Page 6 - Drumul_socialismului_1969_05

w r ^ f s r r r m m r rr n s i i i i i i i m

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

M unca se Imagini sugestive

sârbâ&oresîe de la sărbătoarea

S>
oamenilor muncii
p© sine

Sărbătoarea de Mai se revarsă generos pe bulevardele*
Devei, clocotind de bucuria măreţelor înfăptuiri care dau
o nouă viaţă aşezării de pe Valea Mureşului. Oraşul care
îşi va sărbători anul acesta 7 secole de existenţă documen­
tară se mindreşte pe bună dreptate cu acest blazon ol ve
chinui, cu pecetea plină de nobleţe a cetăţii ce străjuieşte
peste scurgerea vremii.
Dar, ceea ce conferă adevărata grandoare sărbătorii J»
Mai 1069 este autenticul jubileu al muncii, minunatele In
făptuiri semnate de braţele, mintea şi inimile miilor de de­
monstranţi. autorii noii biografii a municipiului devean,
conturată pregnant şi viguros in acest al 25-lea an de h
eliberare.
In cascadele de flamuri, bucurie şi flori, în iureşul en­
tuziast al demonstranţilor am regăsit insăşi munca, mate­
rializată în epopeea fără precedent a edificării socialiste,
în saltul efervescent spre bunăstare şi civilizaţie. Sărbă­
toarea primăverii înalţă în prima zi de mai rezonanţele Gâriile patriotice au dat demonstraţiei bărbăţie, forţă şi nădejde.
sublime ale dăruirii muncii. suprapun peste străvechiul
blazon efigia nouă a entuziasmului clocotitor al diaman-
lelor născute In volbura de seîntei a furnalelor, la cea mai
înaltă altitudine a ţării — pe şantierul energeticienilor de însemne fireşti, scumpe nouă tuturor.
la Mintia, în mistria de aur a constructorilor, în arterele Forţa Hunedoarei
subterane ale minelor. . Pretutindeni unde se munceşte,
strălucesc caratele nobleţei şi munca însăşi este cea care A doua tine­
se sărbătoreşte pe sine sub unduirea stindardelor roşii şi
tricolore, a covoarelor de lozinci, a uralelor rostite din
mii de piepturi. industriale
Simbol înnoitor, metaforă a perpetuării peste gene­
raţii a nobleţei muncii, coloana pionierilor deschide tradi­ reţe a Văii
ţional şuvoiul demonstraţiei. Primăvara idealurilor noastre,
împurpurată de cravatele roşii ne oferă deopotrivă zîmbe- Vasta esplanadă a Bulevar­ nostru In acest an, este expri­
tul fericit, gratia juvenilă, iscusinţa, priceperea, multitudi­ dului Dacia, a cărui fiziono­ mat de o cifră „rotundă" —
nea talentelor şi preocupărilor, germinate, izbucnite în lu­ mie este dată de semeţia ar­ H 000 tone oţel peste preve­
mina marilor aspiraţii. hitectonică a blocurilor şi de deri ! Cifră ce reprezintă mai Cărbunelui
Primăvara înfăptuirilor socialiste, primăvara generoasă impresionantul fundal dc co­ mult de jumătate din anga­
a aspiraţiilor noastre, afirmarea deplină a năzuinţelor vii­ şuri fumegindc a fost scena jamentele oţclarilor pentru
torului ne sînt scumpe. Aceleaşi braţe care le înfăptuiesc, demonstraţiei zecilor de mii întregul an. La realizarea aces­
sint gata oricînd să le apere. Sentimentul e cert, susţinut de oameni ai muncii din Hu­ tui spor de producţie, la asi­
de evoluţia cadenţată a gărzilor patriotice înarmate Pe nedoara Această imagine pa­ milarea de noi mărci dc oţe­ ..Comparaţiile au fost întotdeauna tentante, pentru
braţul drept al bărbaţilor, emoţionanta emblemă tricoloră noramică constituie tabloul luri dc calitate superioară şi că exprimă în modul cel mai condensat progresul, împli­
şi stema patriei sint simboluri evocatoare, vibrînd In inten­ cel mai viu, mai viguros şi importanţă deosebită pentru nirea, năzuinţele Dacă am putea compara între ele de­
sitatea marilor îndatoriri patriotice. Inginerul Dumitru Sol- mai expresiv a ceea ce în­ economie, au adus o contribu­ monstraţiile oamenilor muncii prilejuite de sărbătorile de­
duban. comandantul unei unităţi de gărzi patriotice, ne a seninează astăzi Hunedoara : ţie dc seamă renumiţii oţe­ venite Iradiţionale, am vedea că de la un an la altul ele
relatat : 0 uriaşă forţă industrială, ca­ luri : inginerii Cornel Dclic- aduc în faţa tribunelor acel nou viguros — concretizare a
— Sîntem mîndri că ni s-a oferit îndatorirea plină de re cu milioanele de tone de leanu, Constantin Dan, maiş­ politicii partidului nostru —, acel nou făurit de fiecare
răspundere de a veghea la apărarea întreprinderilor, insti­ metal dinamizează pulsul în­ trii Şlelan Tripşa, Tibcriu Sil­ dintre noi cu mintea, cu braţele şi entuziasmul declanşat
tuţiilor, a patriei Noi muncim şi înfăptuim obiective mă­ tregii economii naţionale ; un ea, Emil Delapela, prim-lopi- de perspectiva luminoasă de mîine Acest nou a devenit
reţe pc care avem patriotica datorie să le ocrotim, să ne marc oraş, cu puternice contu­ torii Constantin Lnache, Teo­ într-un fel şi el tradiţional. Tradiţional prin prezenţă, prin
apărăm propria muncă ruri moderne inscris in multi­ dor Caramalis, Florini* Haiduc, suportul obiceiurilor plaiurilor cuprinse între Paring, Re­
... Munca se sărbătoreşte pe sine Oamenii îşi arborează plele sale laturi ale vieţii eco­ Florea Lnurian tezat şi Vilcan, născute din frământări şi lupte, din solida­
în înaltul de Mai propriile lor înfăptuiri, exprimate în gra­ nomice, politice şi socî«il-cul- ritate muncitorească, pe malurile celor două Jiuri.
iul laconic al graficelor, in plastica sugestivă a carelor ale­ t ura le pe coordonatele pro­ Pentru prima oară la o de­ .Noroc bun !" însorită dimineaţă de mai.
gorice. in întregul torent de sentimente care au traversat gresului şi civilizaţiei socialis­ monstraţie de 1 Mai, colecti­ Autobuze, trenuri, coloane, tnale şi-au dat întilnire azi
sărbătoarea te ; o colectivi La le muncito­ vul lînâr dar matur al lami- la Petroşani Se reîntîlnesc cunoştinţe, oamenii îşi strîng
Un autentic carusel al cifrelor se derulează, înscriind rească de prim rang, cnraclc- noloriior de la blumincjul de mina. se felicită — obicei vechi al minerilor — de ziua
cu mindrie. cotele înalte ale dăruiţii, pasiunii, maturităţii nzală prin hărnicie şi dărui­ 1 300 mm prezintă grafice su­ muncii Şi la acest Intii Mai, ca şi în alţi ani, au adus cu
Înflăcărau* întrecere pentru depăşirea sarcinilor de plan pe re in muncă, printr-o nestră­ gestive care atestă preocupă­ ei grafice — adevărate crimpeie de istorie nouă — şi-au
19G9, iniţială de organizaţiile de partid, prilejuieşte acum, mutată hotărire de a urma şi rile intense şi rodnice pentru împodobit steagurile roşii şi tricolore cu flori, şi-nu prins
după trecerea a patru Urni din acest an holâritor al cinci­ inlâplui exemplar politic.» atingerea în ccl mai scurt timp la rever steluţe purpurii, ordine şi medalii. Prin faţa tribunei trec minerii din Dilja.
nalului. arborarea unor succese deosebite — mărturie eloc­ partidului nostru comunist. a parametrilor proiectaţi la Trec prin fata tribunei detaşamentele avangărzii mine­
ventă a unei apoteoze a dăruirii în muncă Este prinosul agregatele moderne, de înnllu rilor din Valea Jiuiui, purlind mîndri Steagul roşu de în­
pe care demonstranţii îl închină aniversării unui sfert de Anul acesta siderurgiştii, productivitate ale laminorului. treprindere fruntaşă pe ramură, simbol ţesut în purpură
veac de la eliberare şi Congresului al X-lea al Partidului constructorii, minerii, loţi hu- Este un merit deosebit al co­ de nainenii adâncurilor Lupeniului. Sint oameni cunoscuţi
Comunist Român. nedoremi au păşit prin faţa lectivelor de la laminoarcle dc in Valea Jiului pentru faptele lor vrednice de cinstire :
Ce altceva dccît nişte înaripate crîmpeie dintr-un am ­ tribunelor animaţi de înaltele 1100. G50, sîrmă, pjofile fine, Gheorghe Jurj. loan Onuţ, Vasilc Kaila. loan Taloş, Andrei
plu raport colectiv reprezintă vocabularul înălţâlor al pa­ simţăminte de mindrle pentru mijlocii şi benzi, dc a fi rea­ Ciuciu. Nicolae Ungureanu, Petru Sălceanu. inginerul Emi-
nourilor, pe care izbînzile scriu istoria contemporană a mu­ marile izbin/.i repurtate de lizat suplimentar 2 000 tone lian Meiuş, maistrul miner Ernest Hobina. maistrul prin­
nicipiului, noi spirale pe drumul civilizaţiei şi propăşirii ! poporul nostru sub inţelcap- laminate finite pline. cipal Pavel Drîmbâreanu şi alle sule de mineri ce poartă
Energoticicnii de pe şantierul termocentralei Deva au la conducere a partidului, in Carele alegorice şi grafice­ constelaţii de rubin la rever, adevărata gardă dc onoare
realizat în primul trimestru peste 25 la sulă din planul cei 25 de ani clocotitori ai le purtate de constructori o­ a Steagului roşu. De numele lor au fost legate muie de
anual, apropiind momentul declanşării iureşului primilor construcţiei socialiste în ţara glindesc hărnicia oamenilor tone dc cărbune eoesificabi 1 extrase peste plan în anul care
kilowaţi pe arterele de forţă ale ţării Minerii, folosind o noastră dc pc schelele Hunedoarei. a trecut ; iot ei sînt semnatarii cifrelor înscrise in grafi­
bogată gamă de mecanisme, obţin un randament de peste Cinstea dc a deschide şi de ..Colectivul nostru — nc-au cul pe care-1 poartă coloana : plus 17 500 tone de cărbune,
G tone minereu pe post, reducînd consumul de lemn cu 14 această dată demonstraţia co­ declarat înainte de demonstra­ 21 de leg pe post peste sarcina de creştere a productivităţii
mc la 1000 tone extrase. Fuvnohşlii şi turnătorii de la Câ- lectivelor de muncă din mu­ ţie tovarăşii Cornel Covaliov muncii, însemnate economii la preţul de cost.
lan au depăşit angajamentul în întrecere pe primele patru nicipiul Hunedoara a revenit — secretarul comitetului dc Cifrele, incontestabile dovezi ale hărniciei, nu pot
luni cu G55 tone fontă, 300 tone piese mecanice, G0 tone' sidci urgişlilor, puternic deta­ partid dc la I.CS.H. şi Gheor­ vorbi despre ceea ce e nou la Lupeni. despre oameni. .P u­
cilindri de laminor şi 120 tone radiatoare Realizînd 35.G la şament al clasei noastre mun­ ghe Moldî, directorul general tem spune că. deşi este una dintre cele mai vechi mine
sulă din planul anual de Investiţii, constructorii de la Şan­ citoare, aflat în primele rin- al întreprinderii — se prezintă din Valea Jiului, azi e cea mai modernă" Cuvintele şefu­ Demonstrează lucrătorii Direcţiei regionale C.F R.
tierul 503 Bîrcea au pus în probe tehnologice linia de tu­ duri ale luptei pentru dezvol­ la bilanţul lui 1 Mai cu o de­ lui exploatării, inginerul Vasile Ciriperu se referă ia in­
buri de G00 mm. apropiind ziua noii premiere industriale tarea şi perfecţionarea acce­ păşire a planului de produc­ troducerea tehnicii nni, la extinderea abatajelor frontale
a municipiului. Direcţia regională C F R. a realizat econo­ lerată a economici naţionale. ţie cu 1,9 la sulă, cu un pro­ susţinute cu slîlpi hidraulici. In combina .care se comportă
mii suplimentare de peste 1.2 milioane lei. şantierele de Combinatul hunedorean se cent dc 32,9 la sută realizai bine in abatajul lui Mihai Blnga". In a doua combină care
construcţii au terminat pînă în prezent 130 apartamente. prezintă in această zi de mai din planul anual de conslrue- va fi încredinţată minerilor din brigada lui Gheorghe Jurj.
Şi cifrele continuă : 100,7 la sulă, 110.45 la sută. 135 angajai cu Întregul său poten­ ţii-montaj. Productivitatea la organizarea superioară a muncii şi producţiei, la oame­
la sută. 115.G7 la sulă, 109,1 la sulă .. Raportăm în procente, ţial tehnic şi uman, cu vasta muncii a sporit in acest an nii din coloane .Acestjin este penlru noi deosebit şi dacă,
calculîndu-ne exact valoarea entuziasmului, a dăruirii fără sa expcricn(ă şi întreaga com­ cu 10 procente, iar cheltuie­ pentru 1 Mai. în afară de depăşirea tuturor indicatorilor
preget. Şi vom adăuga încă un procent chiar cu riscul dc petenţă in acţiunea deosebit lile de producţie au fost re­ de plan n-am adus ceva m;ii aparte (cc altceva ar putea
a aglomera şirul de cifre : Centrul de librării şi difuzare dc importantă, iniţială şi con­ duse cu 7,5 la sută. In cinstea aduce mai semnificativ minerii la sărbătorirea muncii ? !),
a cărţii a realizat planul de desfacere în proporţie de 107 dusa dc partid, pentru perfec­ aniversării unui sfert dc veac pentru a 40-a comemorare a luptelor de la Lupeni. pentru
la suîă. înseamnă că. paralel cu succesele economice, se ţionarea conducerii şi planifi­ de la eliberare s-a angajat a 25-n aniversare a eliberării patriei vrem să pregătim un
manifestă pregnant .depăşiri de plan" şi in sfera viciu cării economici naţionale. Cen­ să depună toate eforturile dar deosebit : să ne îndeplinim angajamentul anual de a
spirituale, într-o determinare reciprocă, lăudabilă şi nece­ trala industrială Hunedoara, pentru a preda in exploatare extrage peste prevederi 25 000 tone de cărbune cocsificabil,
în condiţiile creşterii continue a sarcinilor de plan. Dacă
sară. in fiinţată recent, trebuie să la termenele stabilite noua vom reuşi ? Sint sigur. Avem un colectiv bun, care învaţă
Cifre, date statistice — autentic jubileu al muncii Ju ­ asigure mai bine dc* 40 la suta oiclârie electrică, ajustajele din mers să stăpîneascâ tehnica modernă" ,
bileu şi, în acelaşi timp, toast pentru înfăptuirile viitoare din producţia siderurgică a de hi laminoare, precum şi
Să poposim deci în coloana constructorilor gigantului ener­ tării, să contribuie cu toate culc 1 100 apartamente pla­ Minerii de la Paroşeni poartă şi ci mîndri graficele ci­
getic de pe Mureş, a celor care semnează actul de naştere furţclc la progresul economic nificate pentru acest an". frelor mari. Deşi tînăr — şi la propriu şi la figurat — co­
al celui mai mare obiectiv industrial al municipiului. II De la Teliuc Ghelar co­ lectivul .mezinei" Văii Cărbunelui şi-a încercat puterile cu
celelalte exploatări penlru care locul de frunle în înlre-
înlîlnim aici pe constructorul Florin Niculescu, secretarul al patriei. loana minerilor, purlind cu cere a devenit o tradiţie. Angajarea în întrecere n-a fost
comitetului de partid de pc şantier. Iotă ce ne declară el : In fruntea întrecerii din a- niîndrie Steagul de întreprin­ un act de bravură, ci rezultatul măsurării cumpătate a for­
— încheiem din timp in timp cile o lucrare In preaj­ ccsi an a siderurgicilor sc dere fruntaşă pe ţară, aduce ţelor, al conştiinţei că acest colectiv tînăr este în stare
ma zilei de 1 Mai trebuia să terminăm o pompă de la sta­ a11â colectivul dc muncă de la mesajul holâriru unanime a să facă din abatajele sale frontale, abataje de mare pro­
ţie. Dar, de fapt, au fost terminale două. una din ele nvînd 1 m nulele dc 1 000 mc. Furna- colectivului muncitoresc din ductivitate. că va şti să pună tehnica modernă la lucru.
termen abia în jurul lui 23 August S-au executat, de ase­ Iblii, in mulul cărora se alir- Poiana Ilusrăi de a dezvolta .Ne-am bazat în primul rind pe oameni — spunea ingi­
menea. 4 pîlnii la corpul de buncăre. Şi aici. angajamentul mă prm pricepere şi hărnicie succesele obţinute in între­ nerul Dan Surulescu şeful exploatării. Cînd i-am încredin­ Defileoiâ minerii din Lupeni, purtători ai drapelului de
este depăşit Turbina a fost închisă in cămaşa ci. iar la maistrul Nicolae Mărculescu cere. ţat lui Constantin Zaharia combina 2 K 52, aveam convin­ fruntaş pe ramura carboniferă.
cazanul nr. 1 s-au făcut probele hidraulice. După cum ve­ şi pnm-furnalişlii Simion .1 ur­ gerea că oamenii lui vor şti s-o folosească, cînd electricia­
deţi. colectivul nostru merge înaintea timpului, pregătind ca. Fetru Lipşa, Alexandru Hunedoara metalului incan­ nului Ştefan Răuţă i s-a spus că răspunde de funcţionarea
bine. pas cu pas, momentul febril şl suprem al pornirii Hăjdâţcanu, raportează depă­ descent şi a schelelor semeţe, combinei, aveam certitudinea că maşina va merge bine
productive. şirea productivităţii muncii cu oraşul dominat de atmosfera Deşi n-are decît citeva zile de funcţionare, pot spune că
sărbătorească, de entuziasm şi
...Munca se sărbătoreşte prin ea însăşi. Din roşul fra­ 0.75 la sută, obţinînd pe a- am făcut pasul holăritor".
ged al cravatelor pioniereşti, din emblemele tricolore ale voie bună şi-a manifestat pu­ Acesta este numai un crîmpeî din saltul pe care-1 face
gărzilor patriotice, din dansul ameţitor al cifrelor şi date­ ccaslă calc un spor de produc­ ternic hotărîrea de a munci întregul bazin pe verticala modernului care a cucerit
lor statistice, din forţa şl graţia coloanelor dc sportivi, cei ţie dc peste 17 000 tone fontă. fără preget pentru a da viaţă adîncurile, care a pus stăpânire pe munca şi viata oame­
ce muncesc îşi aduc laudă miimlor lor, înscriu pe răbojul In rinduri compacte, purlind liotăririlor partidului, pentru nilor. Despre el oamenii vorbesc cu mîndrie. pentru el mul­
contemporan marea epopee socialistă, uimind cu încredere portretele conducătorilor de a fi alături de întregul popor ţumesc partidului nostru drag. al cărui nume il scandează,
neţărmurită cuvîntul major şi plin de înţelepciune al Parti­ în măreaţa operă de dezvolta­ îl însoţesc cu urale cînd trec prin faţa tribunei. Este mîn-
dului Comunist Român. partid şi de stat, seandînd lo­ dria legitimă pentru ceea ce ai realizat „Veniţi la noi să
T. ISTRATE zinci, trec oţelarii. Prinosul re şi înflorire necontenită a vedeţi cum arată modernul complex social" — spunea Radu
C. ARMEANU hărniciei lor închinat Zilei patriei ! Lupaşcu. secretarul comitetului de partid de la Dilja : „Ve­
niţi la noi să vedeţi cum extragem cărbune fără să con­
N. STANCIU muncii, măreţelor evenimente LAURENJIU VISKt sumăm lemn” — ne Invita inginerul Victor Ghioancă. şe­
ce marchează viaţa poporului GH. I. NEGREA ful zonei I de Ia Aninoasa ; „Realizăm treptat, treptat, con­
centrarea producţiei pe care o dirijăm spre puţul cu
schip", — aprecia loan Bălănescu, Inginerul şef de Ia EM.
Lonea ; .Ce e nou ? In curînd von* da în folosinţă cea
mai modernă cabană forestieră" — arăta Mihai Gorboi.
preşedintele comitetului sindicatului I.F. Petroşani De­
spre ce e nou la Petri la în această primăvară vorbeşte gra­
ficul pe care colectivul a înscris cifre demne de renu- Generaţii de mai...
mele lui.
Trec rinduri, rinduri. tinerele vlăstare ale Văii Cărbu­
nelui, purtînd pe braţe flori, note mari. obiecte lucrate de
mîinile lor harnice care le simbolizează preocupările, gîn-
durile de viitor Doi „piloţi", Nicolae Todericî şi loan Su-
ciu. cate şi conduc cu pricepere mini maşinile de curse,
realizate la Casa pionierilor din Petroşani, stîrnesc aplauze
Trec energeticienii, care în ultimii 10 ani au marcat un
salt al producţiei de energie electrică de la 179 milioane
IcWh, 2,2 miliarde Ce au adus ei nou la demonstraţia
oamenilor muncii ? Hărnicia, dăruirea concretizate în ter­
minarea reparaţiei programate a gruoului energetic nr. 1
cu 2 zile mai devreme, avans ce echivalează cu peste 2
milioane kWh energie electrică.
Trec peste 30 000 de oameni din toată Valea, care-şi
trăieşte a doua tinereţe, ale cărei atribute — belşug, bună­
stare. confort — se înscriu cu majuscule pe traiectoria so­
cialismului. „Trec rinduri. rinduri muncitorii/ Cu steagu-n
vînt desfăşurat' E steagul marilor victorii/ De partid înăl­
ţat...".
Lu! îi închinăm gîndurile noastre, faptele noastre,
munca noastră, penlru înţelepciunea cu care ne conduce
neabătut spre culmi pe care. cu ani în urmă, abia îndrăz­
neam să le visăm.
Pionierii — primăvara năzuinţelor noastre.
f. M1RZA
S. POP
Revărsare de cîntec, joc şi voie bunâi