Page 9 - Drumul_socialismului_1969_05

Polivalenţele

nucleului A APARUT PRIMUL I

NUMĂR AL ZIARULUI
„SATUL SOCIALIST- j

Cotidian de mare tiraj j
editat de Uniunea Naţio- j
nalâ a Cooperativelor A- j
gricole de Producţie. i
Ziarul „Satul socialist-, 1
apare zilnic in 4 pagini, I I
iar simbâta in 6 pagini.
conducere xemplar — 30 de bani. \ : :
Preţul unic al unul e-
De vinzare la chioşcuri-
le de difuzare a presei şi
la magazinele cooperaţi­
ei de consum.
Abonamentul lunar —
8 lei, trimestrial — 24 lei.
Abonamentele se fac :
Comentariu economic Caravană medicală I furorii procentuali, ofi­ j
prin factorii poştali, di-
i ciile şi agenţiile poştale. j
Locuitori ai satelor I
La Zdrapţî a poposit, dc ţii unui marc număr de co­ Citiţi cu toţii ziarul „Sa­
Vocabulorul economic aciuai este literolmente bombat- curind, o caravană... medi­ pil, tineri şi vîrstnicl. apoi i tul socialist".
dat de o avolonşo de termene şi noţiuni creole în tocul cală. Localnicii au primit-o a vorbit localnicilor despre j
piocesului mondial de perfecţionare economică. „Ştiin­ cu bucurie şi s-au adunai prevenirea unor boli frec- ! CURSA AERIANA j
ţa conducerii" o devenit o chestiune la ordinea zilei, ior in număr marc la căminul vente in anotimpul primă- •
conducătorul de întreprindere, sector de activitate sau cultural să asculte sfatul verii. | TRANSATLANTICA \
proces productiv s-o transformat dintr-un anonim sem­ oaspeţilor şi chiar sâ Ic Caravana medicală, orqa- j La 4 mai se va da j
natar de documente într-o reală şi potenţata persona­ nizală de Comitelui jude- i startul in cursa aerionâ j
litate economico. In pofida obundenţei de idei şi teo­ primească asistenţa Grupul ţean pentru cultură şi artă, j transatlantică organizată ;
rii ce se vehiculeoză, o varietăţii tribulaţiilor purtote pe de medici de diferite spe­ s-a bucurai de o caldă pri- j de cotidianul londonez j
aceasta temă, conducătorul s-o impus ca o figura proe­ cialităţi a acordat consulta­ mire. ! „Daily Mail" pe ruta Lon- j
minentă şi indispensabilă în procesul economic ol între­ dro-New York şi retur. La !
' prinderii, de el depinzînd direct şi uneori hotăritor evo­ această cursă vor pârtiei- !
luţia oscendentă, stagnarea sau chiar decăderea unităţii pa avioane militare şi de
subordonate diverse alte tipuri condu­
Recunoscîndu-se rolul conducerii ca element şi factor se de piloţi celebri.
de progres pentru economie. Io noi s-ou făcut şi se foc Unul dintre punctele de
paşi uriaşi în acest domeniu, se întreprind măsuri meni­ B ilan ţ bogat atracţie ale acestei curse
te să asigure în toate întreprinderile şi orgonizaţiile eco­ ii va constitui decolarea
nomice conduceri copabile să domîne outoritor multitu­ Io Londra şi aterizarea la
dinea problemelor şt să le soluţioneze prompt şi compe­ Recent, tovarăşul Ioan treţineri de drumuri pe o New York a avionului de
tent. Comitetele de direcţie, de la o căror naştere ani­ Clenclu, tehnician la Consi­ lungime de 30 km. Un ac­
versăm primul an de existenţa, sînt fora indoioiă un ma­ liul popular orăşenesc Călan, cent deosebit s-a pus pc a­ vînâtoare supersonic „Har- i
rier", care va întreprin-
re pas înointe. Prin aceasta măsură iniţîotă de partid. în­ ne-a transmis bilanţul activi­ menajarea drumului Călanu de primul zbor transo­
treprinderea o fost scoasă de sub autoritatea uniperso- tăţii volunlar-palriollce desfă­ Mit — Sîncrai. pe care, in- ceanic. Surpriza va consta j
nolo şi încredinţată judecăţii, gîndirii şi deciziei colective, şurate Ia Călan dc la înce­ cepînd cti 1 mai circulă au­ în faptul câ acest avion j
incomparabil moi raţională, moi eficientă şi pe deplin putul anului pentru mai bu­ tobuze (ăcînd şase curse pe decolează şî aterizează j
compatibilă cu democratismul orinduîrii noastre.
na gospodărire şi înfrumu­ zi — a încheiat tovarăşul vertical. Se aşteaptă ca j
Constituirea comitetelor de direcţie şi moi de curind o seţare a oraşului. „600 dc Clcnciu în urma acestei curse, [
consiliilor de odministroţie ale centralelor industriale, o pomi ornamentali plantaţi, dacă o va ciştigo, avio- ;.
Mai adăugăm câ valoarea
rezolvat principial probiemo conducerii şi o dot codrul 4 000 dc trandafiri şi 15 000 totală a muncii voluntar- nul sâ realizeze aproape :
lui. A rămas însă in faţa acestor organisme sarcina deo­ întreţinerea culturii or- de flori sădite pe alei. zone­ palrioiice desfăşurate de 100 milioane lire sterline : ■
organizatoric legal ideilor de perfecţionare o conducerii
economiei eloborole de Conferinţa Naţională a partidu­
din comenzile de ochizi-
le verzi extinse cu 3 hecta­
către gospodarii şl cetăţenii
re — oraşul are în prezent
sebit de importantă de o se impune în faţo colectivelor, o suprafaţă verde de 17 hec­ din Călan, pînă la 1 mal ţionare. j
Desigur câ nu toţi cei
de o-şi defini cu precizie personalitatea de nucleu con­ tare —, modernizarea străzii a.c., se ridică la 1 583 000 360 concurenţi vor folosi j
ducător ol treburilor întreprinderii. Cu alte cuvinte, da­ leii aparate de zbor superso- j
toria de căpetenie de o-şî monifesto plenar polivolenţele acţiune la ordinea zilei 30 Decembrie şl a Gării. în­ nice. Mulţi dintre ei, ca
in conducerea nemijlocită o colectivelor spre rezultate de pildă pilotul american ;
economice de valoare sporită Max Conrad, vor zbura la j
Privite prin prisma competenţei tehnice şi organizatori­ bordul unor avioane mo- j
ce, comitetele de direcţie reprezintă o sumo apreciabilă Terminarea însămînţărilor ale cooperatorilor din Pricaz de 10 hectare s-a început no sau bimotoare uşoa- j
de cadre temeinic pregătite profesional, cu vostă experi­ de primăvară în majoritatea nu au rămas nici lucrările grâpatul, cultura fiind răsări­ re. î
enţă în organizoreo şl coordonarea producţiei, Urmărin- unităţilor agricole a creat menite să contribuie la spo­ tă I C.A.P. din Jeledinfi :
du-se perfecţionarea acestora, în conformitate cu cerin­ condiţii favorabile pentru o rirea producţiei de nutreţuri. In sâptămîna care urmea­ Cursa, care se va des- \
ţele dezvoltării economice, peste 30 de specialişti din ju­ bună răsărire şi dezvoltare a Prezenţa In cursul zilei de ză, volumul lucrărilor de în­ fâşura între 4 şi 11 mai, \
deţul nostru au urmat cursurile de perfecţionare o cadre­ culturilor. Ca urmare, în a­ ieri a celor 30 de cooperatori treţinere a culturilor va creş­ ] a terminal fnsâmîn(alul | va reuni la start 360 de :
lor din economie, se recurge tot moî frecvent Io nume­ ceste zile centrul de greutate la întreţinerea păşunilor de­ te simţitor. Pe lingă aplica­ aparate de zbor împărţi­
sc ose schimburi de experienţă şi contacte nemijlocite ole al activităţii cooperatorilor şi notă câ asigurarea hranei rea primei praşile la cartofi te in două categorii. In- [
cadrelor noastre cu cele sîmilore din ţările situate în mecanizatorilor s-a deplasat pentru animale nu a fost lă­ ceapă praşina I la sfecla fu­ | porumbului vingâtorilor li se vor a- l
limpurii, s-a stabilit să se în­
fruntea îe>orhiei tehnico-ştiinţifice şi economice mondiale. spre efectuarea lucrărilor de sată lu periferia lucrărilor de corda premii in valoare
Cu deplină temeinicie se poate ofirmo că ocestor calităţi întreţinere la cerealele păioa- sezon Dintre brigăzi, cea rajeră şi la sfecla roşie. Con­ de 60 000 de lire sterline. ;
li se dotoreozâ în more măsură realizările de prestigiu se şi la culturile de prăşitoa- condusă de Nicolae Oţelea sc comitent cu aceasta se va
în industria hunedoreonă, oferind totodată certitudinea în­ re. precum şi la asigurarea evidenţiază datorită unei mo­ continua plivitul la grîu şi Ieri dupi-amiazi — nc-a dc insâminţat s-au eviden- j JOCURILE ETAPEI A
deplinirii în cele mat bune condiţii o sarcinilor economice unei temelii trainice recoltei bilizări mai susţinute şi parti­ orz i comunicat Ing. Alcxc Nan (iat mecanizatorii Ioan Şer- ! 24-A A DIVIZIEI A
în viitor. | — C.A.IV din .Iclcdinţi a imn. Petru Dur. Ioan Nicu- j
de legume. cipării mai numeroase a coo­ Inginerul Ştefan Olaru nc-a i terminai dc insâminţat in- lcscu. Ştefan Ludovic, iar j LA FOTBAL
Proctica de aproape un an o noilor nuclee conducătoa­ In complexul de măsuri a- peratorilor la muncă. transmis vestea că în zilele
re din întreprinderile noastre reliefeoză inso că orîcîte grolehnice ce se aplică în ve­ întrecerea pentru obţinerea de I, 2 şi 3 mai cooperatorii { treaga suprafaţă — 200 ha din rîndui membrilor eoo- j Astăzi se desfăşoară \
eforturi se depun dinafară, ele nu sînt suficiente pentru derea sporirii recoltei de de recolte bogate se află în din Bretea Mureşană au lu­ I j — cu porumb pentru boa- peratori Valentin Zudor, I I jocurile etapei a 24-a a \
bc.
Matei Fcchetc,
Silvia Iar,
o aduce comitetele de direcţie fa nivelul veritabilei lor grîu şi orz. pi ivi tul buruieni­ plină desfăşurare şi pe ogoa­ crat la .pUvl-1 ul griului de pe Saveta Badu şi Alexandru j diviziei A la fotbal. Ce- :
meniri. Un organ de conducere cu adevărat modern, seîn- lor se înscrie ca o lucrare de rele cooperativei agricole din 50 hectare şi la plantarea în Io executarea lucrărilor le două meciuri progra- 1
teind de ideco noului, moleobil şî odaptabil tuturor si­ primă urgenţă. La cooperati­ Dobra. Preşedintele unităţii. cimp a răsadurilor de varză, ! dc pregătire a terenului şi Bckoş. j mate în Capitală se vor
tuaţiilor ivite în întreprindere, presupune mult moi multe vele agricole unde munca s-a Ion M un tea nu. ne-a informat castraveţi, roşii şi râdâeinoa- disputa după următorul
calităţi, ce nu pot fi dobîndife decît prin outosupunerea organizat in mod judicios, că în primele zile ale acestei se pe 8 hectare. S-au eviden­ program ; stadionul Re­
conştientă o comitetului de direcţie Io un migălos pro­ s-au consemnat deja primele luni. peste 50 de cooperatori ţiat : Catiţa Ister, Savina Tâ- publicii, ora 10,00 :
ces de finisoj calitativ a tuturor loturilor sole.
realizări. Tovarăşul Ion Dră- au fost prezenţi la grădina dc maş, Simina Sonoc, Lucreţîa Progresul Bucureşti — !
gan. secretarul organizaţiei dc legume, unde s-a lucrat la Lazâr şi alţii. Universitatea Cluj ; sta- i
partid de la C.A.P Pricaz. plantatul verzei de vară pe Executarea In un nivel a­ dionul Dinamo, ora 16,30: j
(Continuaia in pag. a p-o ne-a informat câ „potrivit cele 2 hectare planificate şi grotehnic superior a lucrărilor Dinamo Bucureşti — Jiul j
planului dc acţiune întocmit ]a prăşitul morcovilor. De a­ in legumicultura a constituit Petroşani. j
pentru campania dc primăva­ semenea, s-au construit tunele şi constituie un obiectiv de In ţară vor avea loc i
ră în zilele trecute s-a înce­ pe 0,30 hectare pentru pro­ senmâ şi pentru cooperatorii următoarele partide : Po- \
put deja plivitul la păioasc. tejarea castraveţilor. Paralel din Geoagiu. In afară de re­ litehniea (aşi — U.T. A- j
Ieri, 50 de cooperatori au ie­ cu valorificarea spanacului şi coltarea şi valorificarea legu­ rad ; F.C. Argeş — Ra- j
şit în cîmp pentru a executa cepei — culturi care au adus melor timpurii, aici se apro­ pid Bucureşti : Farul ; i
DIIIRN sare la cultura griului. Din în solar s-au plantat răsa­ pie de sfîrşit acţiunea de tea Craiova ; Petrolul Plo- i I
venituri de circa 75 000 lei —
lucrările de întreţinere nece­
Constanţa — Universita-
plantare a roşiilor în solar,
duri de roşii, ardei iute şi gu­
cele 270
hectare
destinate
ieşti — Dinamo, Bacău ;
se îngrijesc răsadurile prin
culturii respective,
plivitul
s^a realizat pe 150 de hectare, lii. Pentru ca buruienile sâ nu pliviri, stropiri şi administra­ Crişul Oradea — Steaua j j
Bucureşti ; Vagonul Arad
rea de îngrăşăminte. Impor­
fiind prevăzut ca acţiunea să diminueze recolta de pâioase, tante forţe au fost mobilizate — A.S.A. Tg. Mureş. \
Şl SĂRBĂTORESC ieri. o parte din forţele uni­ plivit griul şi orzul de pe o la efectuarea lucrărilor în vii TURNEUL ;
2-3 zile“. Tot
se încheie în
la brigada din
Dobra s-au
şi livezi. Principalele acţiuni
suprafaţă de
mobilizate la
tăţii au fost
citeva zeci de
continuarea acţiunii de plan­ hectare din cele 210 prevăzu­ în vil — tăiatul, legatul şi INTERNATIONAL DE j
cercuitul — s-au încheiat, ur-
tare a verzei de vară. In a­ te. Totodată, la cartofii tim­ mînd sâ fie efectuate şi ară­ BOX DE LA \
fara preocupărilor de sezon purii care ocupă o suprafaţă turile. La livadă se continuă
Se poale ca im preriile cu­ contribuţie majoră la aceas­ BUDAPESTA j
lese despre oameni şt locuri tă cifră de cinstire : Traian stropirile de primăvară pen­
tru combaterea bolilor şi dău­
in ajun de sărbătoare su fie Păcurar, Viorel Neagu, Cor­ nătorilor. La Budapesta a incepul j
prea condensate. Aşteptarea nel Slcf şi Aurel Stănculcs- un turneu internaţional 1
sărbătorii influenţează ca eu. Andrei Voica şi Gavrilă PAGINA A II-A: Cele cîtevn aspecte prezen­ de box, la care alături :
un cimp magnetic diurnul, Miclca, Ion Scgneanu, Teo­ tate înfăţişează grija sporită de cei mai buni pugilişti : \
maghiari
participă
şi
manifestată de cooperatori fa­
obişnuitul, Răminc insă fi­ dor Purcel. ţă de soarta recoltei. Este de sportivi din România şt :
delă realităţii imaginea /Icttm cind cele scrise aşteptat ca în sâptămîna ca­ R.D. Germană. j
curgerii continue, cu creşte­ despre ci au ajuns cu vin t re urmează acţiunile să ciş- In limitele categoriei j
rile de potenţial pe care Ic tipărit, aceşti oameni au in­ tige mult în amploare dat uşoare, boxerul român j
dă munca. trat de mult in sfera diurnu­ fiind faptul câ menţinerea Gh. Ene l-a învins prin :
Aruncate peste pripoare lui. Diurn înseamnă la ei timpului favorabil a permis KO pe maghiarul Vigh. \
pe tare plouă cu lumină de urcuşul invers in mărunta­ o bună răsărire şi dezvoltare La categoria semiuşoarâ, j
soare şi ninge cu petale de iele munţilor. in căutarea a culturilor. Nu trebuie uitat P. Dobrescu (România) a \
prun şi cireş, „corfele" de metalului nobil, luptă tenace, însă că totodată condiţiile cli­ dispus la puncte de Fe- j
funicular zornăie strident la luptă in care învinsul e me­ matice permit ca şi buruieni­ her (Ungaria). La cate- \
trecerea prin dreptul pilo­ reu acelaşi — roca. le sâ apară într-un număr goria mijlocie uşoară, pu- j
nilor, peste „jxipueii” de pe Mai aud zornăitul metalic tot mai marc. o dată cu aceas­ gilistul român f. Gyorffi a •
cablu. Aproape fără întreru­ al „corfelor" la trecerea ta intensificindu-se şi atacul fost întrecut la puncte de j
pere au zornăit zilele aces­ peste papucii de cablu, mai bolilor şi dăunătorilor Iată maghiarul Kovacs. Boxe- j
tea. In preziua sărbătorii de am in ochi imaginea ploii de de ce se impune ca în fiecare rii români Gh. Drugă (ca- j
Inlii Mai, ca nişte cărăuşi unitate agricolă să se acorde leg. pană) şi Gh. Cojoca- |
sirguincioşi aduceau prinosul petale. Sint impresii culese maximum de grijă antrenării ru (categ. mijlocie) au j
de cinstire a muncii — mi­ in preziua sărbătorii. E ima­ tuturor forţelor şi mijloacelor pierdut întîlnirile susţinu- :
nereu/ smuls adincurilor ginea curgerii eonii mie pe la întreţinerea culturilor, a­ te cu Orban (Ungaria) şi j
Ccrtejului şi Săcărîmbului, care ţi-o dă munca. ceasta constituind o etapă respectiv Patkos (Ungă- \
căci despre oameni şi locuri hotăritoare în cadrul acţiuni­ DECOR DE MAI Foto : V. ONOIU ria). \
de aici c torba m rindurilc ION CIOCLEf lor iniţiate pentru sporirea
producţiei agricole la hectar.
de faţă.
In zilele sărbătorilor, cind
subteranele s-au cufundat
pcnlm o vreme în /mişte, au Există oameni a căror per­ ceasta zestre o făuresc c/eo-
zornăit călind de la haldă sonalitate te urmăreşte multă }>oirivă toţi cei ce muncesc al semnalizatoarelor... Dar, a­ muncitorii noştri cei m a i. de exem plu: dacă in anii tre­ — Mi-e greu să vorbesc să-i dublăm „viaţa", Am cîş-
spre flotaţie nisipul de haldă vreme după ce i-ai cunoscut, cum, merge. Şi merge bine. nădejde, a cărui corectitudi­ cuţi, din producţia loială de despre o echipă sau alta, de­ tigat, astfel şi timp de func­
căruia tehnica nouă ii stoar­ al căror profil vtoial ai dori cinstit cu braţele şi cu mintea. E drept. am şi oameni buni in ne nu poate fi pusă la îndoia- fontă declasatele atingeau 10 spic un om sau altul, pentru ţionare şi bani. Un ciştig de
L-am reinlîlnit, deunăzi, pe
ce valori noi. să-l intUneşti mereu in via­ Vasile Burciu. Lucrează iot echipă. N-am „drumeţi", adi­ Ui, nici aici, nici în afară de procente, in acest an ele au că mi-e teamă să nu fiu ne­ cel puţin 5 000 tone fontă. La
In marca întrecere în care ţa cotidiană. E adevărat că că din cei care vin, stau ce muncă — după cum ne mărtu­ scăzut la unu la sută. Au fost drept. V-aş vorbi, insă, despic realizările noastre de azi am
s-a angajat judeţul nostru, in zilele noastre intil- ca şef de cchijMi la încărcare, stau. şi pleacă. Sini statornici, riseşte inginerul Clement Ma- perioade în şir cind la furnal întregul colectiv. Rezultatele, ajuns datorită măsurilor pe
însă la furnalele mari, la ce­
minerii Cerlejului şi Săcn- nim mereu asemenea oameni. le de 1 000 mc. L-am găsit uşa cum sînt şi in fapte. De rincscu, şefid secţiei furnale am avut zero procente decla­ de care ne bucurăm sincer a- care întregul colectiv — sub
rimbului s-au înscris piuă Şi, totuşi, personalitatea uno­ urmărind panoul semnalizator i-aţi cunoaşte pe Dumitru dc 1 000 mc. Dc la locul lui sate'’. eum, au fost posibile numai permanenta îndrumare a or­
acum cu o contribuţie în­ ra dintre ei ciştigă în ochii al sistemului de încurcare. prin contribuţia tuturor. Să ganizaţiei de partid — le ia,
semnată de minereu peste noştri un loc aparte. Uneori — Tot la furnale, tovarăşe ştiţi că nu sc fac eforturi deo dc fiecare dată, la timp. Acum
plan, realizat printr-o creş­ chiar vorbele lor ne rămîn Burciu ? scbilc. Atunci cind sc lucrea­ culegem Jructclc" — împli­
tere cu aproape 2 procente incrustate trainic in memoria. ză judicios, cu gindire, cind nim zestrea ţării despre care
a productivităţii muncii. Aşa ne-a rămas şi persona­ — Tot De douăzeci de ani, PENTRU ZESTREA ŢÂRII se caută soluţiile cele mai vă vorbea Burciu...
Diurnul Şi- sărbătorescul se litatea lui Vasile Burciu, în­ numai la furnale. Eu nu chibzuite, efortul c mult mai N-am mai stăruit asupra
întrevăd deopotrivă în aceas­ cărcătorul şef de cchijxi, pe mi-am schimbat locul de mun­ utic. Ne-am depăşit lunar pla­ oamenilor. Ni se infăţişose
tă cifră. Diurnul, pentru că care l-am intilnit, in urmă cu că. Am fost doar la furnalul nul. dar in acelaşi timp n-am in imagine tabloul uriaş al
zi de zi, vreme de aproape aproape 6 ani, pe platforma patru şi aici. Că aşa-i cind te neglijat o clipă urmărirea, unui colectiv pe care, parcă,
120 cltc au trecut din an, furnalului 4 al Hunedoarei. legi dc muncă. Să fie cit de Cordoneanu ori pe llie Con- de muncă se coordonează în­ — Aţi vrea să n.e vorbiţi întreţinerea mecanismelor. A ­ H cunoşteam dintotdeauna. Nu
minerii de la exploatarea din Atunci ne-a vorbit simplu şi f/rea, dacă ţi-c dragă, nu te ţon, Constantin Preuţu, Ioan treaga activitate la încărcare. despre oamenii cu care afi şa reuşim să începem fiecare ştim dacă încărcătorul Vasile
Ccrtcj au adunat kilogram desparţi de ea l,a furnalele David, Ioan Nieodin, Constan­ Dozarea încărcăturii, cerc o ajuns la aceste rezultate ? Şi lună cu putere nouă. Un fapt: Burciu, inginerul Clement Ma-
cu kilogram minereul dat in firesc despre munca lui şi a vechi sc mai cerea şi efort tin Semen... t-aţi da seama că deosebită atenţie. De fapt, noi nu numai la acestea, deoarece, clopotele — aparatul de în ­ rincscu sau maistrul principal
oamenilor din echipă, şi poa­
plus pină au împlinit cifra. fizic. Aici, insă, cum sa nu-ţi sînt oameni dc nădejde, co­ am pus un mare accent pe a- ştim că de aici au pornit in călcare a cărui funcţionare Petru Puţinelu, locţiitorul se­
Sărbătoresc pentru că au te tocmai de aceea cuvintele fie drag cind peste tot vor­ munişti şi utecişti cate ştiu ccastă problemă. Am luat aici ţară, in acest au, mai mult afi urmărit-o — arc o valoa­ cretarului comitetului de
avut bucuria de a putea spu­ lui ni s-au părut atit de fru­ beşte automatizarea. Şi, to­ că ei trebuie să fie exemplu, una din măsurile noastre teh­ dc 20 000 tone de fontă in afa­ re de circa două milioane de partid pe seefre, au dat un
moase incit nu le-am
uitat
ne .* „Şi noi am încheiat cum tuşi, să ştiţi, nu m-am des­ şi sint. nice importante Totul s-a fă­ ra planului ; ştim că economii lei, ,4cest aparat ne ajuta bine colorit aparte tabloului enorm
se cuvine primele patru luni nici azi. Ne spunea atunci că părţit uşor dc vechiul loc de Omul care ne vorbea despre cut in scopul omogenizării chi­ Ic realizate în primul trimes­ în medic o jumătate de an. ce-l aveam in imagine. Dar
de întrecere". Primele patru rodul strădaniei lor — a ace­ muncă. Oricum, am lucrat munca sa şi a ortacilor, omul mice şi grannlomelricc a mate­ tru depăşesc două milioane de Cu măsurile preventive dc or­ am simţit cu personalitatea a-
luni s-au încheiat la sărbă­ lora care hrănesc continuu mulţi ani acolo. Nici aici nu care de 2U de ani hrăneşte riei prime, fapt ce a dus la o lei, mai şlim că productivita­ ganizare, de urmărire, dc ccstui colectiv ne va urmări
toarea muncii. Reţinem nume furnalul — se revarsă in zes­ mi-a fost uşor să învăţ să furnalele Hunedoarei, are abia reducere importantă a procen­ tea a crescut cu peste 10 la menţinere a lui in stare nor­ multă vreme.
de oameni, şefi de brigăzi şi trea comună a ţării şi că a- descifrez limbajul butoanelor, 39 de ani şi e „unul dintre tului de declasate. Aş da un sută. Sint cifre care... mală dc funcţionare am reuşit LUCIA LfCIU
de schimburi, „autori“ cu