Page 10 - Drumul_socialismului_1969_05

m m n m

DIAPOZITIVE, DIA... NEGATIVE

m m m
valoroasă vut nici o importanţă. Juonul
„Amiralul1' nostru, departe de a-şî asuma
niscaiva prerogative de sublim,
descoperire Ne râmîn în memorie multe de transfigurare emotivă, ac-
ţioneoză cvi... nevinovăţie. Ale­
din episoadele entuzîostei de­
monstraţii de 1 Mai din oraşul ge, probabh după criterii olfac­
Deva. Bucuria primăverii ani­ tive, persoanele drăguţe, întot­
lor noştri o străbătut ca un fir deauna de sex feminin, core-I
roşu întreaga manifestaţie.
interesează. Scoate de la arhi­
Evan­ copil, într-un splendid costum vă un zîmbet — clişeu, potrivit
Să reţinem un amănunt : un
de... amiral, păşeşte în riadul situoţiei şî persooneî, priveşte, A F O R IS M E
demonstranţilor, olături de ma­ după ocazie, ferm. timid sau Noi soiuri de Excavator gigant în
Fii amic a) adevărului pi­
ma so. Micul amiral o fost un sfidător, iar docă condiţiile îi ni la martiriu, dar să nu fii
succes. Dincolo de frumuseţeo
gheliarul costumului, core o olros privi­ permit, moi troge şi cu ochiul. apărătorul său pînă la into­ culturi agricole exploatările de căr­
Urmează apoi o propunere in­
leranţă.
rile tuturor, intuim o stare de
fapt generală — Io sărbătoa- sinuantă, şoptită cu discreţie, P1TAGORA
Şî argunienlele bune tre­
iar docă persoana vizată nu dă
reo de moi oamenii ou adus semne de acceptare a „com­ buie să cedeze In faţa altora Diferite institute bulgare de cercetări ştiinţifice au bune la zi
mai frumos
cu ei tot ce ou
fus Toţi cei core ou Inoversot bu­ dură. oruncotă cu voce lore, mal bune. SHAKESPEARE creat 48 soiuri de culturi agricole, care au fost a­
urmează o replică
binaţiei",
probate de Comisia de stat pentru încercarea soiuri­
levardele să/botorn ou arborat
lor. Printre acestea se numără noile soiuri de gnu
frumuseţea supremă — bucuria
Cind ftl dai seama că a d ­
La uzina constructoare de maşini grele din Sverd-
muncii implinite ! „să audă toţi". versarul lâu începe să-şl la­ moale de toamnă „Eritrospermum", „Ferugineum", Iovslc (Ural) a fost construit un excavator păşitor cu
„Kaliakra", ..Albena" şi „Dobrogea", care dau re­
Cu odevărat sublimă la Jua- să din fire, pune capăt dis­ colte cu 6-12 la sută mai mari decît „Bezostaia-1", se cupe, destinat exploatărilor de cărbune la zi. Excava­
torul, înalt de 20 metri şi cu o lungime de 125 metri,
cuţiei printr-o glumă
Ooresi , Don Morte" vingere că întregul său arsenal A da dovadă de fndărăloi- maturizează mai repede şi sînt mai rezistente la că­ va putea extrage anual peste 30 milioane tone cărbu­
nul nostru e profunda sa con­
F. CHESTERFIELD
dere Soiurile de grîu dur „Leukurum-1131" şi „Leulcu-
ne. Cupele lui au o capacitate de 80 şi 100 metri cubi.
rum-1135", secara de toamnă „Vladimirovka-l-B", ovă­
e „mortal" pentru „tipele" din
Noul excavator va putea scoate cărbunele de Ia o
jur. Ceea ce incă medicina n-o cie în privinţa unor opinii zul „Obrazţov Ciflik-1" şi „Obrazţov Ciflik-2\ hibrizii adîncime de 50 metri, îl va putea ridica la 40 metri şi
înseamnă a da dovadă
de
de porumb „Kneja-22, 25. 33 şi 35" şi „Sofia-l" au, de
N-a văzut, cu certitudine, pie­ prostie la fel ca şl atunci transporta la o distanţă de 200 metri, întreaga ope­
reuşit să demonstreze... asemenea, o productivitate cu mult mai mare. Noile
Existe un mânunchi de oa­ sa lui Radu Slonco. şi chiar cind fţl Ieşi din fire soiuri de mazăre şî sfeclă de zahăr se caracterizează raţiune efectuîndu-se într-un minut. Viteza de depla­
meni care işi dedica zi de zi dacă or fi văzut-o, n-or fi o- T. IONIJA H. DE BALZAC prin calităţi bune şi proprietăţi nutritive sporite. sare a excavatorului este de 60 metri pe oră.
eforturile pentru a descoperi,
pentru o aduce ia lumina zi­
lei ceea ce au fâcut moşii
şi strămoşii noştri, necazuri­ U m or ® U m or • U m or Q 4 MAI
le şi bucuriile lor, infringerile ŞTIATI C Ă ... România : în 1955 a murit
si biruinţele, lupta pentru o compozitorul Georgc Eneseu,
viaţă mai bună, pentru afir­ cca mai dc seama personali-
marea fiinţei lor individuale CUMPĂRĂTORUL: — A­ — Este mai greu să nime­ casă, se aruncă de gîtul so­ FURNICA poate fi conside­ UN INGINER SUEDEZ a late a muzicii romaneşti (n
sau colective mai ales. A­ veţi cartea ..Superioritatea reşti ţinta în mişcare ! ţiei, o sărută iar ea îi răspun­ rată cca mai puternică vie­ construit o coasă in care lama 1881 ).
ceşti oameni sint ar h i vi şti i. bărbaţilor asupra femeilor" ? de printr-un sărut la fel de tate ? Ea poate căra in spa­ dc oţel este înlocuită cu un
Recent, urmind un şir de LIBRARUL : — Nu vindem SOCRATE, fiind întrebat înflăcărat. Pierre, te zece furnici. fir dc nailon ce sc invirteşte ® 5 MAI c&lendAr
— Acum, întreabă
cercetări, tovarăşul Ion Fră- literatură fantastică. dacă recomandă căsătoria, a spune-mi cum mă găseşti fără ★ cu o viteză dc 18 000 turaţii
ţilâ, directorul Filialei jude­ răspuns : ŞARPELE se tîrăştc foarte pe minut ? Alte ţâri : Cehoslovacia —
ţene Hunedoara—Deva a Ar­ IX TEXAS FIUL IŞI ÎN­ — Dacă ai noroc să dai de mustaţă ? repede pe pămînt ? In felul în 1945 a început răscoala im-
— Ah, tu eşti ? — răspun­
hivelor statului, a descoperit TREABĂ TATAL: o femeie bună, vei fi fericit. de ea dezamăgită. acesta el se poate deplasa mai potriva ocupanţilor hilleri.şii,
un exemplar din Evanghelia­ In caz contrar, vei deveni fi­ repede decît aleargă omul. pentru eliberarea ţării ; Da­
rul lui Coresi (1561), una din­ — Tată, de ce se leagănă lozof. MEDICUL : Trebuie să re­ Dar pe sticlă sau marmură nemarca — a fosl eliberata,
tre primele tipărituri in limbo cîntăreţul acela în timp ce nunţaţi la cafea. nu se poate deplasa nici un fn 1945 de sub ocupaţia Ger­
română. cînlâ ? PIERRE merge in grabă a- PACIENTUL : Nu beau ni­ şarpe. maniei fasciste ; Etiopia —
Incepindu-şi activitatea de ciodată cafea, doctore ★ sărbătoare naţională (eliberarea
tipograf Io Tirgovişte, diaco­ MEDICUL : Renunţaţi şi la LA ROMA funcţionează cca ţarii în 1941); Germania — s-a $ 8 MAI
nul Coresî vine (a Braşov un­ fumat. mai veche farmacie dîn lu­ născut, în 1818, KARl. MARX România : IN 1921 A FOST
de începe marea şi dificila PACIENTUL : Nu pun ţi­ me ? Ea există din anul 1070. (m. 1883); Libia — „Ziua pro­ CREAT PARTIDUL COMUNIST
misiune de a tipări intr-o gară în gură ★ clamării nnilăţii'' ; Olanda — ROMÂN ; in 1885 a fost fon­
limbă in care nu se mai ti­ MEDICUL : Asta este foar­ IN ORAŞUL LEEDS din sărbătoare oficială (eliberarea
părise, într-o limbă larg în­ te râu. Dacă nu aveţi la ce Anglia s-a construit şi utilat dc sub ocupaţia hitlerislă); dată Opera româna.
trebuinţată, dar mai puţin renunţa, nu am cum să vă a ­ o scctic experimentală de cro­ U R S S. — „Ziua presei1'. Alte ţări : Franţa — In 1794
scrisă datorită unor concepţii jut. itorie complet modernizată ? Internaţionale: in 1919 a fost a murit savanlul Antonie Lau-
şi canoane ale epocii. In ma­ O stercocamcră ia într-o cli­ creată Liga societăţilor dc reni Lavoisier (n 1743).
rea sa operă, Coresi se dove­ — De unde MEDICUL : Cîţi morţi a­ pă măsurile clientului, o ma­ Cruce roşie ; hi Lusaica (Zam- Internaţionale : „Ziua inter­
deşte a fi nu numai un meş­ $ă moi oi lu vem ? şină electronică dc calculat bia) are loc reuniunea Comite­ naţională dc luptă a tinerelu­
ter, ci şi un om conştient de timp să vezî un SORA: Nouă. domnule doc­ prelucrează dalele, iar un dis­ tului O.NU. pentru decoloni­ lui împotriva revanşismutui" ;
sarcina ce şi-o asumă. El ti­ spectacol, un tor. pozitiv cu laser croieşte ţesă­ la Canncs are loc Festivalul
păreşte nu pentru o regiune film... MEDICUL: Parcă am pre­ tura aleasa. Cind va intra zare. internaţional al Ulmului.
sau alto locuitâ de români, scris medicamente pentru ze­ in funcţiune această scc(ic, o
ci pentru toţi românii ŞÎ în desen de V. M. ce ? comandă, de exemplu, pentru 9 6 MAI O 9 MAI
acest sens, chiar dacă folo­ confecţionarea unui costum, România: in 1913 a avut loc
seşte traduceri anterioare pro­ SORA : Da, dar unul a re­ va fi executată în 30 dc se­ la Brăila o grevă generală, România : în 187'/
venite din diferite părţi locui­ fuzat să le ia... cunde. la care au participat 12 000 clamată independent
te de români (mai des din de muncitori ; in 1961 a murit a ţării noastre ; in
nord) el corectează şi adoptă poetul Lucian Blaga (n. I89j ). născut podul Lucian u..
o astfel de limbă care să fie Alic ţări : Franţa — in 1758 (m. 1961); a murit. în 1918,
înţeleasă de toti, indiferent s-a născut Max-imilian Robcs- poetul George Cosbuc (n
unde îşi au locul de baştină. pierre, conducător al revoluţiei 1366); in 1966 a murit compo­
Din acest punct de vedere ti­ PATRU ZILE DE NEUITAT zitorul Alfred Mcndclsohn (n.
păritura (ui Coresi depăşeşte burgheze din 1789 (m 1794); 1910).
in valoare multe tipărituri ul­ India — s-a născut, in 1861, Alte ţări : Cehoslovacia —
poelul şi filozoful Rabindranath
terioare. Taqore (m. 1941). sărbătoare naţională (în 1945 a
Cartea descoperită este re­ riaşă comoară de frumuseţi Virfului Marc şi pînă în cea pereţii de btrnc ai refugiului fosl eliberată de sub ocupaţia
lativ bine păstrată (unele file ne-a chemat în vara anului a Lolăii, ne primeşte in jurul din Poiana cu Tirsă. Acest hitlcristă); Germania — în
lipsesc) legată în piele, avînd trecut să-i descoperim taine­ amiezii, plină de forfota ze­ 0 , 7 MAI 1305 a murit poetul Fricd-*eh‘
coperţile din lemn învelite tot ITINERAR refugiu a fost construit nu România : în 1920 a murit Sctuller (n. 1759).
in piele pe care sint incrus­ le. străbătând munţii dintre cilor de turişti care sosesc de mult, la jumătatea drumu­ Constau lin Dnbrocjeanu-Gberea Internaţionale ; „Ziua
tate diferite motive florale. valea Strciului şi rea a Cer- sau pleacă pe cărările bătă­ lui dintre cabana Pietrele (n 1855); în 1937 a murii poe­ rici ' — capitularea m
Fiecare capitol are la început TURISTIC nci. torite ce se răsfiră din preaj­ şi Lacul Bucura. tul Goorqc Topîrceanu (n. ţionotij a Germaniei na
o bogată ornamentaţie, o îm­ Filele jurnalului de drum ma cabanei in toate direc­ AjutîŞi la loc de popas. lă­ re) de-a) ll-lea război
binare de motive liniare şi păstrează cu fidelitate mo­ ţii le. săm bagajele pe terasa refu­ 1886); a murii, în 1988, poe­ la Frcdcriclishaicn
florale. Literele de început mentele de mare satisfacţie Am ajuns aici, strubn- giului şi in timp ce ne odih­ lul Oclavian Goga (n. 1881). Germaniei) şi Gol eh
sint tipărite cu reşu, mai mari pe care le-am cunoscut in lînd cu o maşină de ocazie nim, privim cu mulţumim Alte ţări : U.R S S — în dia) au loc lîrquri
şi stilizate. Caracterele folo­ Minunate sînt frumuseţile cele citeva zile de drumeţie. drumul ce leagă halta Oha­ spre locurile de unde am ve­ 1895 are loc prima transmisie ralc de mo.slre. la
site sint cele chirilice, frumos dc piatră ale Retezatului 10 IULIE ba de sub Piatră (calea fe nit. Spre nord, in depărta­ ţipă şi România
lucrate şi foarte clar impri­ Şiragul de custuri invăluite Cabana Pielrelc — una i'ntii Simeria — Petroşani; re, holdele şi aşezările d>n In oraşul Koln din R.F. o fără fir, realizată dc fizicianul
mate. in piclă. apele numeroaselor din porţile de intrare in îm ­ cu exploatarea forbstieră Cil- Ţara Haţegului abia sc des­ Germaniei, se va construi A. S Popov ; s-a născut, in C> 10 MAI
Exemplarul achiziţionat de lacuri glaciare vălurile uşor părăţia glaciară a Retezatu­ n ic ; el trece pe teritoriul luşesc prin picla cenuşie. cel mai înalt bloc turn din 1840, compozitorul P I Ceai-
Arhivele statului de la Popo- sub adierea domoalâ a vio­ lui — nşcrafn în apropiere unor vechi cnezate româneşti Spre sud, observăm forma Europa. In fotografie, mache­ kovski (m. 1893); In 1958 a România: in 1944 a murit
vici Sabina din Orolişu Mic iului, văile înveşmîntate în de confluenţa pirîurilor Stî- unde se pot vizita ruinele clară dc ,,U" a văii glaciare ta acestui bloc. hiptăloarca antifascistă Olqa
prezintă o mare valoare da­ c.ctinâ de brad. sub care se nişoarci şi Pietrele, in mij­ cetăţii feudale de la Sulaşu in care ne aflăm, proiectată fosl crcală Asociaţia de prici Ilancic (n. 1912); în 1946 a
torită faptului că este unul zbenguie tumultuoase şuvoa­ locul uriaşului covor dc ce­ de Sus, turnul medieval dc pe custura cenuşie a Bucu- tenie sovicto-romănâ ; Germa­ murit criticul literar Pomplliu
din putinele care au ajuns ie inspumalc — această u- tină ce se întinde din culmea la Mălăoşti, bisericuţa din rei, ce uneşte asemenea unei Somnul pitic nia — s-a născut, in 1833, com­ Constnntincsc ti (n. 1901)
pinâ în zilele noastre. Prin Nucşoara — monument datat punţi, virfurile Peleaga Alte ţâri : U H.S.S. — s-a
achiziţionarea lui s-a facilitat dc la începutul secolului (2 500 m) şi Bucura (2 458 pozitorul Johannes Brahms (m. născut, în 1889, scriitorul M.E.
posibilitatea folosirii sole în al XlV-lca. m), custură pe care o vom hibernează IC97). Saltîkov-Scednn (n. 1826).
De la Cilnic, după ce-am escalada în continuare.
scopurile cercetării ştiinţifice.
făcut o mică deviere din La ora cinci după-amiază, Peşti care hibernează ? Ia­
traseu mai sus de cabana fo­ simţim deja in spinare ră­ tă o curiozitate ştiinţifică pu­
Prol. M. CERGHEDEAN
restieră, pentru a admira to­ coarea inserării, cuci soare­ să in evidenţă dc cercetătorii
rentul de spume al cascadei le a trecut după culmea Sti- loan Oros şi Soare Stâncioiu
Lolaia, (din traseul marcat nişoarei (2 187 m), Insind în de la catedra dc fiziologic a­ coltul muxnui
cu bandă albastra — de­ umbră refugiul. Pe fundalul nimală a Universităţii Cabcş-
viere la stingă cinci minu­ de azur al cerului, virful Bolyai din Cluj. Studiind me­
tabolismul
pitic,
somnului
Pietrele işi profilează
Ce importanţă te pe marcaj punct roşu) am meţ ascuţişul. se­ comparativ cu al altor specii
continuat mersul pe potecă
contemplind în voie printre După cină sorbim cu ne­ dc peşti dulcicoli sau marini, 1 2 3 4 5 6 7 $ 9 40 g =
# i n crengi de brad, frumuseţea saţ din undele zglobii ale ci au stabilit că in anotim­
au visele f văilor Galeşului şt Pietrelor, ftrişorului de apa, ce saltă pul rece acesta îşi reduce
pintenul uriaş al Virfului printre bolovani, in apropie­ foarte mult funcţiile biologi­
Mare (2 455 m). Pe nesimţi­ re. ce. Spre deosebire dc caras,
Savantul britanic dr. Chris- te, după un ceas, ială-nc Caii de la cabana Pietrele dc pildă, somnul pitic consu­
mă in timpul iernii dc aproa­
lopher Evans a declarat că ajunşi la capătul primei părţi care au adus un tarhat*J de pe patru ori mai puţin oxigen,
visele sint mai importante a etapei de astăzi. saltele pentru cortul ce se căzînd într-o stare dc relati­
pentru om decît mîncarea şi După o gustare frugală şt instalează Ungă refugiu, se vă imobilitate, asemănătoare
băutura puţină odihnă, săltăm din hirjonesc prin ierburile înal­ hibernării. In acelaşi timp,
Evans., psiholog la Departa­ nou rucsacurile pe umeri şi te. In afară de tălăngile lor bronhiile sale capătă un rol
mentul pentru ştiinţa maşini­ trecind podeţul de brad aşe­ şi murmurul ftrişorului de accentuat dc filtre protectoare
lor de calcul al Laboratorului zat în faţa cabanei peste apa apă, nimic nu tulbură marea ale întregului organism. Cu­ â
naţional de fizică din Anglia, SUnişoarei, ne afundăm in linişte ce domneşte peste noaşterea metabolismului som­
afirmă că visele reprezintă pădure spre est, urmind in aceste locuri. nului pitic, a posibilităţilor p
reprogramarea regulată ne­ continuare marcajul bandă Hărţuiţi de ţinţari, care sale dc adaptare Ia mediu nu 10
cesară creierului uman, care ^■ S i g albastră care duce la lacul sub geana înserării atacă cu satisface numai o curiozitate
poate fi comparată cu repro- H i I Bucura. înverşunare, ne pregătim de pur ştiinţifică, ci prezintă o 11
gramarea unei maşini de cal­ Wm Poteca se furişează printre culca re. reală importanţă practică. Se
cul. Si creierul trebuie, la I n r trunchiuri groase de brad. ştie că acest peşte, care popu­
perioade regulate, să ,,evacue­ saltă peste praguri de stin- (Va urma) lează apele din zona sud-ves-
ze" informaţiile vechi pentru că tocite de vreme, scoţin- Text şi foto liră a ţării, este nccconomicos ORIZONTAL .* 1) Cartier bucu- — Luat la căptuşeală ; 2) Scoate
a face loc celor noi. Acest du-ne la limita superioară a I. PIRVA sub raport alimentar, iar ca­ reştean — Darabana grlndinci ; 2) fum pe nas — Complice ; 3) Cu­
Pierduta fn Anina — Circa — In
proces are loc. după părerea pădurii, unde printre crengi V Tarhat — legătură, sar­ racterul său dc răpitor pro­ sare şi in mare ; 3) Tub gol — tie — E centrată mira — in sc­
rie — Ajunse Ja covrigi ; 4) Ar­
lui Evans, cu ajutorul viselor. Cabana Pietrele — una din porţile de intra­ arcuite de jnepeni observăm cină. duce mari daune economici TUînă (pop.) — Subiect de ceartA : hivă dc calendare — Luat în pri­
re in impârâţio glaciară a Retezatului. piscicole. 4) Lipsită de caliiilp — Aseme­ mire de URZICA (pl.) — Grădina
nea : S) Dumnealor — Antera — cu... meri : 5) Spire dc filet —
Picior de lemn ; C) Coordonează Cicâtitoarc ; 6) Sferă dc activita­
caramboluri — E plin cu lacrimi te — Cind cu cioc, cind cu guler,
de crocodil ; 7) Slîlpul *Aga?ulu! cînd ras ; 7) A dat chix — Rela­
.—
Text Intre ghilimele ; fi)
A­
tat ; 8) In orice combinaţie
—
D I V E R S E Oameni care au devenit... lucruri proape etanş — Crupa Iul Fury — Complex de plute mici — In frun­
Vaccin contra In cameră ; fi) Stau fn Urlau — te ; 9) senior... fn devenire — Ul­
IndAnUnic (pl.) — Tras pc ron-
timul perdaf : 10) Trei buline în
£ CALAMBUR, joc de cuvinte practi­ flat, îşi are originea în cuvîntul Sax - nu­ : 10) Uzurpator fn lumea peşti­ carou — Plasă subdimensionată ;
Aplicînd pentru pnma oară principiile eleetrolumînis- cai încă din antichitate, a primit acest mele constructorului (1840) şi cuvîntul lor — Sc lipeşte ca marca de li) Portbagaj — Fără esenţial.
cenţei în construcţia televizoarelor, specialiştii de la firma cariei dentare nume abia în secolul al XVlII-lea, după grecesc phone — sunet, voce. scrisoare ; )l ) A trage-n barA — LIVIU COVACI şî
japoneză „Mitsubishi" au pus la punct primul aparat fără ambasadorul german Kalenberg. Trimis la Q ACADEMIA. In limba greacă însem­ Oraş simnt fn nord-estul Franţei. GHEORGHE NICOLAU
VERTICAL : 1) E gras curcanul
tub catodic, el fiind înlocuit printr-o placă luminoasă ce In cadrul unui congres Pans, acesta stilcea în aşa hai cuvintele na „grădina Iui Akademos", in grădina a­
sei-veşte drept ecran. Reprezentanţii firmei japoneze afirmă internaţional pentru terapie franţuzeşti, îneît parizienii, amuzaţi, au cestui personaj din Atena fiind instalată
că vor trebui însă depuse în continuare eforturi pentru îm­ dentară, care a avut loc la dat numele de calembour felului de a şcoala întemeiată de filozoful Platon în
bunătăţirea noului tip de televizor în vederea obţinerii unei Madrid, un grup de oameni vorbi al ambasadorului german Cuvîntul jurul anului 387 î.e n Numele lui Aka-
imagini cît mai clare. de ştiinţă britanici au pre­ a devenit ulterior sinonim cu jocul de cu­ demos a fost împrumutat apoi de asocia­ S C Ă D E R E Dezlegarea jocului
ie
zentai o comunicare asupra vinte. ţiile de oameni de ştiinţă, literaţi, artişti,
unui vaccin contra cariei £ JOFRE, prăjitura de ciocolată cu care constituiau nuclee ale activităţii cul­
Dr Reiner Berger, de la Universitatea din Los Angeles cremă, îşi trage numele de la un mareşal turale din ţările respective C IF R A T Ă
apreciază că, în prezent, globul pămintesc trece prin una dentare francez : Joseph Joffre (1852—1931), care „Pe mări
din cele mai aride perioade din ultimii 40 000 de ani ai is­ Vaccinul, care a fost ex­ a râspîndit-o în cercurile aristocratice. Q BISMARCK. scrumbia marinată şi a
toriei sale. Perioada aridă precedentă a fost consemnată cu perimentat cu succes asu­ preparată cu maioneză, a fost, probabil, a­ 9350­ şi oceane
cca. 5 000 de ani în urmă dar dr. Berger subliniază că ea nu pra maimuţelor, este de na­ • MANSARDA, folosită frecvent în ar­ peritivul preferat de „Cancelarul de Fier”,
a fost atit de uscată ca cea actuală. Omul de ştiinţă preci­ tură să determine o cotitu­ hitectura epocii de arhitectul francez Otto Bismarck (1815-1898). care a lăsat a­ 1264 ORIZONTAL : 1) Căpitani —
zează câ, pe scara geologică a timpului. modificările sub­ ră importantă în dentistl- Franqois Mansart (1598—ItîRb), a fost apoi ceastă amintire banală în gastronomie Vamă ; 2) Amara — M onitor : 3)
stanţiale ale climei se pot produce destul de repede. In de­ că. a declarat conducătorul preluată de constructori sub numele aces­ $ BOICOT işi trage numele de la căpi­
tanul englez Charles Boycott din Irlan­
Ridata — Luneta ; 4) Arena — Mn-
curs de citeva sute de ani, clima se poate transforma, deve­ grupului de specialişti, prol. tuia da. Termenul de boicot a fost folosit 8086 tclot ; 5) Val — Rea — A — Ena ;
10 SANDVIŞUL are o geneză ciudată.
nind din umedă — aridă. Cohen Procedeul de fabri­ Lordul englez Sandvvich era atît de pasio­ pentru pumn oară în 1880 de către un fi) Elan — Tra — A — A r ; 7) Li
caţie a vaccinului a iost nat cartolor. îneît nu mergea nici măcar ziar irlandez pentru a caracteriza metoda înlocuind cifrele prin literele
deîinilivat, iar o firmă ame­ corespunzătoare, veţi găsi o aliA — Aici — Epave ; «) E — Avo —
In Irak s-au descoperit nişte morminte a căror vîrstă ricană s-a declarat dispusă să mânince. îmbucînd în timpul partidelor de luptă folosită de ..Liga agrară" împo­ scădere. aritmetică. Navale t 9) Ev?*.n — Port — A ; 10)
este apreciată la 40 000-60 000 de am. In ele s-a găsit polen să finanţeze, producă şl cile o bucală de carne pusă între două fe­ triva căpitanului, administratorul unei VASILE MOLODEŢ Uragane — Caiac ; II) Rata —
colorat şi alte rămăşiţe de flori de cîmp. fapt care permite comercializeze noul vaccin. lii de pîine, adică un., sandviş. moşii. Din Irlanda, termenul a trecut în Petroşani Acvatice.
să se presupună câ oamenii din acele vremuri îşi îngropau £ SAXOFONUL In limba germană, Anglia, iar de acolo în ţările europene şi
morţii peste un strat de flori, aşa cum procedează indienii. saxofonul, cunoscutul instrument de su- în întreaga lume.
...