Page 2 - Drumul_socialismului_1969_05

c n n s iL IL! S O C IA L IS M U L U

TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC

Salt dea mia — zt dc popas in
Unu A lai. Te ştim dintot
ASCENDENTE primăvara, născută din aş
leptarca luminii. Vii să re­
pe verticală pet i biografii, să traversezi
virste in circuitul vieţii u-
manc, iu ne regăsim iar in
PE TREPTE tine. Legam ziua la dc ger
minaţic. dc fertilitate.
de
împliniri. Soarele tău
s a
cuibării iar in firul ierbii,
in floarea de cais, in creau
ga dc arminden adusă din
DE BELŞUG începe să germineze recolta lui '69. îmbogăţită cu codrul inveşminlat in tine­
reţe şi prinsă-n poarta ca­
coordonata mecanizării, agricultura judeţului este
prezentă in şirul prefacerilor contemporane. Intr-o sei.
autentică bătălie cu timpul, peste 500 tractoare şi De ciur/, oare. creanga de
tot atîtea semănători mecanice conferă milenarului arminden poposeşte ta
An c’e an înscriem în lariat, în 10GB a crescut la „ritual” al insăminţârîi valenţele modernizării, cu purfi ? Odinioară, ca stătea
cai ten realizărilor cifre .şi 1 410 lei, sporul fiind reali­ „graţia metalică" a cailor putere. acolo pină in miezul verii,
lapte fără precedent în is­ zat pe seama aplicării mă­ — Valoarea mani agriculturi cooperatiste consta cind aurul spicului cădea
toria poporului nostru Pe surilor de majorare a sala­ tocmai în folosirea maşinilor de marc randament sub tăişul secerei, ca prima
aceste străvechi plaiuri ro­ riilor şi a creşterii produc­ care sporesc rodnicia muncii cooperatorilor — ne de­ piine a anului să fie coaptă
mâneşti am învăţat să pro­ tivităţii muncii in industrie Vedere parţială a noului obiectiv minier — cariera de dolomitâ Crăciuneasa, care a clara tovarăşul Lucian Tona, preşedintele C.A.P. Ha­ pe vatra încinsă dc jărati­
ducem mai multă fontă, o­ cu 10,1 la sută fata de 1967. fost dată in folosinţă cu 2 luni mai devreme. Ea are o capacitate de producţie proiectată de ţeg. Avuţia obştească a unităţii noastre este în con­ cul primelor crengi dc ar­
ţel, am construit furnale şi Au crescut şi veniturile bă­ 500 000 tone dolomitâ brută anual. p0t0 . ROMEO ONOIU tinuă creştere, în aceeaşi proporţie cu bunăstarea mindeni. Aşa spuneau bu­
oţ.clării noi, laminoare, mi­ neşti ale populaţiei din co­ cooperatorilor. nicii. Copilăria noastră a
ne noi, care se înscriu pe operativele agricole de pro­ Dar anii sfertului de veac de la eliberare r.e ca­ găsit mesteacănul împodo­
traiectoria industrializării ducţie cu 30,1 la sulă faţă Aproape de cealaltă extre­ racterizează şi prinli*-un deosebit de amplu proces bind poarta casei părinteşti.
socialiste cu atributele ca­ de acelaşi an 1967. mitate a Văii Jiului, la Lu- dc emancipare spirituală a tuturor oamenilor muncii. Se spune» cu nu era casă
racteristice epocii noastre : Pentru ca tabloul creşte­ STINDARDE peni, avea loc în acelaşi timp Şcoala, principal factor dc civilizaţie şi izvor dc cul­ cu fată dc măritat la care
modern, productivitate ri­ rii veniturilor populaţiei o altă demonstraţie de ceea tură. a devenit o permanenţă şi o necesitate a ani­
dicată să fie complet, mai adăugam ce inseamnă puterea dăruirii. lor noştri Dinamica înscrierii în şcoli constituie ea flăcăii să nu prindă, la
porfi, crengi de armindeni.
Industrializarea — poli­ faptul că cele provenite din Faptul avea loc în sectorul însăşi o mărturie elocventă a ridicării nivelului dc Veneau noaptea, tijitit, ca
tica partidului de ridicare a pensii au sporit cu 9,1 la ÎNFLĂCĂRATE V, stratul 3. Aici sc lucrează cultură şi civilizaţie al maselor. Numai în acest an dc zorii zilei dc-nlii să găseas­
valenţelor economice a sută faţă de anul prece­ exclusiv in abataje frontale invăţămint. în şcolile de cultură generală avem în­ că armindenul juc'tndu-şi
României socialiste — este dent, iar alte peste 9 mili­ cu un înalt grad dev mecani­ scrişi cu 64.0 la sulă mai mul(i elevi ţaţă de 19G0— frunzele in trcmurul zefiru­
pe meleagurile Hunedoa­ oane lei au fost acordate zare. Nu intimplălor sectorul 196!. iar în învălămintul profesional cu 88 6 mal
rei o prezentă care a intrat din fondurile statului drept Ieşim la demonstraţie cu de zile. Adăugaţi la aceasta acesta dă o treime din pro­ mul ti în acelaşi interval dc timp — ne-a relatat to­ lui, ca şoaptele lui să poar­
deja in cotidian. Pentru ajutor către populaţie. stindarde purpurii, semn al faptul că la întreaga lucrare ducţia minei şi 7 la sulă din varăşul Ilic Avram, inspector general al Inspectora­ te vorbele dc dragoste ale
noi a devenit obişnuit mo­ Creşterea puterii de cum­ luptei proletare. Lc purtăm nu s-a puşcat nici măcar o cca a întregului bazin carbo­ tului şcolar judeţean flăcăului spic draga lui.
mentul botezului focului, părare a oamenilor muncii pe braţe în primele rînduri. dată. că lotul a fost scos din nifer. In abatajul nr. 1 est. Cultura, alt atribut al contemporaneităţii socia­ Un cite ori — copii fiind
al semnării certificatului se materializează în sporul Acolo e locul lor. In muncă ciocan dc abataj. condus dc minerul Petic Con­ liste. înregistrează o masivă pătrundere in mas*» — n-am ascultat, iu taină,
de naştere a unui nou o- de produse desfăcute aces­ sint în frunte comuniştii. A­ înainte de toate acestea in­ stantin, avea loc o neobişnui­ Numai în judeţul nostru există 17 cluburi, G case d^ noaptea, să desluşim acele
biecliv A devenit obişnuit tora Primul trimestru este colo o locul lor Se situează să Mihai Dumbrăveonu posedă tă desfăşurare de forţe meca­ cultură. 1G centre de radiolicarc. 216 cinematografe, şoapte. Desluşisem insă alte
omul caic se califică, sau o adevărată culme marcată ci înşişi in mod conştient ast­ o altă recomandare. infinit nice şi intelectuale. Dar. la a- 383 cămine culturale în eare-şi valorifică talentul vorbe, rostite in taină, de
se recalifică, intr-o no\ia faţă de perioadele prece­ fel. mai înaltă dccit toate celelal­ cca oră nimeni nu bănuia că mai mult de 700 formaţii artistice de amatori. bărbaţi, lot sub creanga de
meserie. Nu întîmplător ju­ dente corespunzătoare, va­ ..La mina Pclri la se pune te. din caic se desprind, mai dc aici va ieşi ccca ce nu­ ..Biografiile anului 25. Şantierele prezentului mesteacăn dc (a porţi. Prin­
deţul Hunedoara se află pe loarea totală a mărfurilor dc cîtva timp problema rea­ lucind, celelalte, anume — mim in mod curent aulodc- prefigurează saltul vertiginos înainte, zborul temerar deam frinturi de cuvinte :
al doilea loc în ierarhia ju­ reprezentînd mai mult de este comunist, este acel stin­ spic viitor. înfăptuirile de azi pun temeliile dezvol­ „S u r d u c „ o r a şapte
l.i
deţelor în ceea ce priveşte 575 674 000 lei. Intr-un sin­ lizării unor viteze mari spre dard caic la marca demonstra­ păşirc. Abia la sfirşitul lunii tării de perspectivă, pe care o prevedem .şi calcu­ „steagul tricolor...", ,,in po­
lucrările dc deschideri
s-a conturat realitatea. A fost
numărul de salariaţi la gur trimestru ! straturile dc cărbune. Aceas­ ţie a muncii merge viguros in lăm cu rigurozitate ştiinţifică, cu deplina conştiinţa iană. la Gambrinus", „dra-
1 UOO locuitori, cu mult pes­ Am consemnat cileva ci realizată o in.liniare de 43.3 a înaltelor responsabilităţi sociale generale de vas­ jiclul roşu..", „fanfara...n —
te media pe ţnih. Pentru Irc Ele reprezintă materia­ ta cere însă o anumită orga­ frunte. m in frontal. Brigada a ridi­ tul proces al edificării socialiste a judeţului Tocmai dar nu lc desluşeam sensul.
a exprima mai elocvent lizarea politicii partidului nizare. o aprovizionare ire­ (Jind şi-a luat noua răspun­ cat productivitatea muncii pî­ de aceea, putem afirma acum cu precizie că în 1970 II întrebam, uneori., pc lala.
gradul de industrializare a şi statului nostru socialist proşabilă, dar mai ales tre­ dere Mihai Dumbrăveanu a nă la 9,15 tone pc post. Poale înfăptuind prevederile Congresului al IX-lea al
judeţului nostru este sufi- . pentru satisfacerea cerinţe buie oameni harnici, pricepuţi, format o nouă brigadă, cca pe că toate acestea nu reprezin­ B C R . vom produce cu 31 la sută mai mult oţe!
cicnt să amintim faptul că lor mereu creseînde ale dc nădejde. Intr-o asUcl dc caic o condusese pînă atunci tă nimic pentru un nciniţial faţă de 19G5, vom extrage şi prepara minereu de
ocupam primul loc pe tară oamenilor muncii, reprezin­ situaţie minorul Mihni Dum- lăsind-o intactă. Ca secretar dar exprimate altfel... 23 401 fier cu 42,6 la sută mal mult fală dc acelaşi an. vom
în ceea ce priveşte produc­ brăvcanu. şef de brigadă in al comitetului dc parlid din tone dc cărbune dinlr-un sin­ furniza cu 58,5 la sută mai multă energic electrică,
ţia globală industrială ex­ tă cea mai de sus treaptă sectorul N. şi-a luat ca de sector cunoaşte bine oamenii gur abataj într-o lună. Re­ toate încadrate în creşterea generală a producţiei
primată în lei pe locuitor a bunăstării pe care am a­ alîtca ori pină acum. răspun­ şi i-a ales nu atît după nive­ cord ! globale cu 45,4 la sută fată de începutul cincinalului
— 2G 448 — aceasta fiind tins-o pînă in prezent. Dar derea dc a executa una din lul de calificare, cit după pu­ Acestea sint doar două din O creştere corespunzătoare se va realiza şi in do
de 2.3 ori mai mare decît avem in faţă perspective aceste lucrări. terea dc dăruire. Noua briga­ stindardele cu caic minerii meniul social-cultural. Să amintim numai faptul cA Armia-
media pe ţară, judeţul Hu­ Mihai era suficient dc bine dă a trecut să sc înfrunte eu Văii Jiului se prezintă la de­ în 1970. pentru ocrotirea sănătăţii, vom avea cu
nedoara situîndu-se înain­ noi de belşug, pe care le recomandat dc citcva prece­ slînca ba sfirşitul primei luni monstraţia dc 1 Mai. Stindar­ aproape 400 medici mai mulţi dccil în 1965
tea Braşovului, Timişului şi vom împlini cu siguranţă dente. Conduce o brigadă de de lucru — izbîndă ; a fost de purpurii, stindarde înflăcă­ ...Acesta va fi saltul anului 1970. parte integrantă
a altoi judeţe cu vechi tra­ pentru că avem un condu­ înaintări dc peste 10 ar,i. A- realizată o înaintare dc 1003 rate. din grandiosul salt pe verticala construcţiei socia­
diţii industriale. cător ÎMelept — partidul. şndar, experienţa era una din metri liniari dc galerie. Re­ liste, coordonata permanentă şi definitorie a anilor
Aceste salturi încrustate în recomandări. Cu numai o lu­ cord ! A. CORNESCU noştri.
oţel şi cărbune, în lemn S. POP nă în urmă brigada pc care
sau minereu smuls adîncu- o conducea a săpat un plan r
iilor, au rezonante adînci înclinat dc 70 m in numai 20
în viata oamenilor. Oraşele Obişnuim în ocazii cum e sal şi col de prestări de ser­ vom sărbători „nunta de ar­ pomi văruiţi şi trotuare
si satele noastre se află cca de astăzi sa aruncăm vicii. baia populară şi bru­ gint” cu epoca nouă. Prin curate, cu arbuşti plantaţi
intr-o cuntjnuă metamorfo­ o privire în urmă. Ce am tari. i satului. Aşa au închi­ munca. a cărei sărbătoare pe margini de trotuar şi
ză spre modern şi confort făcut din cîte erau dc făcut? puit arhitecţii perspectiva o cinstim pentru a douăzeci şi Hori abia sădite, vorbeau par­
Din nou cifrele sînt acelea Constatăm că, asemenea no­ salului ; deocamdată pentru patra oară liberi, s-a aprins că trecătorilor despre dra­
care exprimă sintetic efor­ uă, oamenilor, oraşul sau centrele comunelor Baia de lumina electrică pe mai mult goste.! dc frumos şi ordine Ne mîngiia pc creştet : „Lă­
turile statului nostru pen­ salul nostru s-nu gătit în Cnş. Dubea. Ghelar. Sarmi de trei sferturi din salcie a săteanului, dc noile lui saţi, copii, cind veţi creşte...
tru ca vin fa să ne fie mai haine frumoase, eă pentru zcgelusa. Şuimuş. Velei. Va­ judeţului Prin munca oame­ gusturi cultivate pnn reali­ Numai cu atunci va fi alt­
îmbelşugată. La cele 2 680 haina asta am „tors" şi am ta. Gcongiu. în viitorul a­ nilor s-au construit, la sato tăţi văzute sau trăite în al­ fel.,*. „Tăticule, dar la toa­
'umilii care au trăit în anul ..urzit firul” cu miinile şi propiat pentru comunele cămine culturale, biblioteci, tă parte Un pic de suflet, te casele sint fete de mări­
.recul bucuria mutării *. în­ cu mintea, neîntrerupt. dc o parte din timpul lui liber tat ? Uite, armindeni, la fie­
casă nouă, în primele patru la o sărbătoare a neamului dăruit muncii pe care el o care poartă\
luni ale lui ‘69 s au mai a- la alta, de la o sărbătoare a cinsteşte l-au făcut sa şi do­
dau gal 5)6 iar pînă la sfîr- muncii Ia alta, de la un so­ rească satul mai frumos. In- Odată, tot copii eram, pe
şi'.nl anului alte 3 451 de roc la altul, cu hărnicie de tro astfel dc tovărăşie a uliii şi pe strada mare „tre­
familii vor păşi pragul noi­ albină. Aşa-i la oraşe, aşa e unor astfel de realităţi par­ cea" o pădure dc steaguri
lor apartamente şi Ia sote. DE TOATE că şi cilrclc prind grai. In tricolore, roşii şi (le meste
Ne am făurit de-a lungul Pentru ca salul hunedo- marea întrecere dintre jude­ ecni. Crenguţele jucau iu
zbuciumatei noastre istorii rean să poată fi comparat ţe pentru ccl mai frumos, miinile oamenilor şi oame­
vise de prosperitate şi bu cu toată îndrăzneala ee ti-o cel mai bine gospodărit, sa­ nii nu mai vorbeau in şoaji
nâstnre. Mulţi vrednici bar dă faptul împlinit cu altele tul hunedorean a răspuns tă. Strigau, cintau. Era o
baţi ai neamului şi-au în­ din judeţele antrenate în în­ SĂRBĂTORILE... pînă acum cti lucian de veselie cum nu mai văzu­
chinat şi jertfit viaţa pen­ trecerea pentru dobindirea peste 19 milioane lei E va­ sem. „Trăiască primul Iu­
tru împlinirea lor Ele au superlativului dc „cel mai loarea hainei de sărbătoare tii Mai liber P Am alergat,
fost înscrise in planuri, frumos, cel mai modern, cel De tonte sărbătorile haina l-am căutat pe tata iu co­
dezbătute în congresele co­ mai bine gospodărit1’, minţi se înnoieşte Dar cea de a­ loană să ne spună de ce c
şi mîini omeneşti s-au fră- cum o sărbătoarea muncii primul Iutii Mai liber 7*
muniştilor şi transpuse. Li­
mintat. Satul hunedorean a­ si munca dc înfrumuseţare a- Au trecut multe primă
nul după altul, cu regula­ re acum un punct dc pleca­ Gurosoda. Băeia, Baru. Ra cinematografe, mii de loru prcciatâ la această valoare e veri dc atunci, şi-s parcă
ritate matematică. în reali­ re bine definit in această pol Iu Mare, Romus, Turdaş, înţe individuale, mii de mc- un efort cetăţenesc Comu­ ere multiple, concentrate iu
tăţi pe care le trăim in ca­ întrecere In urmă cu un an Geoagiu. Iri pătraţi dr spaţii comer­ nele Geoagiu. Baia de Ciiş clepsidra, aşa cum soarele
litate de beneficiari. Al şi ceva se hotăra ea satele Satul hunedorean are o ciale. Zam au încheiat in primul s-a cuibărit in firul ierbii,
să se dezvolte după criterii idee concretă după care e­ ..pluton” această primă eta­ ut floarea da cais, in ra
lX-lea Congres al partidu­ Nc-am angajat să proiec­
ştiinţifice. Minţile şi miini­ voluează către atributul dc pă a marii întreceri. mul de mesteacăn prins iar
lui a hotârîl ca pină la le arhitecţilor au închipuit modern tăm o lumină nouă asupra A/i e sărhnionrra dc cinstire ta porf.i. Ere multiple, con­
prezentului salului. Lumina
sfîr.şiUil actualului cincinal perspectiva satului. Au în­ Am început cu perspectiva aceasta e a unui adevăr tră­ n muncii. Dor salul si a pus* centrate intr-un sfert de
salariile să crească cu 25 chipuit-o în schite de siste­ pentru că doream să proiec­ it — satul hunedorean caută încă de ieri drapele şi ar­ veac, aureolat de nbinzile
matizare a comunelor, după tăm o lumină nouă peste pre­ mindeni la porţi : la porţile
la sută Şi, an de an am tendinţa lor firească de cen­ să se apropie tot mai mult cele noi. la ferestrele case­ cucerite cu bretele, cu min­
fost martorii măsurilor lua­ tralizare a populaţiei. Au zentul salului ; al satului în de oraş Ideea arhitecţilor lor celor noi. Sărbătorite tea de cei care odinioară
care economia agrară se îm­
cu privire la perspectivă a
te de partid şi guvern pen­ închipuit-o pe alt plan în pleteşte aproape la tot pa­ început să prindă viată neamului vin şi trec Ală­ purtau steagul ascuns sub
haina, desfaşurindu-l in fa
tru înfăptuirea acestei ho- detalii ale contrelor (ivire ale sul cu cea industrială şi-l Am străbătut zilele aces­ turi de oraş. salul Ic cin­ (a coloanei in dimineaţa dc
investeşte cu un specific steşte cum sc cuvine, apoi
tărîii. Dacă în 1967 salariul comunei din care să nu desprins dinlr-o idee mai tea eîlevn sate luinednrenc. îşi urmăreşte cu aceeaşi per­ Unu Mai. cucerite de copiii
mediu în judeţul Hunedoa­ lipsească — alături de şcoa­ mare,. înfăptuită fără aba­ Simţeam un suav miros dc severenţă linia dezvoltării care atunci întrebau mereu :
ra a fost de 1 372 lei pe sa­ lă, dispensar, sediu adminis­ teri pe plan naţional. floare de cireş. Ulicioare cu­ lui „De ce?* şi caic azi işi
trativ — magazinul univer­ Sintem in anul în care rate, cu case aliniate, cu ION CIOCLEI poarta fiii pe umeri in co­
loana încurcată dc soare.
Am prins din nou la porţi
frunzare verzi şi (limtnea-
ta-i luminată de razele a-
notunpului tiuăr şi uman al
socialismului in care
am
ţionale : ei sc numesc Parti­
EPISOADE DINTR-0 dul. Cunoştinţe despre univers crescut şi r.e am maturizat
Ne regăsim iu frumuseţea
. V-am ascultat, fraţi plu­
gari, povestind cum aţi înte­
bil. mai trainic, mai înălţă­
meiat cooperativele agricole şi Căminele culturale din tinţe despre univers". zilei cu tot ce avem mai no­
tor in noi. Trăim sentimen­
cite minuni săvîrşiţi in mun­
EPOPEE NETERMINATA ca laolaltă, din înfrăţirea ins Rapoltu Marc şi Roşcaţii rial documcniar atractiv, ţă, Terra sc sprijină pc u-
Ilustrate cu un mate­
tul cu. in această diminea­
au fost gazdele primelor
cu ins, umăr )a umăr, vatră
expuneri din ciclul do
aducind numeroase cle­
cu vatră, ogradă cu
ogradă,
sat cu sat, ca să fiii în sfîrşît conferinţe —■ organizat mente inedite, expune­ meri puternici de muncitori,
sentiment izeorit din foita
un singur popor al unui sin­ de Comisia judeţeană rile „Universul nemărgi­ uriaşă a solidarităţii, ce
1 Mai r, avut in fiecare an găzi cereau conducerilor de de al doilea. Se vede că pri­ bieclîve industriale de mare gur pămint. Miracolul revolu­ pentru răspîndireo cu­ nit şi veşnic" şi „Pămîn- vrem să fie crainic al nă­
0 ţinută proprie, individuali­ întreprinderi să le mărească mii cinci ani au însemnat o însemnătate pentru economia ţiei s a împlinit". noştinţelor ştiinţifice din tu! şi locul său în uni­ dejdilor in lupta comună
zată In fiecare an am simţit, normele de lucru cu 15, 20, considerabilă acumulare de naţională : furnalele 5 şi 6, Am li rea t apoi treaptă cu cadrul Comitetului jude­ vers" au fost audiate cu şi dreaptă pentru fericire,
într o anumită modalitate re­ 30 şi chiar 50 la sută. Suflul valori materiale şi de gîndire. nglomeralorul de minereu, treaptă, sub impulsul puternic ţean pentru cultură şi deosebit interes dc către pentru pace.
petarea sărbătorii Repetare ? revoluţionar, avînlul în mun­ De aceea, am început să pe­ termocentrala, bateriile de al Congresului al IX-lea şi artă — pc tema „Cunoş­ participanţi.
Avem la îndemînă un film al că, generat de schimbările dalăm mai energic pc elemen­ cocs, oţelâriile electrică şi Conferinţei Naţionale ale Ne regăsim tu lumina a-
ultimilor douăzeci dc ani. :n calitative ele după August te calitative, nerenunţînd nici Martin nr. 2, blumingul de partidului. A început o ade­ ccslci zile mai veseli, mai
care sini prezente cu prgg- 1944, îşi spuneau cuvîntul răs­ o clipă la cantitate începem 1UUU mm şi altele Creştea vărată reorganizare economi­ încrezători, mai minări de
nan|ă actele specifice fiecărui picat, lăsînd o secvenţă deo­ să vorbim mai răspicat de­ vertiginos potenţialul nostru că şi socială de amploare lâ- izbinzilc noastre. Am vrea
1 Mai: este vorba dc colecţia sebit clc expresivă în epo­ spre productivitate, preţ de economic. iă precedent. Epopeea se mul­ să gravăm pc lespedea zi­
ziarului nostru. Am luat ca peea eroică ce se desfăşura. cost, personal neproductiv, e­ Anul 1961 poate fi numit, tiplică în dimensiuni, capătă lei succesele adunate în ze­
mărturie această sursă pen­ Secvenţele următoare păs­ conomii... Făceam o veritabilă pe drept cuvînl, anul călită-’ amplitudini şi implicaţii ne- cile dc milioane dc lei dă­
tru că ziarul a fost clintot- trează aceleaşi amprente : La întoarcere cu fota şî cu toată ţii. La chemarea partidului maiîntîlnite. Partidul ne chea­
deauna o oglindă a evenimen­ Petroşani şi Hunedoara, lo­ puterea spre o economie mai colectivele tuturor întreprin­ mă la gîndire proprie, să stăm ruiţi tării, in această primă­
telor politice şi sociale. zincile zilei erau : mai mult judicioasă, mai raţională. derilor din ţara au deschis cu picioarele bine împlîntate vară. de oamenii muncii dc
lupta pe un front larg pentru
Apare un fenomen nou, deo
Ce ni se spune despre 1 Mai cărbune, mai mult metal MAI sebit dc pregnant in anii ce îmbunătăţirea calităţii produ­ în realitatea noastră româ­ pe întinsul ţinutului hune
1950 ? Că străbătusem primul MULT ! Sînt anii în care pro­ au urmat : punem în produc­ selor. De atunci bătălia se a- nească. cheamă la organizare doreau ; să redăm bucuria
an de pionierat în economia cesul acumulărilor cantitative llâ în plină desfăşurare şi ştiinţifică, la perfecţionarea
planificată. Culoarea specifi­ era în plină desfăşurare. A­ ţie capacităţi noi şi mari. O nici nu se va încheia, calita­ vieţii, la dezvoltarea democra­ ce-am trăit-o deunăzi, la
ştire din pragul zilei de 1 Mai
că a sărbătorii era dată de n- veam nevoie de mai mult —■ 1956 ne anunţă că a intrat în tea fiind un aU’ibut al socie­ ţiei, creează noi piste pentru premiera minieră din Poia
tiludinea clasei noastre mun­ o cereau necesităţile noi. Şi producţie primul grup ener­ tăţii. afirmarea plenară a persona­ na Ruscăi ori cea pe care
citoare. aflată dc ciţiva ani în aceasta se adresa în primul getic la viitoarea termocen­ )962 este anul încheierii pro­ lităţii umane, pentru instaura­ o vom încerca cind pe urne
ipostaza de slăpînâ pe soartă rînd minerilor şi sideruigişti- trală de la Pnroşeni. Faptul cesului de cooperativizare a rea şi dezvoltarea spiritului
sa. faţă de muncă, faţă de lor, aflaţi în capul coloanei este poate abia un semnal de agriculturii. Este anul mare­ dreptăţii şi echităţii sociale. rii dc valuri ai prinţului cu
viitorul ţării. Răsfoind doar vertebrale a economiei naţio­ ceea ce aflăm în preajma n- lui salt calitativ al satului. Atmosfera densă, însufleţî- nume latin, Marisus, sc va
cîteva numere înaintea săr­ nale, de unde porneşte a r­ ccluinşi moment dar cu 3 ani Relaţiile socialiste de produc­ loare, generată de parlid este aprinde o nouă stea a lu­
bătorii aflăm că echipe, bri­ borele cu ramuri astăzi atît mai încoace Chiar in numă­ ţie deveniseră atotcuprinzătoa­ imposibil de cuprins în cîteva
găzi. colective întregi lucrează de diversificate. In preajma rul festiv pregătit pentru 1 re. Săteanului i se deschid noi rînduri. întregul popor a răs­ minii...
în contul lunilor viitoare Se lui 1 Mai 1954 întîlnim un Mai 1959. ziarul informa citi­ perspective. La sesiunea ex­ puns ca un singur om chemă­ Am vrea să gravăm pc
făceau pe-atunci nişte calcule reportai intitulat : „Brigada torii în mod sugestiv prin ur­ traordinară a Marii Adunări rilor partidului. Aici se găseş­ lespedea zilei bucuria ce
care puneau in evidenţă în ce anului 195H" Era vorba de mătorul titlu : „Laminorul de Naţionale. care a consfinţit te izvorul viitoarelor noastre tronează in România dom­
stadiu se afin fiecare forma­ brigada cunoscutului miner 650 mm in faţa rodajului", că actul. regretatul Tudor Ar- victorii, trăinicia orînduirii
ţie de lucru faţă clc planul n- Kopctin Geza, care. in acel ne aflam în faţa unei premie­ ghezi spunea : „In scrierea socialiste. niei poporului, iar gravura
nual De aici rezultă că oame­ an. trecuse graniţele primului noastră veche. statornicirea Eroica noastră epopee, pli­ să aibă conturul coloanei
nostru cincinal re industriale ce se adăuga
nii mergeau înaintea timpu­ Anul 1955 a fost un an de unui valoros buchet hunedo­ altor temelii se numea Descă­ nă dc vigoare şi sănătate, eon­ brincuşicne.
lui. Pc dc altă parte, sintem salt. calitativ. Se încheia pri rean. Din acelaşi reportaj a­ lecare. Descălecătorii sint aici, ii nuă Primăvara pe o stradă din Vaidei
informaţi că alte echipe şi bri­ mul cincinal şi se pregătea cel flăm o adevărată listă de o- in fruntea Marii Adunări Na­ C. ARMEANU LUCIA LlCiU
Foto : V. ONOIU