia, care Fiecare lună ocupă un pa­ • • •
Formarea noului guvern ja ­ menţine la actualul nivel nu­ ţei, ci numai o „accelerare a M u rv ille a declarat : „Trăim raţie, Statele Unite sfidează a arestat 17 studenţi. nou de 150 centim etri în ă l­
publică
m ondială
din
opinia
ponez cerută de către Conven­ aplicării lo r". El a subliniat că într-o lume în care nim eni nu ţim e şi 45 lăţim e, panourile Studenţii din M adrid
ţia P artidului liberal-dem ocrat, m ărul m em brilor Camerei de­ guvernul urmăreşte să în fru n ­ are interes să încurajeze aven­ lumea întreagă si din S.U.A. # • * fiin d despărţite unele de a l­ au organizat „o zi de
a fost determ inată de noua pu ta ţilo r şi Senatului şi de te concurenţa străină, sporind tu rile monetare, pentru că e- G uvernul R.D Vietnam con­ tele cu p ictu ri reprezentind acţiu ni îm potriva repre-
distribu ire a forţelor în partid a se stabili o nouă repartiza­ e xp orturile şi in vestiţiile. xislă o regulă p rivito a re la damnă cu holărîre acţiunile T ribu na lul din Darmstadt scene agricole şl rustice. s iu n ii". P oliţia a înterve-
după alegerea lu i Eisaku Salo, re a m andatelor in Congres Şeful guvernului a anunţat aqresive ale S.U.A. si decla­ a condamnat vin e ri, Ia pe­ n it cu bru ta lita te contra ma-
pentru o treia oară. ca preşe­ că a u torităţile vo r acţiona cu solidaritatea p rincip alelo r m o­ ră că Statele Unite vor purta depse între 4 şl 15 ani, şante • • • n iie s ta ţillo r organizate în d i­
pentru fiecare provincie. nede". toată răspunderea pentru ele. foşti o fiţe ri şi subofiţeri SS.
dinte al pa rtidu lui şi ca prîm- ferm itate pentru con tro lu l pre­ fe rite facultăţi. La Facultatea
La Paris a luat slirşit v i­
m inistru al Japoniei. Partidul conservator a apre­ ţu rilo r, cu toate că sînt ine- în v in u iţi de crim e de război. neri seara cea de-a 5-a reu­ de filo zofic, forţele de p o li­
Condam naţii s-au
făcut v i­
novaţi de participarea, in U- niune consultativă a ţă rilo r ţie au pătruns in clădire
Discursul preşedintelui cralna, in lim pu! celui de-al semnalare ale T ra ta tu lu i a­ pcntnt a-i dispersa pe stu­
doilea război mondial, la e supra A n ta rcticii — S.U.A., denţi. La Facultatea de ş tiin ­
ţe economice s-a produs o
U.R.S S..
Republicii Populare xccutarea în masă a m ii de lia, A frica Argentina, A u stra ­ ciocnire in tre p o liţie Şi stu­
c iv ili. In cursul procesului,
sud. Belgia.
de
denţi.
care a durat mal m ult de 14 Chile, Franţa. Marea B rita­
a Yemenului de sud luni, au fost audiaţi 175 de nic, Japonia. N orvegia şi
m artori din mai m ulte ţări. Noua Zeelandă. P articipanţii
ADEN 30 (Agerpres). — pentru crearea unor noi între­
Preşedintele R epublicii Popu­ prinderi. « la dezbateri au adoptat o se­ După cum relatează agen­
lare a Yem enului de sud, Kah- Preşedintele A l Shaabi a rie de recom andări privind ţia Associated Press, preşe­
tan A l Shaabi, a rostit vineri subliniat In cuvintarea sa pe­ In valea F lu viu lu i Zam- dezvoltarea cooperării în do­ dintele ales al Statelor U ­
seara un discurs radiodifuzat ricolele care planează asupra nite. Richard N ixon. a p ri­
cu ocazia aniversării prim ulu i Yem enului de sud din partea bezi se semnalează o in te n­ meniul tele com u nica ţiilo r si mit o petiţie din partea unui
an de Ia obţinerea indepen­ elem entelor ostile regim ului sificare a a cţiu n ilo r un ităţi- ■ m eleorologlel, precum şi în grup de 11 studenţi, în care
dentei. Făcînd o succintă tre ­ republican, în frunte cu sul­ lo r de guerilă africane. Se legătură cu protejarea fau­ se cer acţiuni menite să pu­
cere în revistă a situa ţiei in ­ tanii şi em irii fostei federa­ pare că relatările ce circulă nei şî flore i acestui conti­ nă capăt „foam etei larg râs-
terne, el a arălal că în po­ ţii a A rabiei dc Sud, care sînt Ia Sallsbury, în legătură cu pîndite* din m ulte regiuni
fida numeroaselor greutăţi fi­ s p rijin iţi de A rabia Saudită. nent ale S.U.A Cei II studenţi
nanciare prin care trece ţara. El a anunţat că forţele arm a­ au declarat săptămlna trecu­
au fost obţinute succese pe te au capturai recent un qrup tă o grevă a foamei în semn
Barbados a sărbătorit simbătă cea de-a doua a n ive r­
calea dezvoltării economice $i de mercenari care se aflau în sare a independenţei, după cc tim p de 300 dc ani a fost o dc sp rijin feţă de petiţia lor.
sociale a R epublicii Populare solda foştilo r sultani şi că a­ Peste 2 500 dc persoane au
a Yem enului de sud, am in­ ceştia vor fi de feriţi justiţiei. colonie a M a rii Britanii. Această insulă, cu o suprafaţă de semnat p e tiţii care sp rijin ă
tind că in dom eniile educa­ De asemenea, Shaabi a a- 430 km pătraţi $1 250 000 lo cu ito ri, a obţinut succese rem ar­ acţiunea studenţilor. In aces­
ţiei, cu ltu rii, sănătăţii pu b li­ nuntat că un ităţile de aviaţie cabile in diversificarea a g ric u ltu rii, ceea ce a pus capăt de­
ce si construcţiei de drum uri sud-yem enile nou formate avi pendenţei sale aproape totale faţă dc producţia de trestie te mesaje se arală că „m u lţi
situaţia s-a îm bunătăţit mult. distrus In cursul acestei săp- de zahăr. Au fo it obţinute succese si în dom eniul dezvoltă­ oameni din S.U.A pot mînca
rii industriale şi a turism ului.
De asemenea, In scopul solu­ tămîni un convoi dc 25 dc ce doresc, in tim p cc săra­
ţion ării actualelor d ificu ltă ţi autovehicule m ilita re inamice Festivităţile independenţei vor dura trei zile. Cu acest cii se află într-o permanen­
economice, au fost luate unele In apropiere de localitatea p rile j se vor desfăşura numeroase m anifestări culturale şi
întreceri sportive.
măsuri pentru reducerea chel- Beihan. Dacă cercurile rega­ tă „grevă a foamei*.
lu ie lilo r adm inistrative, creş­ liste vo r încerca in continua­
terea d ife rite lo r taxe, în re să stăvilească mersul îna­
special pe produsele de lux, inte al Yem enului de sud —
a subliniat In încheiere Al
şi se intenţionează să se ex­ CURIER • CURIER - CURIER
R.S.F. IUGOSLAVIA. — Noul cartier al Zagrebului, capitala Croaţiei — „Novi Zagreb1'. tindă cooperarea tehnică şi e­ Shaabi — acestea vo r prim i
fo rţe lo r
credincioase
riposta
conomică cu numeroase ţări republicii.
REDACŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA ZIAR U LU I i str. Dr. Petra G roza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. - TIPAR UL» întreprinderea poligrafică H unedoara-D eia.